Time: „Trump ameninţă că retrage SUA din NATO”

Preşedintele Donald Trump a declarat că ia serios în calcul retragerea Statelor Unite din NATO, după ce mai multe state aliate au refuzat să se implice activ în războiul cu Iranul, potrivit Time. Întrebat dacă îşi reconsideră poziţia faţă de apartenenţa SUA la alianţă, Trump a afirmat că această posibilitate este „dincolo de stadiul de reconsiderare” şi a criticat NATO, pe care a descris-o drept „un tigru de hârtie”, conform aceleiaşi surse.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Telegraph, liderul american a susţinut că solicitarea adresată aliaţilor de a sprijini securizarea Strâmtorii Ormuz a fost un „test”, reproşând că aceştia nu au răspuns atunci când Washingtonul a avut nevoie de sprijin. Trump a criticat în mod special Regatul Unit şi l-a vizat pe premierul Keir Starmer, care a refuzat implicarea activă în conflict, dincolo de măsuri defensive, conform The Telegraph.

Starmer a respins criticile şi a declarat că va acţiona exclusiv în interesul naţional al Marii Britanii, subliniind că ţara sa nu va fi atrasă în război, potrivit Time. În acelaşi timp, el a reafirmat angajamentul Londrei faţă de NATO, pe care a descris-o drept „cea mai eficientă alianţă militară din lume”, mai notează aceeaşi publicaţie.

În paralel, Trump a susţinut, într-o postare pe Truth Social, că Iranul ar fi cerut Statelor Unite o încetare a focului, afirmând că o eventuală înţelegere ar putea fi luată în considerare doar dacă Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă, liberă şi sigură”. Până atunci, el a avertizat că SUA vor continua ofensiva împotriva Iranului, conform aceleiaşi postări.

Poziţia preşedintelui american este susţinută şi de membri ai administraţiei sale. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că Statele Unite ar putea fi nevoite să îşi „reexamineze” relaţia cu NATO după încheierea războiului. La rândul său, secretarul Apărării Pete Hegseth a afirmat că actualul conflict a evidenţiat reticenţa unor aliaţi de a sprijini Washingtonul atunci când acesta solicită asistenţă suplimentară, precizează Reuters.

În ceea ce priveşte cadrul legal, Time arată că Legea privind autorizarea bugetului apărării SUA pentru 2024 limitează posibilitatea unei retrageri unilaterale din NATO, impunând fie aprobarea unei majorităţi de două treimi în Senat, fie adoptarea unui act al Congresului.

Cu toate acestea, Ilaria Di Gioia, lector de drept american la Birmingham City University, a declarat pentru Time că aceste constrângeri juridice „rămân departe de a fi solide”, iar un preşedinte ar putea încerca să le ocolească invocând prerogativele sale în materie de politică externă sau atribuţiile constituţionale de comandant suprem. Ea a subliniat că nu este clar nici cine ar avea legitimitatea de a contesta în instanţă o asemenea decizie, ceea ce ar putea genera un conflict constituţional între Casa Albă şi Congres, conform aceleiaşi surse.

Time îl citează şi pe Curtis Bradley, profesor de drept la University of Chicago, care aminteşte că există un precedent parţial în retragerea decisă de preşedintele Jimmy Carter din tratatul de apărare mutuală cu Taiwanul. Cu toate acestea, Bradley apreciază că o eventuală ieşire a SUA din NATO ar fi mult mai dificil de realizat în actualul context juridic şi ar putea genera inclusiv litigii din partea unor actori economici afectaţi, precizează Time.

Potrivit analizei Time, chiar şi în absenţa unei decizii formale, simpla ameninţare cu retragerea Statelor Unite din NATO afectează încrederea între aliaţi şi credibilitatea sistemului de apărare colectivă, fiind mai probabil ca tensiunile dintre Washington şi alianţă să continue decât să se concretizeze într-o ieşire efectivă.