VIDEOCONFERINŢA "FORUMUL INVESTITORILOR" / STEEN JAKOBSEN, DIRECTORUL DE INVESTIŢII AL SAXO BANK:"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 22 februarie



"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

Jakobsen: "BCE are cel mai incompetent Consiliu din istoria băncilor centrale"

Lumea se confruntă cu o perioadă de inflaţie ridicată cum nu am mai avut în ultimii patruzeci de ani, iar băncile centrale nu mai au de ales decât să combată această inflaţie, conform lui Steen Jakobsen, directorul de investiţii al băncii daneze Saxo Bank şi invitatul special al conferinţei "Forumul Investitorilor", eveniment organizat săptămâna trecută de ziarul BURSA.

Jakobsen, un investitor cu peste 35 de ani de experienţă în domeniul financiar care poate fi văzut deobicei la CNBC şi Bloomberg, a spus că mai toate băncile centrale din lume au fost extrem de lente în lupta cu inflaţia şi acum sunt cu mult în urmă în ceea ce priveşte deciziile de politică monetară, ceea ce efectiv a pus ultimul cui în sicriul aşa-numitei "independenţe" de care s-au bucurat băncile centrale din Vest până la criza din 2008. Evenimentul BURSA a adus în atenţie subiecte ce privesc situaţia macroeconomică locală şi mondială, piaţa noastră de capital şi perspectivele investiţionale pentru următorii ani.

Pe lângă cadrul macroeconomic mondial şi inflaţia care a speriat pieţele în ultimele săptămâni, Jakobsen a vorbit inclusiv despre România şi a avertizat că ţara noastră ar trebui să-şi facă calcule inclusiv pentru o rată de dobândă de 11-12% pentru combaterea inflaţiei, în condiţiile în care România are deficite mari - de cont curent şi bugetar - şi băncile globale se pregătesc să strângă robinetul banilor ieftini, inclusiv Banca Centrală Europeană (BCE).

Întrebat de ce BCE este atât de în urma Fed-ului cu semnalele de restrângere a politicii monetare, Jakobsen a fost surprinzător de sincer şi a declarat că BCE are "cel mai incompetent Consiliu (al guvernatorilor) din istoria băncilor centrale".

Jakobsen: "Trebuie să înţelegeţi că, în toată istoria Federal Reserve, au existat doar două momente în care Casa Albă - preşedintele SUA - a cerut majorarea dobânzilor"

Steen Jakobsen a declarat: "Asta este toată informaţia pe care trebuie să o înţelegeţi cu privire la ce se întâmplă acum în lume: în toată istoria băncii centrale americane, Federal Reserve (Fed), au existat doar 2 momente în care Casa Albă - preşedintele SUA - a cerut Fed să crească dobânzile. Prima dată s-a întâmplat în anii 1970, când Jimmy Carter i-a cerut atunci preşedintelui Fed Paul Volcker să strângă politica monetară, şi acum se întâmplă iar, cu Joe Biden care forţează asupra Federal Reserve o naraţiune şi o politică ce, în esenţă, este că inflaţia trebuie controlată. Deci, în noiembrie, când preşedintele Powell şi vicepreşedintele Brainard au fost renominalizaţi, li s-a spus că ei continuă să vorbească despre inflaţia tranzitorie, dar pentru că nu se luptă cu inflaţia, cei peste 200 de milioane de americani care sunt angajaţi pierd venituri prin inflaţia ridicată în timp ce ei încearcă să reangajeze pe cei cinci milioane de şomeri. Deci a fost o schimbare masivă de focus, iar pentru prima dată din 1988 avem o luptă instituţională cu inflaţia, pe care ei o numesc «taxă regresivă». Cum s-a ajuns aici: la nivel global şi politic, toate băncile centrale au fost atât de lente în lupta cu inflaţia încât sunt cu mult în urmă. Şi când eşti în gară şi trenul pleacă de pe platformă rapid trebuie să alergi şi să accelerezi pe măsură ce trenul accelerează. Asta este analogia pe care o avem în lume. Ce trebuie să înţelegem este că, de data asta, chiar este diferit. Inflaţia a devenit o problemă politică - este prioritatea Casei Albe şi prioritatea 1,2 şi 3 a Congresului SUA şi a băncii centrale - care trebuie rezolvată".

