Unităţile 3 şi 4 Cernavodă îşi joacă ultima carte

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii /

Unităţile 3 şi 4 Cernavodă îşi joacă ultima carte

Statul îşi joacă ultima carte, în acest an, în proiectul de cons-truire a Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, susţin specialiştii din domeniu. Cursa contracronometru începe astăzi, când se întrunesc membrii consiliului de administraţie al "EnergoNuclear", ca să afle dacă şi Enel şi ArcelorMittal Galaţi vor renunţa la proiect, după abandonul CEZ (în toamna anului trecut) şi al RWE, GDF Suez şi Iberdrola (joi).

La o primă vedere, statul nu mai are nicio şansă să continue proiectul în condiţiile actuale, mai ales că trebuie să facă rost de vreo patru miliarde euro ca să construiască cele două reactoare singur, sau în calitate de acţionar majoritar cu peste 85% din acţiuni. Însă proiectul nu este compromis de tot, mai spun specialiştii consultaţi de ziarul "BURSA". Autorităţile noastre ar face mai bine să pornească din nou goana după alţi investitori privaţi, ca să mai fie vreo şansă pentru construcţia celor două unităţi de 1400 MW până în 2020. Astfel, ar fi un avantaj dacă Enel şi ArcelorMittal Galaţi ar rămâne în proiect. Şi mai bine ar fi dacă aceşti investitori ar fi dispuşi să-şi majoreze cota în proiect, susţin sursele citate.

Hibele proiectului

Principala hibă a proiectului este finanţarea în condiţiile actuale de piaţă. Statul nu-şi mai poate asuma cota majoritară în proiect, având în vedere că nu mai are voie să garanteze creditele. Or în prezent, este foarte greu să găseşti bănci să finanţeze peste jumătate din proiect.

În plus, construcţia Unităţilor 3 şi 4 a lâncezit când ar fi trebuit să fi avut constructorul desemnat la această dată. De vină a fost indecizia guvernelor care au păstorit investiţia şi care, de la o poziţie minoritară în proiect (n.r. ideală în urmă cu 3-4 ani pentru pornirea rapidă a investiţiei), au vrut o poziţie majoritară, după care, în 2009-2010, au revenit la poziţia minoritară, când au constatat lipsa puterii de finanţare.

Mai mult decât atât, de doi ani se doreşte restructurarea producţiei noastre de energie în două mari companii - Electra şi Hidroenergetica. Astfel, Nuclearelectrica ar urma să fuzioneze cu Complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni şi o parte din Hidroelectrica. Această concentrare puternică nu este deloc pe placul investitorilor străini prezenţi pe piaţa noastră, nemulţumiţi de lipsa de transparenţă şi vânzarea discriminatorie a energiei ieftine.

Toate aceste necunoscute au descumpănit partenerii privaţi ai "Nuclearelectrica" în acest proiect.

Legende din culise

Circulă deja diverse legende şi teorii despre ce a determinat greaua lovitură dată statului de către RWE, GDF Suez şi Iberdrola, care au anunţat într-o singură "voce" că renunţă la proiect pentru că "incertitudinile economice şi cele privind piaţa de energie, în marea lor parte datorate crizei financiare actuale, nu pot fi conciliate cu necesarul de capital pentru dezvoltarea unui nou proiect nuclear". Printre rânduri, unii au înţeles că nu avem un climat de afaceri propice dezvoltării unor asemenea proiecte de amploare, statul român nefiind un partener de încredere.

Alţii spun că decizia investitorilor este una politică, Franţa şi Germania taxându-ne pentru că preşedintele Băsescu s-a răţoit la cele două mari puteri pentru că nu doresc România în spaţiul Schengen.

Surse guvernamentale susţin însă, că decizia investitorilor este strict economică, aceştia retrăgându-se pentru că nu mai marchează profiturile uriaşe pe care au mizat iniţial. Aceleaşi surse mai afirmă că investitorii au solicitat inclusiv alocarea directă de energie ieftină nucleară de la Unităţile 1 şi 2, pentru a-şi mări cota în proiect şi pentru a avea un câştig până la finalizarea proiectului.

Companii din SUA, Canada şi Rusia sunt interesate să preia acţiuni la reactoarele 3 şi 4

Autorităţile discută cu companii din SUA, Canada şi Rusia posibilitatea ca acestea să preia acţiuni în firma care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 la Cernavodă, după ce grupurile europene CEZ, Iberdrola, RWE şi GDF SUEZ au renunţat la proiect, potrivit secretarului de stat Karoly Borbely.

"Avem discuţii cu companii din SUA, Canda şi Rusia interesate să facă paşii necesari pentru înlocuirea celor care au plecat din proiectul reactoarelor 3 şi 4.

"Sunt multe companii interesate de acest proiect, care este unul interesant, chiar dacă situaţia economică mondială nu este foarte bună, având în vedere perioada de revenire de după criză şi dificultăţile companiilor în privinţa fluxului de capital şi a fondurilor disponibile pentru investiţii", a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei Karoly Borbely, citat de Mediafax.

Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, ale cărei costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulată de firma mixtă EnergoNuclear, în care statul, prin Nuclearelectrica, deţine participaţia majoritară.

Avocaţii: Guvernul va încerca să continue proiectul de la Cernavodă cu alţi investitori

- Gabriela Cacerea, partener al firmei de avocatură şi consultanţă NNDKP:

"Eventualitatea ca (potenţialii noi investitori - n.r.) să provină din jurisdicţii care pot părea în acest moment inedite (ne referim aici la spaţiul ex-sovietic şi la Orientul Îndepărtat) este cu siguranţă demnă de luat în considerare, având în vedere că probabilitatea ca aceştia să aibă resurse financiare disponibile ar putea fi mai mare spre deosebire de jucătorii de pe pieţele europene de energie care au fost afectaţi de efectele crizei economice. Rămâne însă de văzut ce apetit pentru risc vor avea investitorii non-europeni şi în ce masură se vor adapta cadrului de reglementare naţional şi european".

- Gabriel Zbârcea, managing partner la firma de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, spune, citat de Mediafax, că Guvernul va trebui să găsească alţi investitori pentru continuarea acestei investiţii. "Să nu uităm că acest proiect este pe masa autorităţilor de mai bine de 4-5 ani, răstimp în care au existat numeroase tergiversări, blocaje şi inerţii ale sistemului. Statul va trebui să caute noi investitori şi să preia acţiunile deţinute de fiecare dintre societăţile din compania de proiect".

Primul acţionar care s-a retras din proiect a fost CEZ, care deţinea 9,15% din "EnergoNuclear", compania de proiect pentru construcţia celor două unităţi.

"CEZ" a vândut acţiunile sale din "EnergoNuclear" către "Nuclearelectrica", acţionarul majoritar contra sumei de 7,4 milioane de lei (valoarea nominală a acţiunilor).

Tranzacţia se aliniază intenţiei afirmate a "CEZ" de a concentra principalele investiţii în Republica Cehă şi în consolidarea achiziţiilor existente din străinătate.

"RWE" Germania, "Enel" (Italia) şi "GDF Suez" Franţa mai au fiecare câte 9,15% din titlurile "EnergoNuclear", în timp ce "ArcelorMittal" România şi "Iberdrola" deţin câte 6,2% din acţiuni.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Dati un leu pentru Ateneu pana la pensie...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie