UE a ales: mai bine lipsuri în energie decât proliferarea modelului rusesc

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 17 august

UE a ales: mai bine lipsuri în energie decât proliferarea modelului rusesc

Decizia Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene de a reduce consumul de gaze naturale cu 15% şi necesitatea de umplere a capacităţilor subterane de stocare din statele membre pentru a avea combustibilul necesar pentru sezonul rece 2022-2023 şi-au pus amprenta asupra preţurilor din energie care s-au dublat în ultimele două luni în piaţa comunitară.

Acest fapt a fost remarcat şi de mass-media europeană care a titrat weekendul trecut că actuala "criză energetică din Marea Britanie va împinge milioane de oameni în sărăcie în această iarnă, cu excepţia cazului în care guvernul nu distribuie mai mulţi bani pentru a ajuta gospodăriile aflate în dificultate să plătească facturile la combustibil", că Parisul riscă să aibă parte de o iarnă mai rece şi mai întunecată decât Berlinul - motiv pentru care preşedintele Emmanuel Macron le-a solicitat cetăţenilor din Hexagon să îşi reducă consumul de energie -, că germanii vor fi nevoiţi să achite între 1 octombrie 2022 şi 1 aprilie 2024 o taxă de 2,419 eurocenţi/kWh, menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor de gaze din Federaţia Rusă.

Se pare că asistăm la un trend în rândul mass-media de a prezenta sancţiunile introduse de Uniunea Europeană şi statele membre la adresa Federaţiei Ruse în urma invadării Ucrainei, drept măsuri care ar conduce la lipsuri în ţările care le-au adoptat. Dar acest fapt este o evoluţie şi nu o concluzie aşa cum o prezintă mare parte din mass-media. Vorbim despre o premisă, o responsabilitate pe care Uniunea Europeană şi statele membre şi-au asumat-o de la începutul conflictului armat declanşat de Federaţia Rusă pe teritoriul Ucrainei.

Riscurile despre care vorbesc analiştii din domeniul energiei şi analiştii economici cu privire la sezonul rece care se apropie, la creşterea preţurilor şi la nesiguranţa umplerii totale a capacităţilor de stocare a gazelor naturale au fost asumate de toate statele membre ale Uniunii, mai puţin Ungaria, care se pare că are "un parteneriat special"cu Kremlinul.

Brynne Kelly, analist: "Dacă consumul nu scade, se poate ajunge la o criză"

Cu toate acestea, analiştii economici consideră că este foarte greu de preconizat ce se va întâmpla în această toamnă cu pieţele din energie, deoarece practic se intră în sezonul de vârf pentru stocarea cantităţilor necesare depăşirii sezonului rece 2022-2023. Ei arată că majoritatea problemelor vor fi legate de aprovizionare, la care se va adăuga riscul de perturbare a vremii din iarna viitoare.

"Guvernele vor încerca să reducă cererea la nivel macro, dar şi la nivel micro, prin plafonare sau raţionalizare, dar consumatorii sunt expuşi riscului în iarna care se apropie, dacă natura ne va oferi un sezon neobişnuit de rece", susţine analistul Brynne Kelly într-un articol pentru CornerstoneFutures, preluat de zerohedge.com. El arată că în prezent guvernele occidentale nu mai pot face nimic în ceea ce priveşte oferta din partea producătorilor/furnizorilor de energie şi de aceea trebuie să se concentreze pe partea cererii, în special pentru reducerea consumului.

"Dacă nu vor reuşi acest lucru, guvernele occidentale vor avea o problemă majoră în cazul unui sezon rece cu temperaturi exterioare foarte scăzute, deoarece furnizorii se vor confrunta cu o situaţie financiară gravă. Singura şansă de supravieţuire a furnizorilor ar fi să treacă asupra clienţilor creşterea uriaşă preţurilor, ceea ce ar însemna însă facturi aproape imposibil de plătit de clienţii casnici şi de IMM-uri, fapt care ar atrage un nou ajutor financiar guvernamental. Dar, dacă guvernele occidentale nu reduc consumul acum pentru a conserva ceea ce au, vor plăti mai scump mai târziu, deoarece vor fi nevoite să achite subvenţii uriaşe către furnizori sau să se confrunte cu nemulţumirea alegătorilor. Cert este că, dacă consumul nu scade, se poate ajunge la o criză", susţine Brynne Kelly.

Analistul mai arată că, deşi subvenţiile la energie par a fi trendul în această perioadă, problema este că ele nu schimbă comportamentul consumatorilor şi nici al furnizorilor.

