Abonament gratuit
Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”

TIPARNIŢA BCE NU FUNCŢIONEAZĂ LA FEL PENTRU TOŢICriza din zona euro este mai aproape de început decât de sfârşit

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Criza din zona euro este mai aproape de început decât de sfârşit

"Cu o sincronizare perfectă, Mario Draghi anunţă sfârşitul crizei din zona euro", scrie Financial Times, iar titlul este suficient să trimită şi pe ultimul sceptic la ultima şedinţă a "Scepticilor Anonimi" pentru a căuta vindecarea.

Astăzi BCE va face primele achiziţii de obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor din zona euro, în cadrul programului denumit PSPP (Public Sector Purchase Programme).

Însă tiparniţa BCE nu funcţionează la fel pentru toţi. În cadrul conferinţei de presă de săptămâna trecută, Draghi a precizat că BCE nu va achiziţiona şi obligaţiuni emise de guvernele Greciei şi Ciprului din cauza programelor de asistenţă financiară existente, care se află acum în faza de evaluare.

Declaraţia preşedintelui BCE a declanşat reacţii extrem de negative din partea jurnaliştilor greci prezenţi la conferinţa de presă. Aristidis Vikettos, de la Athens News Agency, a "deturnat" microfonul oferit altui jurnalist şi l-a acuzat pe Draghi de părtinire, prin faptul că răspunde doar întrebărilor adresate de "jurnaliştii de casă" ai BCE.

Intervenţia lui Vikettos l-a lăsat fără cuvinte pe conducătorul Băncii Centrale Europene, după cum arată o ştire de pe site-ul in-cyprus.com.

Devierea de la nota triumfalistă a conferinţei de presă a fost repede "uitată". Mario Draghi a prezentat noile prognoze de creştere economică şi inflaţie pentru zona euro până în 2017, iar datele au determinat publicarea unui articol Bloomberg al cărui titlu, "Draghi a declarat victoria programului de achiziţie a obligaţiunilor înainte de lansarea acestuia", nu mai are nevoie de comentarii.

Când a declarat că "deciziile noastre de politică monetară şi-au arătat efectele", preşedintele BCE s-a referit, probabil, la deprecierea semnificativă a monedei unice faţă de dolar. În ultimele 12 luni, moneda unică s-a depreciat cu peste 22% faţă de dolarul american, înregistrând o depreciere de aproape 2% doar vinerea trecută, până la 1,0844 USD/EUR (vezi graficul).

După cum scrie James Rickards pe contul său de Twitter, "deprecierea euro cu 20% faţă de dolar în ultimul an echivalează cu un tarif de 20% aplicat exporturilor americane către Europa".

În aceste condiţii, o analiză de la Zerohedge include o întrebare crucială pentru succesul programului de relaxare cantitativă din Europa: "Cât timp va mai permite Federal Reserve exportul recesiunii din Europa, pe fondul creşterii dolarului?"

Deficitul comercial al Statele Unite a crescut în ianuarie 2015 pe fondul scăderii anuale atât a importurilor cât şi a exporturilor, un fenomen care s-a înregistrat ultima dată la sfârşitul anului 2008.

Cu toate acestea, datele privind evoluţia pieţei muncii din SUA arată, în februarie 2015, o creştere peste aşteptări a numărului angajaţilor şi scăderea ratei şomajului până la 5,5%, o valoare considerată aproape de rata sa naturală (n.a. rata naturală a şomajului este caracteristică unei pieţe a muncii aflată în echilibru). Dar se poate vorbi de echilibrul pieţei muncii, când numărul persoanelor aflate în afara forţei de muncă tocmai a urcat până la un nou record istoric, de aproape 93 de milioane?

Iar dacă economia americană funcţionează la potenţialul său maxim, de ce este nevoit guvernul să ceară majorarea limitei datoriei publice? "Cu respect cer Congresului să majoreze cât mai curând posibil limita pentru datoria publică", îi scrie Secretarul Trezoreriei, Jack Lew, lui John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

La fel cum PSPP pare să fi funcţionat în Europa înainte de lansare, randamentele obligaţiunilor guvernamentale americane s-au angajat pe o traiectorie accelerată de creştere de la începutul lunii trecute. De la minimul de 1,67%, randamentul obligaţiunilor americane cu maturitatea la 10 ani a crescut cu 34%, până la 2,24%, iar bursele de peste Ocean au înregistrat scăderi majore.