Directorul de investiţii al Saxo Bank a mai explicat că inflaţia actuală este diferită de cea din trecut, iar asta face problema una de natură critică pentru factorii de decizie. Problema preţurilor materiilor prime este de asemenea una structurală, care provine din lipsa de investiţii din ultimii 15-20 de ani, a mai arătat Steen Jakobsen.

Specialistul a explicat: "Am văzut că inflaţia este structurală. Tot ce se întâmplă în lume are la bază consumul de energie. Energia este singura componentă care este volatilă, care nu poate fi controlată. Iar în spaţiul energetic şi minier ce am văzut în ultimii 15-20 de ani este perioada cu cea mai mare subinvestiţie din istorie. Mare parte vine din această agendă verde şi ESG, dar este o agendă care este foarte validă în termeni de reducere a emisiilor de CO2. Deci ce se întâmplă este că avem un capital din ce în ce mai mic disponibil pentru energie şi sectorul minier, cele două piese centrale în reducerea preţului electricităţii şi a costurilor companiilor cu input-urile. Deci ce se întâmplă în lume: sunt anumite aspecte ciclice ale inflaţiei, lemnul şi preţul maşinilor folosite vor coborî, dar când se va încheia această perioadă lumea va continua să se îndrepte către o agendă verde şi ESG şi asta înseamnă că va exista un focus enorm pe baterii şi electricitate. Avem de asemenea riscul geopolitic care presupune preţuri şi mai ridicate pentru energie. Consensul pare să rămână, în mod surprinzător pentru mine, că ne vom întoarce la o rată de inflaţie de 2-3% în lumea occidentală, dar opinia mea este că vom termina la peste 3% şi dacă vom încheia la peste 3% pentru investitori înseamnă că rata terminală, adică rata pe termen lung a dobânzilor, va rămâne ridicată. Deci, în cazul României, care are o inflaţie de 9-10%, trebuie să vă aşteptaţi şi să faceţi calcule pentru o rată de dobândă de 12-13%. În primul rând pentru că aveţi deficite de cont curent şi bugetar şi sunteţi un terţ la mediul global în care toate băncile centrale globale restrâng politica monetară. (...) Nu vă permiteţi deficite bugetare şi de cont curent de 7% pentru totdeauna. Doar cât timp BCE nu face nimic constructiv, nu vă permiteţi dacă BCE creşte dobânzile. (...) Trebuie înţeles ce am zis de la bun început: este doar a doua oară (în ultimii 50 de ani) când avem un sistem politic în nevoie de restrângere a condiţiilor monetare, ceea ce înseamnă dobânzi mai ridicate pentru a contracara inflaţia. Toţi cei care pariază că inflaţia va coborî cred că fac un calcul greşit".

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

"Cred că toţi cei care pariază că inflaţia va coborî fac un pariu greşit"

Oficialul Saxo Bank a spus că majorarea dobânzilor nu înseamnă neapărat preţuri mai scăzute pentru acţiuni. În opinia acestuia, inflaţia nu va coborî sub o rată anuală de 3% pentru ceva ani de acum înainte: "Sunt foarte optimist cu privire la pieţe, dar nu foarte optimist cu privire la modul în care pieţele percep inflaţia. (...) Ca investitor, în ultimii 20 de ani nu a trebuit să gândeşti şi să aloci fonduri de-a lungul claselor de active. Cred că avem una din cele mai oportune momente de a face bani pentru că îţi faci temele. În zona de mărfuri şi materii prime există companii precum Glencore sau cele miniere din Australia care se tranzacţionează la un multiplu P/E de 5, cu o rată de generare de cashflow de 20-25% şi planuri de răscumpărare de acţiuni. Da, abilitatea de a cumpără Tesla sau o acţiune fără venituri reale devine dificilă, dar abilitatea de a naviga şi de a crea valoare în portofoliul de acţiuni din cumpărarea de companii tangibile, fizice şi cu venituri reale încă este acolo. Deci este o chestiune de pregătire şi de a-ţi face temele, nu doar de a cumpăra pe baza sentimentului din piaţă. Cred că ce se va întâmpla în următorii 5 ani vor fi cei mai buni 5 ani ai pieţelor şi cei mai buni 5 ani în termeni de noi dezvoltări pentru pieţe. Venim dintr-un mediu cu dobânzi reale negative, asta înseamnă zero productivitate, iar normalizarea înseamnă şi ne îndreptăm către dobânzi real pozitive şi acestea presupun o alocare mai bună a capitalului. Nu sunt doar veşti proaste, dar zilele norocoase în care puteai să cumperi ceva şi să te duci la prânz şi să pretinzi că eşti un geniu al pieţei o să dispară. (...) Nimeni sub vârsta de 40 de ani nu a văzut inflaţie reală. La Saxo a trebuit să publicăm un video explicativ pentru inflaţie. (...) Investitorii trebuie să se uite dincolo de spectrul acţiunilor. Trebuie să cumperi volatilitate, expunere pe mărfuri şi în piaţa monetară cu dobânzi variabile, asta ca să fii sigur că portofoliul tău poate să obţină ceva «upside» şi mai puţin din «downside»".

Întrebat de ce BCE este în urma Fed-ului cu restrângerea politicii monetare, specialistul a declarat că BCE are cel mai incompetent Consiliu din istoria băncilor centrale: "BCE are o abordare dogmatică (pentru care este în urma Fed cu restrângerea politicii monetare). Ăsta este răspunsul diplomatic. Mai puţin diplomatic pot să spun că nu au nicio înţelegere asupra dinamicii inflaţiei, nu au nicio înţelegere pentru elaborarea de prognoze şi în final este condusă de probabil cel mai incompetent Consiliul din istoria băncilor centrale".

Riscul la nivel mondial este să nu putem scăpa de povara acestui munte de datorii acumulat, iar băncile centrale să pivoteze înapoi spre o politică acomodativă.

"Imaginaţi-vă că în trei luni de acum, băncile centrale se opresc din majorarea dobânzilor şi spun că economia nu poate să funcţioneze (cu aceste dobânzi mari). Ei bine, pentru că inflaţia este structurală, atunci vom ajunge într-un mediu cu inflaţie şi mai ridicată care va necesita dobânzi şi mai mari şi vom avea o problemă şi mai mare", a spus Jakobsen.

"Majorarea dobânzilor de către BCE ar fi o binecuvântare ascunsă pentru România; aţi începe să puneţi în practică reformele de care economia are nevoie"

Steen Jakobsen a mai spus că majorarea dobânzilor de către BCE ar fi o binecuvântare ascunsă pentru România, pentru că atunci ar începe să fie puse în practică reformele de care economia noastră are nevoie.

Specialistul a adăugat: "Ce se întâmplă în ţările din restul Europei când există o politică unitară de dobânzi, pentru toate ţările (din zona euro): se creează în mod evident presiuni adiţionale pentru că România, în acest mediu de deficite de cont curent şi bugetar, are nevoie de o piedică fiscală combinată cu o politică monetară relativ restrânsă. În schimb, din cauza ignoranţei şi lipsei de informaţii de la BCE România continuă să aibă o politică care are o dobândă mai mică şi o poziţie fiscală mai relaxată comparativ cu poziţia în ciclul economic. România a avut o revenire relativ puternică din criza Covid, prevăd că va continua să crească cu 4-5% pe fondul acestei mişcări către venituri per capita mai mari. Este nevoie însă de un echilibru care reflectă condiţiile economice, nu aveţi aşa ceva: aveţi o politică monetară prea relaxată, ceea ce înseamnă că abilitatea de a continua reformele este redus. Dacă aveţi o politică monetară mai restrictivă trebuie să reechilibrezi bilanţul, deci ar fi o binecuvântare ascunsă dacă BCE va începe să majoreze dobânzile forţând în acest proces condiţii monetare şi fiscale mai restrictive asupra României. Atunci o să vedeţi reformele necesare. Aşa sunt oamenii: nu ne schimbăm pentru că este o decizie inteligentă, ci o facem doar atunci când suntem nevoiţi".