"Subvenţionând cererea/consumul, ei cresc efectiv preţul", afirmă sursa citată care precizează că la aceasta se adaugă şi riscul uriaş de reglementare a pieţei prin scăderea preţurilor pe o perioadă determinată, ceea ce poate fi catalogat drept un risc de "eveniment".

Măsuri pentru reducerea consumului

Se pare însă că guvernele occidentale se orienteză către măsuri care să diminueze consumul, iar un exemplu în acest sens este taxa de 2,419 eurocenţi/kWh introdusă de Trading Hub Europe, operatorul pieţei de gaze din Germania, pentru perioada 1 octombrie 2022-aprilie 2024, conform unor informaţii publicate de Euractiv.com. Prin introducerea acestei taxe, consumatorii casnici vor plăti anual cu aproape 500 de milioane euro mai mult pentru gaze, taxa fiind menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor de gaze din Federaţia Rusă. Pentru o familie alcătuită din patru persoane, taxa va însemna un cost suplimentar anual de aproximativ 480 euro.

"Alternativa ar fi fost colapsul pieţei energiei din Germania şi a unei mari părţi din piaţa europeană a energiei", a afirmat ministrul Economiei, Robert Habeck, referindu-se la noua taxă, conform sursei citate.

Industria germană va fi afectată şi ea de noua taxă. Federaţia Oţelului din Germania estimează costuri suplimentare anuale de 500 milioane euro pe an la factura de energie a întregului sector economic, la care se adaugă costurile suplimentare de 7 miliarde euro înregistrate în urma majorării preţurilor la energie. Mai mult, economiştii germani susţin că noua taxă va accelera inflaţia în cea mai mare economie europeană, care deja a ajuns la 8,5%.

Menţionăm că iniţial autorităţile federale de la Berlin au încercat să îi protejeze pe consumatorii casnici cu privire la creşterile de preţuri din energie, dar presiunile cu care se confruntă companiile de utilităţi au forţat guvernul de la Berlin să îşi schimbe abordarea în încercarea de a reduce consumul şi de a se pregăti pentru sezonul de iarnă.

Cu toate acestea, potrivit informaţiilor oferite de Todd Gillespie într-un articol publicat pe site-ul Bloomberg, preţurile la energie în Uniunea Europeană au atins un nou record, adâncind criza energetică ce ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune.

"Tarifele de energie electrică pentru anul următor în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG. Este de aproape şase ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se în ultimele două luni. Piaţa este supusă îngrijorărilor că Europa are surse reduse de gaze pentru a genera energia electrică necesară depăşirii sezonului rece. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare. (...) Creşterea preţurilor la energie afectează facturile consumatorilor casnici şi costurile de producţie, de la fabricarea alimentelor până la realizarea sticlei. Energia îşi pune amprenta asupra inflaţiei din Europa, ducând majorarea preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre", susţine Todd Gillespie.

Sursa citată mai arată că se aşteaptă ca în Marea Britanie preţul energiei pentru consumatorii casnici să se dubleze la începutul lunii octombrie, că în Olanda preţul gazului din contractele futures s-a dublat din iunie şi până acum şi că guvernele europene iau în calcul adoptarea unor măsuri prin care să atenueze impactul pe care majorarea tarifelor îl va avea asupra sectoarelor economice.

"Nu există niciun semn clar că creşterea «extremă» a preţurilor va scădea în curând, a spus analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse nucleare, hidroenergetice şi de cărbune ale continentului nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune", se precizează în articolul din Bloomberg.

Cert este că Europa se pregăteşte pentru iarnă, dar riscurile cu care se va confrunta în sezonul rece, atât din punct de vedere al preţurilor, cât şi al vremii, nu sunt încă pe deplin cunoscute de oficialităţile de la Bruxelles şi nici de autorităţile centrale din fiecare stat membru.

Scade preţul petrolului

Preţul petrolului a scăzut ieri, deoarece datele economice sumbre de la principalul cumpărător de ţiţei - China - au reînnoit temerile privind o recesiune globală, potrivit agenţiei Reuters.

La bursa New York Mercantile Exchange, cotaţiile futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna septembrie au scăzut cu 0,44 dolari, sau 0,5%, la 88,97 dolari per baril, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a coborât cu 0,73 dolari, la 94,37 dolari. În precedenta sesiune, atât cotaţiile pentru ţiţeiul WTI, cât şi cele pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu aproximativ 3%.

PSD doreşte extinderea compensărilor

Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, consideră că, în actualele condiţii din piaţa de energie, măsurile sociale privind susţinerea consumatorilor casnici şi a companiilor din ţara noastră trebuie să fie extinse în următorii doi ani.