Reacţia Federal Reserve este, însă, doar unul dintre factorii care ar putea nărui visul redresării sustenabile a zonei euro. În Japonia au început să apară "dizidenţi" la nivelul băncii centrale, care sunt îngrijoraţi de efectele finale ale relaxării cantitative perpetue, dar fără rezultate, din Ţara Soarelui Răsare, iar China îşi analizează opţiunile de politică monetară în faţa temperării semnificative a creşterii economice.

Dincolo de titlul din FT, scepticismul este la el acasă. "Draghi s-a lăudat cu succesul reducerii dobânzilor pe termen lung şi a celor pentru creditele acordate companiilor chiar înainte de lansarea programului de relaxare cantitativă", a declarat Marc Ostwald, analist la ADM Investor Services International, pentru FT.

Comentariile pe marginea articolului dezvăluie, însă, adevărata natură a "succesului" lui Draghi. Un cititor a amintit de rata şomajului de peste 11% din zona euro, iar altul scrie că l-a cuprins "un râs aproape incontrolabil" la aflarea veştii că s-a terminat criza. "La 62 de ani şi jumătate nu voi mai găsi angajator, după ce am fost anunţat că voi rămâne fără loc de muncă la sfârşitul lunii, iar cazul meu nici măcar nu va fi înregistrat în statisticile oficiale privind şomajul", precizează cititorul FT, care este foarte pesimist: "pentru cei mai mulţi dintre noi, criza este abia la început".

Pentru analistul Jim Reid, de la Deutsche Bank, unul dintre cele mai importante elemente ale PSPP este "posibilitatea achiziţiei obligaţiunilor guvernamentale al căror randament până la maturitate este negativ, dar cu o valoare peste pragul de -0,2%, nivelul actual al dobânzii pentru facilitatea de depozit a BCE". Aceasta presupune cumpărarea de pe piaţa secundară a unor obligaţiuni cu valoare de piaţă foarte ridicată, care deschide calea înregistrării pierderilor de capital până la maturitatea titlurilor.

O astfel de decizie a fost determinată, probabil, şi de numeroasele informaţii apărute în presă, care indică posibile probleme în atingerea ţintei lunare de achiziţii, de 60 de miliarde de euro, pe fondul unui deficit de ofertă. Teoretic, instituţiile financiare şi fondurile de investiţii care deţin obligaţiuni guvernamentale din zona euro ar trebui să le vândă imediat, mai ales pe fondul preţurilor ridicate din prezent, dar există reglementări privind capitalizarea acestora, care împiedică folosirea fondurilor astfel obţinute pentru investiţii cu grad mai ridicat de risc (n.a. obligaţiunile de stat sunt considerate active fără risc, pentru care băncile nu au nevoie de capital suplimentar). Pentru a evita ratarea ţintei lunare de tipărire, BCE a inclus opţiunea cumpărării altor titluri financiare în locul obligaţiunilor guvernamentale în cadrul PSPP.

După cum era de aşteptat, scepticismul cu privire la rolul pozitiv al programului de relaxare cantitativă nu se regăseşte doar la nivelul analiştilor şi publicului, ci şi la nivelul Bundesbank. "Nu este uşor să afirmăm că programul QE va funcţiona", a declarat Andreas Dombret, membru al conducerii executive a băncii centrale a Germaniei, într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg, deoarece "nu avem niciun fel de experienţă în ceea ce priveşte relaxarea cantitativă".

Şi cum astrele nu par deloc să se alinieze dorinţei BCE, Jeremy Warner descrie, în cotidianul The Telegraph, cum "Austria devine rapid ultimul coşmar al datoriilor din Europa". "Autorităţile europene aproape ne-au convins cu privire la sfârşitul crizei, dar aceasta se pare că abia a început", este concluzia jurnalistului britanic, el fiind convins că "tipărirea banilor nu va funcţiona pentru Europa".

Un argument simplu în susţinerea afirmaţiei sale îl reprezintă reformele structurale, mai bine zis absenţa acestora, la nivelul zonei euro şi, în special, în flancul său sudic.

Mario Draghi a subliniat, şi în conferinţa de presă de săptămâna trecută, necesitatea "reformelor structurale puternice", astfel încât să fie create condiţiile pentru accelerarea creşterii odată cu relansarea creditării. Din păcate, PSPP va avea un efect exact opus asupra motivaţiei guvernelor din zona euro de a face ceea ce nu au făcut în toţi aceşti ani de criză.

Oare chiar crede Mario Draghi că liberalizarea pieţei muncii se află, cu adevărat, în agendele guvernamentale europene? Chiar speră preşedintele BCE că, în ciuda exemplelor oferite de Statele Unite, Japonia şi Marea Britanie, tipărirea banilor din Europa va avea şi efecte pozitive asupra economiei reale, în loc să contribuie doar la creşterea inegalităţii veniturilor dintre cei cu averi mari şi clasa de mijloc?

Tonul triumfal prin care Draghi a declarat victoria PSPP, încă înainte de începerea "bătăliei", nu poate să însemne decât un singur lucru: ţapii ispăşitori au fost deja identificaţi şi sunt gata pentru a fi sacrificaţi, alături de bunăstarea cetăţenilor europeni. În absenţa unor "miracole", totul nu mai este decât o simplă chestiune de timp.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Kakaia Kapitalism! Bancnotele aburinde, proaspat iesite de sub teasc, mai ceva ca manifestele din ilegalitate, vor fi lipite pe fruntile noastre transpirate de emotie.

    Tovarasii speculatori vor juca in continuare ruleta ruseasca cu tarile scoase la mezat, ca au cu ce. 

    Rien ne se perd, rien ne se cree, tout se transforme. 

    Hitul zilei: Frankie Goes To Hollywood ... Relax don't do it  

    When you want to come. 

    Relax Higher higher :)) 

    pesimistul de serviciu!!

    1. Postacul la post.

      Uite graficul!

      Fii optimist! 

      pesimist pesmist da omu are dreptate.Hai sa vedem ce s-a intamplat de cand avem QE: SUA se imprumuta cu bani proaspeti la dobanzi rezonabile.Bancile au rezolvat problemele de lichiditate- partea buna; partea proasta: lichiditatea nu se vede in veniturile populatiei salariul mediu in america stagneaza

      - a crescut nr angajatilor insa daca ne uitam mai atent cei nu norma intreaga nu au crescut conform statisticii 

      - a scazut somajul pentru ca cei care au luat somaj in anii trecuti nu mai au dreptul deci ies din evidenta statului ca fiind someri 

      - oamenii care aveau economii in banci trebuie sa-si asume riscuri mult mai mari pentru a conserva averea dobandita din truda si cu eforturi(derivate,bursa,fondur i speculative) este un risc major pentru cei care doresc o batranete linistita!!!

      Personal nu cred ca va functiona in Europa QE .Este prea tarziu statele se imprumuta deja la dobanzi extrem de mici nu au nevoie de finantare pentru a supravietui.Suntem intr-o criza a supraproductiei ,banii planetei sunt in asia iar noi "lumea civilizata" simtim cum ne fuge presul de sub picioare. 

      Daca banii sunt in asia,nici o problema.Tiparim altii si le mai dam hartii,vreun trilion

      Am vrea noi.da asiaticii au inceput sa faca achizitii masive de aur!!!!!sa nu i subestimam.china rusia turcia cumpara aur fizic noi introducem cifre infr un calcator.mai vedem.......

    se explica dece continua presiunile asupra Romaniei de a scoate noi active la vanzares din cele mai profitabile in numele democratiei contra hartiute colorate frumos de la tiparnita pana cand vom ramane in izmene si hartii mototolite

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie