TradeVille: Energia de la BVB - subevaluare sau oportunitate?

Sectorul energetic din România se află într-o etapă de transformare şi consolidare, marcată de investiţii semnificative în producţie, reţele şi stocare, precum şi de o evoluţie pozitivă a companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). În contextul tranziţiei energetice europene şi al modernizării infrastructurii naţionale, piaţa locală de energie îşi menţine un ritm susţinut de dezvoltare, iar apariţia IPO-ului Grup EM confirmă interesul crescut pentru acest domeniu strategic, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Consumul de energie din România, în declin uşor

În prima jumătate a anului 2025, consumul naţional de energie al României a scăzut uşor, cu 0,6%, în timp ce producţia a înregistrat o contracţie mai accentuată, de 10%, în ritm anual. Exporturile au scăzut cu 11%, iar importurile au crescut cu 54%, transformând România într-un importator net de energie, cu un deficit de 2,4 TWh. În ceea ce priveşte mixul de producţie, termocentralele au avut cea mai mare pondere (32%), urmate de hidro (27%), nuclear (20%) şi regenerabile (19%). Capacitatea instalată naţională a crescut la 19,2 GW, iar cea a prosumatorilor a urcat la 2.726 MW, faţă de 1.500 MW la începutul lui 2024. Odată cu eliminarea plafonării preţurilor energiei şi gazelor de la 1 iulie 2025, facturile populaţiei au crescut semnificativ, cu posibile scumpiri între 53% şi 100%, ceea ce a dus la un salt al inflaţiei la 7,8% în iulie (vs. 5,7% în iunie). Regenerabilele au ajuns la o capacitate totală de peste 5.400 MW, depăşind centralele pe gaze şi cărbune, iar energia solară a devenit a doua sursă din sistem, după hidro. Totodată, 2025 marchează un val amplu de investiţii în sisteme de stocare a energiei, cu proiecte importante lansate de Hidroelectrica, Engie, Verbund, R.Power şi Renovatio, România atingând deja 240,7 MW putere instalată în baterii şi vizând 500 MW până la finalul anului.

• Europa - lider global în tranziţia energetică

Piaţa europeană a energiei regenerabile este estimată să crească de la 241,9 miliarde de dolari în 2024 la 445 de miliarde de dolari în 2033, cu un ritm mediu anual de 7%, susţinută de obiectivele de decarbonizare, scăderea costurilor tehnologice şi programe precum REPowerEU, prin care Comisia Europeană a direcţionat 250 de miliarde de euro pentru reducerea dependenţei de combustibili fosili. Până în martie 2025, 18 state membre aprobaseră proiecte însumând 105 GW de noi capacităţi regenerabile. Totodată, investiţiile energetice din UE s-au reorientat masiv către producţia cu emisii reduse, atingând 390 de miliarde de dolari în 2025, în timp ce sursele regenerabile au generat 50% din electricitatea consumată, iar ponderea combustibililor fosili s-a redus la 25%. Cheltuielile pentru modernizarea reţelelor vor depăşi 70 de miliarde de dolari în 2025, dublu faţă de acum un deceniu, în contextul nevoii de integrare a producţiei regenerabile şi de reducere a dezechilibrelor de preţ dintre statele membre. Creşterea este alimentată de expansiunea contractelor corporative de achiziţie de energie (8,4 GW în 2024, +35% anual) şi de politicile privind hidrogenul verde, care impun ca 42% din producţia industrială să provină din surse regenerabile până în 2030. Proiectele recente din Germania, Franţa şi Spania confirmă accelerarea investiţiilor, iar Banca Europeană de Investiţii susţine infrastructura prin finanţări verzi de 5 miliarde de euro. În ansamblu, Europa îşi consolidează poziţia de lider global în tranziţia energetică, prin investiţii coordonate în producţie regenerabilă, reţele şi stocare.

