TradeVille: Bilanţul unui an de tarife vamale impuse de SUA

Preşedintele Donald Trump anunţa, pe 2 aprilie 2025, în timpul unei ceremonii la Casa Albă, un pachet de tarife reciproce între 10% şi 50% aplicat tuturor partenerilor comerciali ai SUA - eveniment numit "Liberation Day”. Aceste taxe pe import au fost ulterior anulate de Curtea Supremă, iar în timp ce administraţia Trump lucrează la punerea în funcţiune a unui sistem de rambursare pentru importatori, continuă, totodată, să impună noi tarife altor ţări şi unor industrii specifice, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Cronologia unui an de tarife

La exact 12 luni după anunţul iniţial, rata efectivă a tarifelor americane a crescut de la 2,6% la peste 13% - cel mai ridicat nivel înregistrat de la Al Doilea Război Mondial încoace. În primele zile după ”Liberation Day”, aceasta a atins chiar 22,5%, înainte ca administraţia să facă un pas înapoi.

2 aprilie 2025 - ”Liberation Day”: tarife reciproce de 10-50% pentru toate ţările. Rata efectivă sare la 22,5%, record din 1909. China: 34%, UE: 20%, Vietnam: 46%, India: 26%, Japonia: 24%. În aceeaşi zi, Trump a semnat şi un al doilea ordin care elimina scutirea de minimis pentru importurile din China (pachete sub 800 de dolari), cu efect din 2 mai 2025.

4 aprilie 2025 - China a răspuns rapid, introducând tarife de 34% asupra bunurilor americane, la acelaşi nivel cu cele impuse de SUA, amplificând tensiunile comerciale. Trump a ameninţat ulterior cu noi tarife, iar pieţele au reacţionat negativ, indicele S&P 500 scăzând cu peste 12% în doar o săptămână - cel mai mare declin de după pandemie.

• 9 aprilie 2025 - Pauză de 90 zile pentru toate ţările (chiar în ziua în care tarifele mai ridicate intrau în vigoare), cu excepţia Chinei (125%). Rămâne un tarif de 10% pentru restul ţărilor.

aprilie - mai 2025 - Section 232: oţel 25% (ulterior 50%), aluminiu 25% (ulterior 50%), maşini şi piese auto 25%, cupru 50% (din august).

8 mai 2025 - Trump a anunţat primul acord post-”Liberation Day” cu Regatul Unit. Acesta menţinea tariful de 10% pe bunurile britanice, reducea parţial tarifele Section 232 pe maşini (la 10% pentru primele 100.000 de vehicule) şi promitea discuţii viitoare pe oţel şi aluminiu.

14 noiembrie 2025 - Scutiri alimentare la 237 de categorii (cafea, carne de vită, portocale) excluse din regimul tarifar.

15 ianuarie 2026 - Tarife de 25% pe o categorie restrânsă de semiconductori avansaţi, inclusiv cipuri Nvidia H200 şi AMD MI325X. Măsura nu se aplică cipurilor folosite pentru construcţia de capacitate de producţie internă sau pentru anumite aplicaţii de consum.

martie 2026 - Biroul Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) a lansat 16 investigaţii Section 301 privind practici comerciale considerate neloiale, urmate a doua zi de încă 60 de investigaţii axate pe muncă forţată.

După un an, administraţia a încheiat 17 acorduri bilaterale, însă toate sunt de dimensiuni reduse şi niciunul nu implică partenerii majori precum China, India, Brazilia sau Uniunea Europeană. Deşi consilierul Peter Navarro promitea ”90 de acorduri în 90 de zile”, la finalul acestui interval fuseseră realizate numai două. Acordurile semnate sunt, în mare parte, în favoarea SUA, în condiţiile în care partenerii comerciali au făcut concesii, iar SUA au menţinut un nivel al barierelor comerciale mai ridicat decât cel existent înainte de începutul mandatului lui Trump.

• Evoluţii pe bursă

La un an de la revenirea agresivă a lui Donald Trump la politica tarifara, pieţele financiare au traversat o perioadă marcată de şocuri repetate, raliuri de revenire şi repoziţionări structurale. De la pierderi de mii de miliarde de dolari în doar câteva şedinţe până la dezechilibre puternice pe pieţele de materii prime, fiecare anunţ a produs reacţii rapide, vizibile şi uşor de măsurat.