"Să vedem abordarea pentru anul viitor, când 75% din energie nu este vândută. Sunt aceste două abordări, când energia este vândută şi când nu este vândută la anul şi mai este abordarea Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte supraimpozitarea producătorilor, dar aceştia au vândut energia cu 200 -300 lei, iar aceasta se vinde acum cu 4.000 lei. Vom constata la finalul anului că România a consumat cât a produs. Eu nu consider corect total în afară de această diferenţă imensă de preţ, de speculă, care este neimpozitată aşa cum sunt producătorii. Statul român dă certificate verzi pentru energia verde, cum să dăm certificate verzi iar energia verde produsă în România trebuie să o exportăm. Sunt nişte lucruri bizare. (...) La 1 septembrie vor intra în vigoare măsurile (compensări de preţuri şi măsuri sociale) şi eu le văd pe termen mai lung, până în 2025", a declarat Marcel Ciolacu.

De altfel, menţinerea măsurilor actuale a fost discutată şi în şedinţa de ieri a coaliţiei de guvernare, în care liderii acesteia i-au cerut lui Virgil Popescu, ministrul Energiei şi conducerii ANRE să vină cu un set de măsuri pentru perioada următoare.

Furnizorii de energie, subcompensaţi de guvernul Ciucă

Furnizorii de energie din ţara noastră avertizează că rectificarea bugetară prevede mai puţin de 25% din necesarul de finanţare estimat pentru acoperirea schemei de plafonare şi compensare a facturilor la energie, atât pentru consumatori casnici, cât şi pentru cei industriali, ceea ce expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic, se arată într-un comunicat de presă emis de Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

La rectificarea bugetară, Ministerul Energiei a cerut o suplimentare a bugetului de 31 miliarde lei, dar ar urma să primească doar 2,5 miliarde lei, conform proiectului pus în dezbatere publică.

Conform ACUE, suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanţare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor non-casnici şi preţul plafonat al energiei.

Totodată, Federaţia susţine că suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru întregul capitol de "Asistenţă socială" este mult sub necesarul de finanţare estimat de ACUE la solicitarea autorităţilor (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor casnici şi preţul plafonat al energiei.

Astfel, ACUE avertizează că actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preţ asumate de statul român pentru perioada aprilie - decembrie 2022 şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic.

"În contextul local şi internaţional, marcat de o creştere abruptă a preţului la energie şi de foarte multe incertitudini în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, decizia de a «sub-bugeta» o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienţii casnici şi noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav rezilienţa întregului sector energetic. (...) Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienţilor. Neacoperirea la timp şi la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susţine achiziţia de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece şi fluxul financiar pe lanţ, cu impact asupra stabilităţii alimentării cu energie, pentru industrii şi pentru fiecare cetăţean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin preţul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producţie, transport, distribuţie, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată şi de întârzierea decontărilor", arată ACUE.

Opinia Cititorului ( 17 )

  1. UE poate o pune de o revolutie

    1. Nu stiu cum nu e clar ca Rusia castiga din nemultumirile oamenilor si companiilor. Mare lucru daca le-am da bani pe petrol si gaze...asta ne face si pe noi puternici, ca nu le dam bani de pomana, le dam pe ceva ce ne ajuta sa crestem. Ca nu o sa taie ei gazul, nu au de ce. Banii aia ii ajuta si pe ei sa creasca.

      Apropo, Ucraina de la cine cumpara gaz? 

      Ucraina are 4 centrale nucleare, ei nu sunt fraieri ca nemtii sa le inchida. DPDV energetic o pompa de caldura e mai eficienta decat o centrala pe gaz.

      Sau poate o pune Rusia mai degraba. Unul din beneficiile democratiei - o mini "revolutie" la urne la fiecare 4 ani... si o populatie un picut mai inteligenta...

      Nu stiu cum nu e clar ca ceea ce spui a fost valabil pana la invazia ruseasca in Ucraina. Sacrificiile pe care le face Europa ca sa penalizeze Rusia sunt necesare ca sa nu creada ca poate invada Moldova si Romania. Idiotii care nu pricep solidaritatea europeana sunt antiromani.

      Capisci?Daca nici asa nu pricepi, atunci Dumnezeu cu mila!

      Bravo, mult timp am crezut ca astia care comenteaza in felul asta aunt dusi cu capul.... Acum nu mai cred asta, cred ca exista o ferma de troli si mai cred ca mai e o categorie, celor din partide care vor sa creeze nemultumire - vezi ce a zis Tarziu de la haur!

    Bine a ales EU.