Nici sectorul energetic nu a rămas indiferent faţă de trendul AI. Inteligenţa artificială revoluţionează tranzacţionarea energiei în Europa, unde companii precum Danske Commodities şi InCommodities folosesc algoritmi şi date meteo în timp real pentru a profita de volatilitatea pieţei, obţinând randamente de peste 260%. Totuşi, volumul uriaş de tranzacţii automate ridică riscuri sistemice, necesitând o reglementare mai strictă.

Printre cele mai recente ştiri din domeniu se numără trecerea, de la 1 octombrie 2025, la tranzacţionarea energiei electrice în intervale de 15 minute pe pieţele pentru ziua următoare, în cadrul programului Single Day-Ahead Coupling (SDAC). Măsura creşte flexibilitatea sistemului energetic european, permite o integrare mai eficientă a energiei regenerabile şi contribuie la reducerea dezechilibrelor din reţea şi a costurilor pentru consumatori.

• Companiile de energie de la BVB - comparaţii cu piaţa

Companiile din sectorul energetic listate la BVB se tranzacţionează la un preţ ”relativ mic” comparativ cu piaţa principală, potrivit celor mai recenţi multipli P/E de tranzacţionare. Dintre cele şase companii de energie analizate, patru înregistrează valori P/E sub media ponderată a indicelui principal al pieţei, BET, precum şi sub nivelul indicelui dedicat sectorului Energie şi Oil & Gas, BET-NG. Acestea se prezintă chiar mai ieftine faţă de segmentul de Oil&Gaz de la BVB, care vine cu un multiplu mediu de 19,7 şi o mediană de 15.

Comparativ cu pieţele internaţionale, sectorul energetic de la BVB rămâne semnificativ mai atractiv din punct de vedere al evaluării. În prezent, raportul P/E mediu al companiilor din indicele reprezentativ al pieţei americane este de 31,1, iar în cazul indicelui european STOXX 600, valoarea medie este de 16,9. Pentru sectorul energetic, P/E din SUA se situează la 17,6, în timp ce STOXX 600 Energy are un nivel de 11,2, uşor mai redus decât cel al companiilor de energie listate la BVB.

• Evoluţiile financiare pe segmentul de energie de la BVB

Sectorul energetic listat la Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat o evoluţie mixtă a veniturilor în primul semestru din 2025, pe fondul unui context economic şi climatic variabil. Premier Energy, Electrica şi Nuclearelectrica au raportat creşteri semnificative ale veniturilor, susţinute de preţuri mai mari ale energiei, recuperarea subvenţiilor şi creşterea volumelor distribuite sau furnizate, precum şi de eliminarea mecanismelor de plafonare, care au permis revenirea treptată la preţurile de piaţă. În schimb, Hidroelectrica şi Transelectrica au consemnat scăderi, determinate de condiţii hidrologice nefavorabile, diminuarea producţiei interne de energie, reducerea activităţilor zero-profit şi dispariţia unor venituri excepţionale din 2024. Astfel, cele şase companii din sectorul de energie electrică, incluse în analiză, au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 17,6 miliarde de lei, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profiturile nete cumulate au scăzut cu 16,7%, la 3,1 miliarde de lei.

În topul companiilor cu cea mai mare cifră de afaceri generată în prima jumătate a anului 2025 se numără Hidroelectrica (4,3 miliarde de lei), urmată de Nuclearelectrica (1,5 miliarde de lei) şi Electrica (4,7 miliarde de lei), iar cel mai mare profit a fost generat de Hidroelectrica (1,6 miliarde de lei).

Cea mai mare creştere procentuală a cifrei de afaceri a fost înregistrată de Premier Energy (+64,9% vs primele şase luni din 2024), iar cea mai mare creştere a profitului net a obţinut-o Electrica (+312,9%).