2 aprilie 2025 - ”Liberation Day”: într-o singură zi, companiile din S&P 500 au pierdut 2,4 trilioane de dolari din capitalizarea bursieră. După două zile, pierderea cumulată a ajuns la 5 trilioane de dolari, un record pentru indice pe un interval de două şedinţe. La închiderea din 4 aprilie, S&P 500 a scăzut cu 5,97%, la 5.074,08 puncte; Nasdaq - cu 5,82%, la 15.587,79 puncte; Dow Jones - cu 5,5%, la 38.314,86 puncte.

9 aprilie 2025 - S&P 500 a urcat cu 9,5%, până la 5.456,90 puncte; Nasdaq a avansat cu 12,16%, până la 17.124,97 puncte, iar Dow Jones - cu 7,87%, la 40.608,45 puncte. Sectorul tehnologic din S&P 500 a crescut cu 14,15%, iar S&P 500 Auto Index a sărit cu 20,95%; 4 trilioane de dolari au fost adăugate înapoi în capitalizarea S&P500.

20 februarie 2026 - Curtea Supremă anulează tarifele globale, iar Trump răspunde că va impune o nouă taxă globală de 10% pentru 150 de zile. La închiderea şedinţei, pieţele au primit iniţial pozitiv decizia instanţei, S&P 500 urcând cu 0,69%, Nasdaq - cu 0,90%, iar Dow Jones - cu 0,47%.

S&P 500 atinsese maximul său istoric pe 19 februarie 2025, înainte ca îngrijorările legate de tarife să înceapă să se acumuleze. Până pe 13 martie 2025, indicele pierduse deja 10,1% faţă de vârf, pe fondul zvonurilor şi al incertitudinii comerciale crescânde.

Minimul acestei corecţii a fost atins pe 7 aprilie 2025, când S&P 500 a coborât la 4.835 de puncte, cu 17,6% sub maximul din 19 februarie. Nasdaq a avut o scădere şi mai severă, de 22,2%, în timp ce Dow Jones a pierdut 14,9% faţă de vârf, notează TradeVille.

După revenirea din 9 aprilie, piaţa a continuat să câştige teren treptat, pe 2 mai, indicii americani recuperand pierderile de la ”Liberation Day”. JPMorgan a catalogat recuperarea drept una dintre cele mai rapide din ultimele decenii, în context de şoc tarifar.

Industria auto a fost, probabil, cel mai expus sector la nivel global. Tarifele de 25% pe maşini importate şi piese auto au lovit deopotrivă producătorii europeni (BMW, Volkswagen, Stellantis), pe cei japonezi şi coreeni (Toyota, Hyundai) şi chiar lanţurile de aprovizionare ale producătorilor americani, care importau masiv componente din Mexic şi Canada. Ford şi General Motors (GM) au avertizat public asupra impactului negativ asupra marjelor, iar preţurile maşinilor noi în SUA au început să crească vizibil.

Sectorul retail şi bunuri de consum a resimţit presiunea tarifelor pe importuri din China. Companii precum Nike şi Gap şi-au alertat investitorii asupra costurilor suplimentare, iar unele au anunţat planuri de relocare parţială a producţiei. Apple a fost în mod special urmărită, aproximativ 90% din producţia iPhone fiind situată în China la momentul anunţului, cotaţia pierzând peste 15% în prima săptămână după anunţ, înainte de a recupera după scutirile acordate pe 11 aprilie pe electronice de consum.

• Costul real al tarifelor

Deşi administraţia Trump a susţinut că tarifele sunt suportate de partenerii externi, datele arată că impactul s-a resimţit în principal la nivel intern. Analizele Federal Reserve Bank of New York indică faptul că aproximativ 90% din costuri au fost preluate de companiile şi consumatorii americani, fie prin creşterea preţurilor, fie prin comprimarea marjelor. Acest mecanism s-a reflectat direct în bugetele gospodăriilor. Potrivit Tax Foundation, o familie americană a plătit în medie cu 1.000 de dolari în plus în 2025 pentru aceleaşi bunuri, impactul fiind mai pronunţat pentru gospodăriile cu venituri reduse. Chiar şi după reducerea tarifelor la 10%, costul estimat rămâne la 600 de dolari per gospodărie în 2026, semn că efectele tarifelor continuă să fie resimţite.

Conform Penn Wharton Budget Model, SUA a colectat 287,1 miliarde de dolari din taxe vamale în 2025 şi încă 64,4 miliarde de dolari în primele luni din 2026, însă o parte semnificativă din aceste venituri ar putea fi reversată. După anularea tarifelor IEEPA de către Curtea Supremă a SUA, autorităţile ar putea fi obligate să ramburseze între 166 şi 175 de miliarde de dolari către importatori. Procesul este complex şi încă incert, cu peste 1.000 de companii care au depus cereri, în timp ce U.S. Customs and Border Protection nu a definitivat complet mecanismul de rambursare.

În pofida promisiunilor administraţiei privind atragerea de investiţii străine în schimbul reducerii tarifelor, investiţiile străine directe au crescut cu doar 1,2% în 2025, sub ritmul de 2,7% din 2024 şi de 7,6% din 2017, primul an al primului mandat Trump. Investiţiile interne au încetinit şi ele, creşterea investiţiilor private brute reale fiind de numai 2% în 2025, faţă de 3% în 2024 şi 4,4% în 2017.

• Principalele economii afectate

China - a avut cea mai agresivă reacţie, urcând tarifele până la 125%, limitând exporturile de metale rare şi reorientandu-şi comerţul către Asia de Sud-Est şi Africa. Tarifele nu au redus substanţial importurile americane din China - companiile au găsit căi ocolite prin ţări terţe (Vietnam, Mexic), iar preţul final a ajuns tot la consumatorul american.

Uniunea Europeană - a ales negocierea ca prima opţiune, reuşind să încheie un acord-cadru cu Washington. Implementarea acestuia a fost însă extrem de dificilă, Trump ameninţând în repetate rânduri cu tarife suplimentare, inclusiv din cauza disputei privind Groenlanda, în ianuarie 2026, iar incertitudinea a întârziat aprobarea acordului de către Consiliul European.

Regatul Unit - a blocat rata de 10%, văzută iniţial că un succes, dar acordul s-a deteriorat rapid pe fondul disputelor privind taxa digitală şi regulile comerciale, lăsând relaţia într-o zonă gri.

India - a fost lovită de tarife de 50% pe fondul legăturilor energetice cu Rusia, ceea ce a blocat negocierile şi a evidenţiat transformarea tarifelor într-un instrument geopolitic, nu doar economic.

• Cele mai recente anunţuri

La un an de la ”Liberation Day”, administraţia Trump a lansat două noi măsuri tarifare prin Section 232, încercând să acopere parţial golul lăsat de anularea tarifelor IEEPA. Cea mai importantă vizează industria farma, unde a fost anunţat un tarif de 100% pentru medicamentele de marcă importate, dar cu numeroase excepţii: companiile care acceptă atât un acord de preţ de tip MFN, cât şi relocarea producţiei în SUA scapă complet de tarif, iar cele care acceptă doar onshoring plătesc 20%. Tot în această zonă, SUA şi Regatul Unit au convenit zero tarife pentru farmaceuticele britanice timp de cel puţin trei ani, dacă britanicii investesc în producţie pe teritoriul american.

A doua măsură a vizat oţelul, aluminiul şi cuprul, unde cota de bază de 50% a rămas neschimbată, dar metodologia de calcul a fost modificată astfel încât tarifele să fie raportate la preţul din piaţa americană, nu la valoarea declarată la import. Pentru produsele derivate cu conţinut ridicat de metal, tariful a fost redus la 25%, în timp ce anumite echipamente industriale grele şi pentru reţeaua electrică beneficiază de o cotă preferenţială de 15% până în 2027.

Reacţiile din industrie au fost mixte. Asociaţia Producătorilor de Oţel a salutat ”calibrarea corectă” a listei derivatelor şi noua metodologie de evaluare. Camera de Comerţ, în schimb, a avertizat că ajustările vor ”adăuga presiune suplimentară pe construcţii, manufacturing şi energie - sectoare deja afectate de costuri ridicate şi perturbări ale lanţului de aprovizionare”.