    In primul rand, mai devreme sau mai tarziu rezervele accesibile de petrolul si gaz se vor termina. Sau se vor gasii doar la adancimi mari, la care exploatarea nu e rentabila.  

    In al doilea rand m-as bucura sa devenim cat se poate de indepedenti de dictaturile bogate in petrol si gaze (Rusia, Kazahstan, Iran, tarile arabe, Venezuela, Nigeria etc.) dar si de LNG-ul american.  

    Tranzitia la alte surse de ernergie, regenerabile sau nu, va trebui facuta mai devreme sau mai tarziu. Daca ne apucam cand nu mai avem deloc petrol si gaze, probabil vom sta 50 de ani in intuneric si frig, pana construim capacitatile energetice necesare care sa le inlocuiasca pe cele actuale. 

    Viitorul este electric. Ponderea energiei din surse regenerabile va creste, dar nu va putea inlocuii in totalitate sursele "clasice" pana nu exista modalitati de stocare performante a energiei electrice. Si pe langa asta ar trebuii refacuta intreaga infrastructura energetica.  

    1. Rezervele sunt foarte mari. Putem sa ne apucam sa trecem la altceva, dar pana atunci nu trebuie sa suferim. Si de ce sa nu fim prieteni cu dictaturile? De ce avem fundamentalismul asta al drepturilor omului, de ce vrem sa fim apostolii libertatii? Sa o conservam in tarile noastre (ceea ce se poate face cel mai usor scutind economiile de lipsuri si deci evitand nemultumirile) iar cei din dictaturi , treaba lor, nu e treaba noastra! Avem o mentalitate colonialista vrand sa impunem altora modul nostru de trai. Nu sunt vreun anti-colonialist patetic, dar daca vrei sa schimbi regimuri dictatoriale, ori o faci rapid, ca sa nu aiba timp sa-ti devina dusmani, ori deloc.

      Cred ca esti acelasi antiroman imbecil de la 1.1.

      Nu are nimeni nici o mentalitate, nu vrea nimeni sa schimbe regimuri. Europa si tarile civilizate au taiat legaturile cu Rusia, pentru ca ce sa vezi, rusii au atacat un alt stat independent si suveran.

      Daca Rusia nu ar fi atacat Ucraina, legaturile cu Rusia, ar fi fost la fel de bune… 

      Ce nasol e Putin ca a dat Europei gaz ieftin ca sa aveti cate 3 masini in garaj si cate 50 de slapi Boss si alte rahaturi cu care sa-i impresionati pe cei care nu va plac oricum. In urmatorii ani din cauza cleptocratia prostovane din bruxelles, o sa mancati din tomberoane.

      o sa mănânce gândaci, viermi,lăcuste,cica face bine la siluieta,sunt unii care ne numesc troli pe cei care nu gândesc ca ei,troli sunteți voi ,sunteți mai rău decât putin,ucraina este în război din 2014 de ce trebuie sa se bage alții ca musca în lapte în problemele lor,au vrut război sa se descurce

    NU UE A ALES POLITICA ENERGETICA,

    CI USA CARE NE VINDE GAZUL LICHEFIAT 

    LA PRETURI ASTRONOMICE,FIINCA UE NU ARE 

    FORTA ARMATA FIIND NEVOITA SA EXECUTE  

    ORDINELE PRIMITE.

    OARE CINE APARA INTERESELE ECONOMICE A EUROPEI ???!!!  

    1. INTERESELE ECONOMICE A EUROPEI ???!!!

      Cum e sa fii analfabet si sa spui ca titlul este gresit? 

      Nu esti prea indraznet?

      Mai, absolvent de clasa a doua, UE nu este sub ocupatie americana sa execute ordine.

      Sa-ti explic, in UE sunt state cu armate puternice, aliate in NATO.

      N-ai stiut, nu-i asa? 

      Franța are armata în UE restul ca și noi.

      Esență articolului se refera la ENERGIE, 

      părerile politice suna frumos, dar privațiuni populației din cauza COSTURILOR MARI A 

      ENERGIEI NU VA INTERESEAZĂ?? !!

    UE nu a decis nimic. Oligarhii care conduc UE au decis să îngroape economia și bunăstarea țărilor UE (îngroparea a început cu planul verde încă înainte de invazia rusă).

    Spun că UE nu a decis nimic pentru pe mine, ca român, nu m-a întrebat nimeni. Nici pe ungur, nici pe bulgar, nici pe neamț, nici pe italian, nici pe francez. Oamenii n-au fost consultați, oligarhii au decis după cum știu ei mai bine sau după ce instrucțiuni au primit "de sus". 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro