Utilizarea chatboturilor AI, precum ChatGPT, nu generează dependenţă în sens clinic, concluzionează un studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători, publicat în revista Addictive Behaviors, transmite agenţia EFE, de la care informăm cele ce urmează.
Cercetarea, coordonată de Víctor Ciudad-Fernandez (Universitatea din Valencia), Cora von Hammerstein (Universitatea Paris Cite) şi Joel Billieux (Universitatea din Lausanne), contrazice afirmaţiile recente din mass-media privind o posibilă adicţie faţă de inteligenţa artificială conversaţională. Autorii au analizat metodele utilizate în studiile care sugerau o astfel de dependenţă şi au constatat că acestea replicau criterii clinice destinate evaluării consumului de substanţe precum alcoolul sau cocaina.
„Aplicarea unor concepte precum "toleranţa' sau "sindromul de sevraj' în cazul utilizării unui chatbot este echivalentă cu diagnosticarea unei dependenţe de dans după aceleaşi standarde ca în cazul heroinei”, a explicat Ciudad-Fernandez.
Studiul subliniază că nu există dovezi ştiinţifice solide care să indice o afectare funcţională semnificativă sau alte consecinţe negative majore asupra vieţii utilizatorilor ChatGPT. În schimb, utilizarea frecventă este asociată cu curiozitate, scopuri educaţionale sau mecanisme de adaptare, confor sursei citate.
Cercetătorii atrag atenţia asupra riscurilor stigmatizării utilizatorilor şi ale promovării unor intervenţii sau reglementări nejustificate: „Este esenţial să înlocuim abordările alarmiste cu o analiză atentă a contextului de utilizare şi să ne concentrăm pe înţelegerea comportamentului tehnologic, nu pe patologizarea lui”, au conchis autorii.