La polul opus se află Transelectrica, cu o scădere anuală a cifrei de afaceri cu 37,6%, în timp ce cea mai mare scădere a profitului net s-a făcut remarcată la Green Tech Internaţional (-77%). Hidroelectrica a înregistrat o scădere de 16% a veniturilor în primul semestru din 2025, pe fondul unei producţii mai mici cu 27% din cauza condiţiilor hidrologice slabe şi a debitului redus al Dunării. Creşterea costurilor cu energia achiziţionată (+378%) a dus la majorarea cheltuielilor operaţionale cu 20,5%, iar EBITDA şi profitul net au scăzut cu 37%, respectiv 41%. Cu toate acestea, rezultatele s-au menţinut aproape de buget, veniturile fiind cu doar 5% sub estimări, notează TradeVille.

Nuclearelectrica a raportat o creştere cu 29,7% a veniturilor, la 2,7 miliarde de lei, susţinută de preţurile mai mari ale energiei şi eliminarea obligaţiei de vânzare prin mecanismul MACEE. Deşi cheltuielile operaţionale au urcat cu 51,8% şi rezultatul operaţional a scăzut uşor, profitul net a crescut cu 2,8%, la 866,7 milioane de lei, depăşind estimările bugetare pentru prima jumătate a anului.

• Evoluţia preţului acţiunilor

Indicele care urmăreşte segmentul de energie de la BVB, BET-NG, a înregistrat o creştere de 31,5% de la începutul anului şi până acum (YTD), fiind depăşit de numai două companii de energie. Segmentul de energie a reuşit să depăşească şi indicele general al pieţei, BET, care a avut o dinamică pozitivă în acest an, de 28,8%. Pe primele locuri, şi mai sus decât piaţa, se situează Transelectrica şi Electrica, prima înregistrând o creştere de 66,8%. În acelaşi timp, Hidroelectrica şi Green Tech International au înregistrat scăderi de la începutul anului şi până acum, ultima marcând chiar o depreciere a cotaţiei semnificativă, de aproape 18%. În cazul Hidroelectrica, printre cele mai probabile cauze care au dus la o scădere a cotaţiei se numără rezultatele financiare mai slabe din acest an, condiţiile meteo defavorabile şi producţia mai slabă, dar şi instabilitatea din cadrul managementului companiei, unde recent CEO-ul Karoly Borbely şi CFO-ul Marian Fetiţa şi-au dat demisia la insistenţele Comisiei Europene, după ce aceasta ar fi sesizat că ar există conflicte de interese în procesul de numire a lui Karoly Borbely, în timp ce în cazul lui Marian Fetiţa existau dubii în privinţa îndeplinirii condiţiilor obligatorii de eligibilitate. În cazul Green, este probabil ca profitul mic faţă de capitalizarea companiei şi rezultatele financiare în scădere să fie reflectate în scăderea preţului acţiunii.

Pentru comparaţie, în sectorul de Oil & Gas de la BVB, evoluţiile au fost mai dispersate, cu Transgaz (+139,7%) şi Romgaz (+67,9%) în topul câştigurilor, în timp ce companii precum Rompetrol Rafinare (-2,2%) şi Oil Terminal (-3,4%) au înregistrat scăderi. În ansamblu, ambele sectoare au contribuit pozitiv la dinamica pieţei, însă cel de energie a avut o evoluţie mai echilibrată, în timp ce sectorul Oil & Gas a fost dominat de creşteri izolate.

La nivel internaţional, pieţele au înregistrat evoluţii pozitive, dar mai temperate faţă de cele de la BVB. În SUA, indicele S&P 500 a crescut cu 14,4% de la începutul anului, iar indicele european STOXX 600 a avansat cu 12,4%. Pe segmentul energetic, evoluţia a fost modestă în SUA, unde S&P 500 Energy a urcat cu doar 2,8% YTD, în timp ce în Europa, STOXX 600 Energy a consemnat un avans semnificativ, de 14,3%. Această diferenţă evidenţiază performanţa superioară a companiilor energetice europene şi, totodată, poziţionează piaţa locală drept una competitivă în contextul internaţional.

• O nouă companie de energie vine la BVB

Anul 2025 aduce noi veşti bune pentru investitorii interesaţi de sectorul energetic de la BVB. Până la finalul anului, vom vedea o nouă companie listată pe piaţa locală - un jucător important în domeniul infrastructurii energetice. Grup EM, lider în servicii de construcţii-montaj pentru reţele şi instalaţii electrice, a lansat primul IPO cu acţiuni din 2025. Oferta, desfăşurată între 3 şi 16 octombrie, vizează atragerea a până la 77 de milioane de lei printr-o majorare de capital, fără vânzarea de acţiuni de către acţionarul majoritar. Compania este evaluată între 655 şi 770 de milioane de lei, la un multiplu P/E între 8 şi 10, în baza rezultatelor din 2024, când a înregistrat venituri de 1,05 miliarde de lei şi un profit net de 73 de milioane de lei.

Fondurile atrase vor fi direcţionate către proiecte energetice strategice şi modernizarea infrastructurii naţionale, prin subsidiarele EM Power şi EMP Grid. Grupul, care include companii precum Electromontaj, Iproeb, Electrotehnica şi Hidroconstrucţia, are peste 200 de contracte active în România şi pe pieţe internaţionale, derulând lucrări complexe de transport şi producţie a energiei. Listarea marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic local, în contextul investiţiilor masive necesare tranziţiei energetice şi modernizării reţelelor de transport.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul de energie

Oportunităţi

Sector strategic în expansiune: Segmentul de energie de la BVB se află într-o fază de creştere accelerată, susţinută de tranziţia energetică, investiţiile în infrastructură şi extinderea producţiei de energie regenerabilă. În 2025, companii precum Transelectrica (+66,8%) şi Electrica (+51,1%) au înregistrat performanţe remarcabile, peste media pieţei.

Evaluări atractive: Comparativ cu pieţele internaţionale, sectorul energetic românesc este tranzacţionat la multipli mai reduşi, ceea ce indică un potenţial de apreciere. În timp ce P/E al sectorului energetic din SUA este 6, companiile energetice locale se tranzacţionează la niveluri semnificativ mai mici.

Listări noi pe BVB: Apariţia unor noi emitenţi, precum Grup EM - lider în servicii de construcţii-montaj pentru infrastructura energetică, consolidează rolul Bursei de Valori Bucureşti ca platformă de finanţare a sectorului energetic românesc.

Tranziţia energetică europeană: La nivel european, energia regenerabilă este în plină expansiune - piaţa urmând să crească de la 9 miliarde de dolari în 2024 la 445 de miliarde de dolari în 2033 (+7,01% CAGR), susţinută de programe precum REPowerEU şi investiţii masive în solare, eoliene şi stocare în baterii.

Riscuri

Presiune pe infrastructură: Creşterea accelerată a producţiei de energie regenerabilă şi a cererii de conectare la reţea depăşeşte ritmul de modernizare a infrastructurii, ceea ce poate genera dezechilibre şi costuri suplimentare pentru operatori.

Volatilitate şi reglementări: Liberalizarea preţurilor energiei şi modificările frecvente ale cadrului fiscal pot afecta predictibilitatea profitabilităţii companiilor energetice. Eliminarea plafonării, în iulie 2025, a dus deja la creşteri semnificative ale facturilor şi la o inflaţie energetică accentuată.

Dependenţă de politica europeană: Direcţiile impuse de Uniunea Europeană privind decarbonizarea şi integrarea energiei verzi pot necesita investiţii majore şi adaptări rapide, afectând temporar marjele operaţionale.

Risc tehnologic şi operaţional: Tranziţia către digitalizare şi utilizarea AI în gestionarea reţelelor şi tranzacţionarea energiei aduce avantaje, dar şi riscuri legate de securitatea cibernetică şi de supraîncărcarea sistemelor automatizate.