Vremuri grele pentru Europa. Ce mai face România?

DRAGOŞ CABAT, analist efin.ro
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 9 mai 2012

Vremuri grele pentru Europa. Ce mai face România?

Urmează o perioadă încărcată în Europa. Politicienii au încercat să explice cetăţenilor că perioada de bunăstare a populaţiei în Uniune a trecut, la fel cum au făcut cu câţiva ani înainte japonezii sau americanii. Este un exerciţiu complicat şi riscant de democraţie, pe care conducătorii altor naţiuni nu şi-l asumă; puteţi vedea exemple în Rusia, China sau suficient de multe alte ţări, în care guvernanţii se ascund de obicei în spatele instituţiilor pe care le reprezintă. Cetăţenii nu au răspuns pozitiv la aceste încercări, aşa că guvernele sau preşedinţii au plătit pentru greşelile trecute (ale lor sau ale clasei politice în general, nu mai contează...).

Important este că Franţa va avea un preşedinte de stânga, cu un mesaj mai populist şi mai puţin în acord cu poziţia Germaniei; e posibil să se rupă astfel o alianţă care a "dus greul" crizei din zona euro în ultimul an, iar investitorii par să reacţioneze destul de nervos la această posibilitate.

După ce presiunile tandemului franco-german au determinat în mare măsură căderea guvernului în Grecia, iată că nici înlocuitorii lor nu au rezistat presiunii populare, de această dată. Neacceptarea de către populaţie a programelor de austeritate înseamnă pe de o parte neînţelegerea situaţiei reale din zona euro şi Uniune la nivelul cetăţeanului de rând, dar şi rezistenţa la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă în democraţiile care s-au obişnuit de prea mult timp cu un nivel de trai probabil nemeritat de bun.

În mod clar, Europa nu avea nevoie acum de schimbări, indiferent de calitatea noilor lideri care vor veni la putere sau de lipsurile celor înlocuiţi. Orice schimbare în condiţiile actuale de piaţă face doar să crească volatilitatea monedei euro, să facă mai dificilă atragerea de bani de pe pieţele internaţionale şi să mărească primele de risc pentru ţările în cauză.

Mai mult, este foarte posibil ca investitorii să devină (cu sau fără voie) speculatori în perioada următoare, aşa cum au făcut şi în cazul leului după căderea guvernului Ungureanu. Iar BCE nu are luxul Băncii Naţionale a României, care printr-o cumpănită balansare a masei monetare cu rezervele internaţionale poate oricând interveni pe piaţă şi opri o depreciere abruptă a monedei.

Dimpotrivă, BCE trebuie să ajute ţările vulnerabile din zona euro şi pune astfel la încercare credibilitatea consolidată a statelor membre, practic în fiecare zi. Singurul element care ţinea împreună UE era până de curând determinarea Germaniei şi Franţei (sau mai curând a liderilor celor două ţări) de a impune disciplina fiscală indiferent de costurile naţionale. Fără această "plasă de siguranţă' este posibil ca întreaga construcţie să nu supravieţuiască. Cu atât mai mult cu cât grecii par decişi să abandoneze zona euro.

Pentru Grecia, lucrurile sunt clare: vor plăti costurile exuberanţei fiscale din trecut, în interiorul sau în afara zonei euro sau chiar a UE. Fie printr-un plan de austeritate, fie prin inflaţie şi deprecierea drahmei, dacă renunţă la euro. Pentru ceilalţi membri ai UE, rămâne de văzut...

În aceeaşi linie de idei, cred cu tărie că nu este cel mai bun moment nici pentru România schimbarea majorităţii şi a guvernului. Instabilitatea (fie ea politică, economică sau socială) înseamnă astăzi o monedă mai slabă şi chiar imposibilitatea de a finanţa deficitele externe (sau costuri asociate foarte ridicate). În cazul nostru nu a fost votul popular cel care a schimbat guvernul, deşi tot revendicările legate de austeritate au fost invocate ca argument. Pentru moment, rezervele BNR şi acordurile încheiate cu FMI şi organismele internaţionale au fost suficiente ca impactul instabilităţii politice să fie moderat pentru moneda şi capacitatea de finanţare, dar nu putem garanta că această stabilitate relativă va continua la infinit...

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Ceea ce numim în mod curent "instabilitate politică" e procedeul democratic de "rupere a filmului" (la noi filmul devenise unul de groază), de "depresurizare" pentru o clipă a celor asupriţi ba chiar asfixiaţi, de fluturare a steagului alb de încetare temporară a focului.

    De o succesiune rapidă la italieni (latinii se satură repede de şefi) sau lentă la nemţi (germanii cred în şefi şi în media), la români alternanţa trebuie cultivată şi chiar instabilitatea, mai ales cea convenită - promovată. Nici înotul nici mersul ci surfing-ul pe valuri trebuie deprins. 

    Celălat rost al alternanţei ar trebui să fie curăţirea clasei politice dar ăsta rămâne la noi un biet deziderat. Schimbarea rolurilor în "hoţii şi vardiştii" nu e chiar alternanţa care ne trebuie. 

    "Cred cu tărie"? În cine? În ce? Speculatorii - mai gâfâie câte unul dar, paradoxal nu e vremea lor. Nici a celor care au ştiut sau au presimţit când să se aşeze pe bani şi acum cumpără active ieftine. Nu e nici vremea noastră, a celor care vrem "să ferim România de turbulenţe". Din păcate nu e nici vremea agricultorului, furat de toţi, nici vremea meşteşugarului, prost plătit, nici a poetului, fără comentarii.

    E vremea copiilor şi a bâtrânilor senili iar datoria noastră sfântă e să nu le explicăm nimic. 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro