English
O veste a zguduit lumea academică internaţională, pe 22 mai 2025: administraţia Trump a anunţat retragerea temporară a autorizaţiei Universităţii Harvard de a primi studenţi
internaţionali, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
Măsura vizează una dintre cele mai respectate instituţii de învăţământ din lume şi afectează direct zeci de mii de tineri care privesc către Statele Unite ca spre epicentrul excelenţei academice. Brusc, visul Harvard a devenit o incertitudine globală.
Printre vocile care trag un semnal de alarmă se numără şi Tinu Bosînceanu, absolvent al Harvard şi fondator al Upgrade Education, companie specializată în consilierea elevilor români pentru admiterea la universităţi internaţionale de top.
Originar din Suceava, Tinu a fost unul dintre elevii excepţionali ai generaţiei sale. A fost admis cu bursă completă la Cambridge, Imperial, UCL şi Durham în Marea Britanie şi la Harvard, UPenn (ca University Scholar), Rice, Vanderbilt, Richmond (ca Richmond Scholar), Colgate în Statele Unite. A ales să studieze matematică la Harvard University, cu bursă integrală, într-un mediu academic care i-a deschis orizonturile pentru totdeauna.
Potrivit surei, după câţiva ani în domeniul financiar din SUA, Tinu s-a întors în România pentru a pune în valoare experienţa dobândită şi a deschide drumul către educaţia globală pentru sute de tineri.
"Este o decizie revoltătoare. Îmi este greu să cred că o instituţie care mi-a oferit atâtea oportunităţi ajunge acum să fie împinsă de autorităţi într-o direcţie care contrazice tot ce am învăţat acolo: deschidere, diversitate, curiozitate internaţională", spune Bosînceanu.
Universitatea are la dispoziţie 72 de ore să răspundă - fie prin conformare, fie prin contestaţie juridică. A ales să lupte. Harvard a dat în judecată guvernul federal, iar un judecător a emis deja un ordin temporar care blochează aplicarea deciziei. Dar verdictul final întârzie. În acest moment, totul este în aer.
Pentru studenţii internaţionali deja înscrişi sau în curs de aplicare, incertitudinea este totală: vor putea intra în ţară? Li se vor respecta vizele? Are rost să mai aplice?
"Comunitatea internaţională de studenţi şi profesori este cea care face aceste universităţi nişte locuri atât de speciale. Elevii români sunt un atu pentru orice
instituţie de prestigiu. Vedem asta an de an prin premiile obţinute la olimpiade şi
concursuri internaţionale. Sunt stimaţi de profesori americani, britanici, din toată lumea", adaugă fondatorul Upgrade.
Când a ajuns în campus, în toamna lui 2010, Tinu şi-a imaginat un loc solemn, aproape
mitologic, populat de tineri în costume care discută despre Kant în biblioteci. În realitate,
Harvard era un univers viu, spontan, multicultural.
"Colegi din toate colţurile lumii vorbeau deschis despre orice - de la jazz la
geopolitică, de la poezie la antreprenoriat. Trăind în mijlocul lor, era imposibil să nu
absorbi perspective diferite şi să îţi lărgeşti orizonturile. Fiecare conversaţie
profundă ridica întrebări despre valori, identitate, politică sau morală. Acolo am
învăţat ce înseamnă să construieşti adevărul prin dialog, nu prin certitudine."
Această diversitate nu era un beneficiu secundar. Era esenţa. Iar fără ea, Harvard - şi orice altă universitate de top - devine mai săracă.
"Sunt sigur că, dacă Statele Unite îşi închid graniţele pentru studenţii internaţionali,
alte ţări vor fi bucuroase să şi le deschidă. Iar noi ne asigurăm că elevii români sunt
gata pentru orice scenariu."
Conform comunicatului, pentru zeci de elevi români care se pregăteau să aplice la Harvard în această toamnă, realitatea s- a schimbat peste noapte. Unii investiseră ani în dosare, activităţi extracurriculare, burse. Acum, aceste eforturi se confruntă cu o barieră politică.
Dar Harvard nu este singura opţiune. Lumea educaţiei nu se sfârşeşte la o singură universitate - oricât de prestigioasă ar fi ea. Alte instituţii americane, precum Stanford, Columbia sau Duke, continuă să accepte studenţi internaţionali. În Europa, sistemele din Marea Britanie, Olanda, Canada sau Elveţia rămân solide şi deschise.
Într-un astfel de context, ghidarea devine esenţială. Upgrade Education a consiliat în ultimii ani peste 1.800 de elevi români care vizează universităţi din top 100 global. În 2024, 93% dintre aceştia au fost acceptaţi la cel puţin o astfel de instituţie. Peste 400 de elevi au folosit recent testul de orientare internaţională dezvoltat de Upgrade, care analizează compatibilitatea cu criteriile de admitere ale universităţilor de top.
"Chiar şi dacă Harvard rămâne temporar inaccesibilă, elevii români merită să ştie că
nu e singura uşă. Iar dacă ştii cine eşti şi ce ai de oferit, vei găsi întotdeauna o
comunitate care să te primească."
Conform comunicatului, Upgrade Education oferă nu doar ghidare personalizată, ci o comunitate strânsă de mentori, foşti studenţi şi elevi extrem de motivaţi, care se susţin reciproc şi învaţă împreună. În fiecare săptămână, elevii din program participă la simulări, sesiuni de feedback, grupuri de lucru şi dezbateri care antrenează exact competenţele valorizate de universităţi precum Harvard: gândire critică, claritate în argumentare, autonomie, colaborare, leadership.
"Unul dintre cele mai importante lucruri pentru orice elev care vrea să ajungă
departe este să fie într-un mediu unde oamenii din jur îl provoacă să crească. La
Upgrade, am creat exact acel mediu - viu, ambiţios şi colaborativ."
Această criză nu este doar despre Harvard. Este despre cum înţelege o lume întreagă sensul educaţiei. Într-o epocă în care graniţele se închid din ce în ce mai des, visul de a învăţa - şi de a contribui - trebuie să rămână deschis.
"Educaţia nu e un privilegiu pentru cei norocoşi. Este un drept. Şi este datoria noastră, a tuturor, să-l apărăm - cu luciditate, empatie şi curaj."
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