Jakobsen, despre China: "Preşedintele Xi are nevoie de o economie puternică pentru când va fi reales, în toamnă"

Despre China, Jakobsen a spus că aceasta a fost mereu în disonanţă faţă de Vest în ceea ce priveşte stimulii economici. Oficialul Saxo a mai spus că preşedintele chinez Xi Jingping are nevoie de o economie puternică deoarece la toamnă va fi reales pentru cel de-al treilea mandat de 5 ani, singurul lider chinez pe lângă Mao Zedong care să primească un al treilea mandat.

"China a fost mereu o piaţă situată la opusul condiţiilor financiare din Vestul Europei. Dacă ne întoarcem la criza financiară din 2007-2008, abilitatea Chinei de a opera cea mai mare expansiune fiscală de la acel moment a salvat lumea, asta în condiţiile în care toată lumea din Vest închidea bilanţul. Similar, până acum, China a operat cu o politică monetară restrictivă. Dacă ne uităm la condiţiile financiare sau la programele de relaxare cantitativă, China, pe parcursul crizei Covid-19, a fost foarte restrictivă şi probabil prea restrictivă în timp ce în Vest, în special în SUA, s-a cheltuit tot pentru a reporni economia care a fost suprastimulată. Deci răspunsul economic al Chinei a fost mai măsurat şi ce au nevoie acum şi ce vedem, în condiţiile în care preşedintele Xi încearcă să fie reales preşedinte (în octombrie) pentru o infinitate de ani, este că se asigură că economia accelerează şi avem relaxare pe partea de dobânzi şi relaxare pe partea fiscală ceea ce înseamnă că vor cheltui mai mulţi bani. China, în mod evident, revine online şi impulsul lor de credit şi abilitatea de a injecta creştere economică lumii va continua să crească pe măsură ce economia globală va decelera sub acest mediu de dobânzi mai ridicate", a explicat Jakobsen.

Acesta consideră că modelul economic din China nu este mai bun decât cel din Vest: "Sunt foarte puţini oameni care înţeleg China şi asta o spun în calitate de persoană care merge de 2-3 ori pe an în China. Când vorbesc cu colegii şi prietenii mei din China sunt mereu educat cu privire la motivele pentru care fac ceea ce fac în modul în care o fac. Cred că cea mai mare problemă pentru activitatea economică din China este această politică de toleranţă zero pentru Omicron. Cred că este evident că Omicron nu poate fi ţinut sub control doar pentru că aşa vrea guvernul, dar am observat că vaccinul Pfizer a fost aprobat recent în China deci presupun că vor accelera ritmul de vaccinare (...), iar după realegerea preşedintelui Xi vom vedea o accelerare a creşterii economice din China".

Jakobsen a mai spus că, în prezent, China continuă să fie o contraparte importantă în economia globală, contraparte care va asigura un nivel cel puţin adecvat al creşterii economiei globale.

"Vedem o alianţă care se formează între Rusia şi China. Cred că acea China cu care ne-am obişnuit de la includerea în WTO în 2001, despre care credeam că va continua să se deschidă, nu este China pe care o vedem astăzi. Este o China care gândeşte strategic, inclusiv la nivel domestic despre autonomie, iar militar probabil că vor dori o rediscutare a situaţiei Taiwanului. Este o China diferită faţă de cea din 2007-2008 şi 2001, dar este o contraparte care se va asigura că creşterea economică globală va avea un nivel de minim şi acesta este motivul pentru care nu îmi fac griji cu privire la avansul economiei mondiale în 2022", a conchis Steen Jakobsen.

HORIA BRAUN ERDEI, CEO ERSTE ASSET MANAGEMENT: "Sperăm să nu fim într-o situaţie similară cu cea din 1970, dar într-un microcosmos trăim ceva similar"

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

Speranţa este că nu suntem într-o situaţie similară cu cea din 1970, dar într-un microcosmos trăim oarecum ceva similar, date fiind creşterea preţurilor la produsele energetice, a declarat, în cadrul conferinţei, Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management.

Acesta a afirmat: "2022 nu o să semene neapărat cu un singur an cu care să putem face comparaţie 1:1. Există diverse perioade din care putem trage similitudini. De exemplu din anii 1970 cu şocul preţului petrolului de atunci care a avut aceeaşi natură de şoc al ofertei care a dus la creşterea inflaţiei. Sperăm că nu suntem într-o situaţie similară, dar aşa într-un microcosmos, la o scală mai mică, trăim ceva oarecum similar date fiind creşterea preţurilor la petrol şi gaze naturale, de asemenea avem similitudini pe care le-am putea traduce şi din perspectiva anului 2018, finalul acestuia, când ciclul de creştere a ratelor de dobândă a creat volatilitate în piaţă. Deja vedem anticipaţii similare cu privire la creşterile de dobânzi de către băncile centrale, atât în SUA cât şi în Europa care au generat volatilităţi în piaţă. Cu siguranţă putem vedea şi alte elemente similare în domeniul companiilor de tehnologie, acea exuberanţă care a existat la începutul anilor 2000 şi sfârşitul anilor 90, cu niveluri de evaluare foarte ridicate în acest sector care se regăsesc şi în piaţa din momentul de faţă care au generat volatilităţi mai mari în acest sector".

Oficialul Erste Asset Management a adăugat că şocul de ofertă din economie s-a prelungit şi s-a dublat de acele blocaje care s-au format în lanţurile de aprovizionare şi producţie şi în special în producţia de materii prime şi energie.

"În jurul nostru vedem şi aceste incertitudini geopolitice care sunt din nou de natura unui şoc de ofertă. Toate acestea, din punct de vedere economic, se traduc într-o presiune pe preţuri în sensul inflaţiei şi o presiune pe creşterea economică. Asta este perspectiva care domină în momentul de faţă şi care creează atât de multe probleme în economie şi pieţe", a spus Horia Braun Erdei. (M.G.)

CLAUDIU CAZACU, CONSULTING STRATEGIST XTB ROMÂNIA: "Problemele pe care trebuie să le trateze BCE sunt mult mai ample şi rezolvările structurale sunt încă într-un orizont de aşteptare"

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, a avut un comentariu vizavi de declaraţia lui Steen Jakobsen privind nivelul de competenţă al Consiliului guvernatorilor BCE.

Cazacu a precizat: "Aş spune că din perspectiva unui locuitor al unui stat nordic, unde vorbim mai degrabă de surplusuri de economisire, cu siguranţă (politica BCE) este o politică destul de neplăcută şi dificil de acceptat. Dacă ne-am gândi la statele sudice din Europa, iar ca exemplu putem lua situaţia datoriei suverane a Italiei... Care ar fi răspunsul investitorilor atunci când am avea o povară a serviciului datoriei care să crească masiv odată cu dobânzi care cresc rapid şi ce ar însemna asta pentru construcţia europeană? Cred că problemele pe care trebuie să le trateze Consiliul Băncii Centrale Europene sunt mult mai ample şi din păcate rezolvările structurale sunt necesare şi ele sunt încă într-un orizont de aşteptare. Deci trebuie avute în calcul şi aspecte de genul acesta, dobânzile foarte mari pot fi greu de suportat pentru anumite state cu datorie mare". (G.M.)

MIHAI PURCĂREA, CEO BRD ASSET MANAGEMENT: "S-ar putea ca băncile centrale să fie un inamic al pieţelor în acest an"

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

S-ar putea ca anul acesta băncile centrale să fie un inamic al pieţelor, în lupta pe care o vor duce pentru a diminua impactul inflaţiei, ceea ce este posibil să afecteze negativ pieţele financiare, crede Mihai Purcărea, CFA, Director General al BRD Asset Management.

Acesta a menţionat: "Putem vedea o nelinişte destul de mare în pieţe, nu am mai avut de foarte, foarte mulţi ani o perioadă cu inflaţie mare şi dobânzi atât de joase. În toţi anii precedenţi - de la criza financiară din 2008-2009 -, a existat un salvator în pieţe, şi anume: băncile centrale, care au tipărit bani, au injectat lichiditate. Acum este destul de diferit, băncile centrale nu mai par să fie salvatori pentru că mandatul lor principal este acela de a lupta cu inflaţia, iar în momentul de faţă inflaţia le pune probleme, deci nu mai au libertatea de a ajuta pieţele. Mai mult, s-ar putea ca anul acesta băncile centrale să fie un inamic al pieţelor, în lupta pe care o vor duce pentru a diminua impactul inflaţiei. S-ar putea să vedem un impact destul de negativ în pieţele financiare. Perioada actuală seamănă puţin cu cea de la începutul anilor 2000, când la fel erau evaluări destul de ridicate ale companiilor şi băncile centrale au început să crească dobânzile destul de agresiv din cauza inflaţiei. Dar, în ultimii 10-12 ani nu am mai văzut o piaţă de genul acesta". (A.V.)

RADU CRĂCIUN, DIRECTORUL GENERAL AL BCR PENSII: "BNR riscă să îşi asume o poziţie foarte dificil de gestionat"

"Băncile centrale sunt cu mult în urma inflaţiei"

Scaderea economică raportată recent pentru ultimele trei luni ale anului 2021, comparativ cu trimestrul al treilea din 2021, trezeşte îngrijorări, iar Banca Naţională a României (BNR) riscă să se pună într-o poziţie extrem de dificilă, consideră Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al BCR Pensii.

Acesta scrie pe blogul personal că economia românească dă semne de încetinire, "ceea ce arată motivul pentru care BNR a avut o abordare neaşteptat de prudentă în ce priveşte creşterea dobânzilor, în pofida unui puternic puseu inflaţionist". În plus, arată Crăciun, natura primordial "exogenă" a puseului de inflaţie - adică provenind din zona ofertei şi nu a consumului - "şi-a adus şi ea contribuţia la prudenţa BNR, mai ales că creşterea preţurilor intermediare şi finale reprezintă deja o frână economicâ".

Problema, în opinia lui Radu Crăciun, este că BNR riscă să îşi asume o poziţie foarte dificil de gestionat, în condiţiile în care îşi propune să ţină simultan în aer trei "mingi": inflaţia, cursul de schimb şi creşterea economică. "Iar toate trei riscă să fie «scăpate pe jos», scrie Crăciun.

"Presupunând că BNR ar începe o creştere mai accelerată a dobânzilor, aceasta ar fi de natură să descurajeze consumul şi creditarea. Economia românească ar intra cel mai probabil în recesiune, atâta vreme cât sumele importante venite prin PNRR nu şi-ar găsi locul mai rapid în economie pentru stimularea programelor de investiţii. Maximizarea utilizării acestor sume este cu atât mai importantă cu cât procesul de reducere a deficitului bugetar va trebui sa continue, atât prin creşterea veniturilor cât şi prin scăderea cheltuielilor", arată directorul BCR Pensii.

Radu Crăciun arată că, în acelaşi timp, o creştere agresivă a dobânzilor ar fi un sprijin şi pentru un curs în continuare stabil.

"Însă acesta ar fi un beneficiu doar la prima vedere. Combinaţia anormală dintre valorile mari ale inflaţiei şi stabilitatea cursului a făcut şi va face ca, în termeni reali, leul să se întărească, crescând astfel apetitul pentru importuri. Acest lucru se observă deja în creşterea continuă a deficitului extern care în 2021 s-a mărit cu peste 50%. Iar vestea proastă este că, în condiţiile actuale, nu poate decât să continue să crească. În acelaşi timp, un leu stabil erodează marjele de profit ale exportatorilor ce au costuri în creştere marcantă în contextul inflaţionist actual. În sfârşit, a treia «minge», inflaţia, este prognozată să ajungă în 2022 la peste 10%, adică la valori nemaiîntâlnite în ultimii 16 ani. Având în vedere repeziciunea cu care cresc preţurile şi lentoarea cu care BNR creşte dobânda, devine din ce în ce mai evidentă misiunea imposibilă în care BNR riscă să se pună, încercând să ţină simultan în aer toate cele trei «mingi», în pofida faptului că mandatul său oficial este legat doar de stabilitatea preţurilor. Iar aici mai merită făcut un comentariu. Chiar dacă în comunicatele BNR se vorbeste non-stop despre «ancorarea aşteptărilor inflaţioniste», este total nerealist să te aştepţi că «ancorarea» se va întâmpla cu o dobândă la un sfert din rata prognozată a inflaţiei pentru 2022", arată Crăciun.

În România, în luna ianuarie 2022, inflaţia a ajuns la o rată anuală de 8,4%, nivel redus de compensarea şi plafonarea preţurilor mari cu produsele energetice, iar pentru ultimele trei luni din 2021, comparativ cu precendetele trei, INS a raportat o scădere a produsului intern brut de 0,5% după o creştere de doar 0,1% în trimestrul trei din 2021 faţă de trimestrul doi.

BNR: "Membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la un nivel de două cifre în trimestrul al doilea - pentru prima dată in istoria strategiei de ţintire directă a inflaţiei a BNR"

BNR a operat, începând cu ultimul trimestru din 2021, mai multe majorări ale dobânzii-cheie, de câte 0,25%, care au dus gradual la o rată a dobânzii de politică monetară de 2%, urmând ca la şedinţa din 9 februarie să se implementeze o creştere mai mare, de 0,5%. Minuta şedinţei din 9 februarie a BNR arată că "responsabile de evoluţia inflaţiei din România sunt şocurile globale pe partea ofertei, care au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei la nivel mondial în 2021, mult peste ţintele de inflaţie ale băncilor centrale".

"Pe plan intern, impactul acestora a fost potenţat de liberalizarea la începutul anului trecut a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, au reiterat mai mulţi membri ai Consiliului", potrivit minutei, care subliniază o proporţie de 80 la sută din creşterea din 2021 a inflaţiei a venit din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate.

"S-a convenit că balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată uşor în sens ascendent pe termen scurt, în principal în cazul preţurilor produselor energetice şi al mărfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina. În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la un nivel de două cifre în trimestrul al doilea - pentru prima dată in istoria strategiei de ţintire directă a inflaţiei a BNR -, precum şi de probabilă menţinere a dinamicii inflaţiei mult deasupra intervalului ţintei până spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluţie reclamă creşterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum - eventual printr-o spirală salarii-preţuri -, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale. În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung. Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste mult mai modeste decât în prognoza precedentă şi în atenuare treptată începând cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei, în condiţiile recentelor revizuiri semnificative în jos ale datelor statistice şi previziunilor privind creşterea PIB în 2021, dar şi în 2022 şi 2023", se mai arată în minuta BNR. (M.G.)

Abordările băncilor centrale în contextul inflaţiei ridicate

Băncile centrale au avut abordări relativ diferite în contextul perioadei cu inflaţie ridicată. Cele din lumea dezvoltată, confruntate cu o datorie guvernamentală ridicată sau cu evaluări ale activelor financiare elevate au ales să abordeze prea prudent evoluţia inflaţiei şi au semnalat foarte târziu ciclul de majorare a dobânzilor, banca centrală a Chinei a fost foarte restrictivă până recent în ceea ce priveşte injecţiile de lichiditate şi impulsul de credit din economie, în timp ce băncile centrale din ţările emergente şi în curs de dezvoltare au avut mai multă libertate şi au început majorarea dobânzilor încă de la jumătatea lui 2021.

Un exemplu este ziua de 4 februarie 2022, când trei bănci centrale au ţinut ieri şedinţe de politică monetară - Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei (BOE) şi Banca Naţională a Cehiei (BNC). Din aceste şedinţe s-a ieşit public cu trei tipuri de decizii relativ diferite: BCE a decis să continue să tempereze aşteptările privind majorările de rate de dobândă pe viitor, în ciuda confirmării din partea preşedintei Christine Lagarde că rata inflaţiei ar putea să se situeze pentru ceva mai mult timp peste ţinta băncii centrale din zona euro, BOE a decis să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,25% la 0,5% (au fost 4 voturi din 9 pentru o majorare de 0,50 de puncte de bază a ratei-cheie), în condiţiile în care inflaţia este la un maxim al ultimelor decenii, iar Banca Cehiei a decis o nouă majorare de 0,75%, la o dobândă-cheie de 4,5%, nivel atunci mai mult decât dublu comparativ cu dobânba-cheie din România. Totodată, BOE a decis în 4 februarie să înceapă reducerea bilanţului în ideea restricţionării lichidităţilor din economie, în timp ce Fed-ul a injectat în economia financiară din SUA, în ianuarie, peste 50 de miliarde de dolari, în ciuda inflaţiei de 7,5%.

Deciziile arată abordările divergente ale băncilor centrale asupra procesului de întărire a politicilor monetare. În timp ce în Europa nu există un cadru fiscal comun şi politica monetară rămâne elementul central pentru menţinerea solvabilităţii multor state - Lagarde a încercat ulterior să calmeze pieţele bondurilor suverane unde s-au înregistrat creşteri mari ale randamentelor -, în Marea Britanie şi foarte gradual şi în Statele Unite se face trecerea la o politică monetară mai puţin acomodativă, cu o intensitate însă deloc similară celei implementate în ultimele luni în Cehia.

Banca din Cehia a fost de altfel una din cele mai agresive bănci centrale din lume în condiţiile în care lupta cu inflaţia chiar pare o prioritate. În ceea ce priveşte România, ţara noastră nu este în aceeaşi situaţie macroeconomică a Cehiei: România seamănă mai degrabă cu una din ţările din zona euro care nu îşi permite o creştere prea rapidă a dobânzilor având în vedere nivelul deficitului bugetar, fragilitatea economiei şi creşterile imense de preţuri din sfera produselor energetice (preţuri ale căror creştere reprezintă circa 80% din inflaţia locală).

Toate aceste bănci centrale se confruntă însă cu elemente de incertitudine şi cu "trade-off"-uri dificile. În SUA o întărire prea agresivă a politicii monetare ar putea duce la explozia agresivă a bulei speculative din pieţele financiare cu efecte recesionare, în timp ce în Europa mare parte din inflaţie provine din creşterea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, preţuri care nu pot fi controlate prin intermediul politicii monetare.

Chiar dacă drumul băncilor centrale pare relativ diferit, destinaţia este aceeaşi, iar anul curent se poate transforma din anul încheierii pandemiei şi al finalizării redresării economice în anul stagflaţiei sau al recesiunii provocate de băncile centrale pentru calmarea inflaţiei. Devine de altfel tot mai clar că anul 2022, pentru toţi politicienii, bancherii centrali şi toate economiile lumii, va fi definit de reacţiile la acest nou "zeitgeist" pe care îl reprezintă inflaţia.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro