ZIUA UNIVERSALĂ A IEI Prima naţională din lume inspirată de ia românească: istoria fascinantă a tricourilor Stejarilor

Naţionala de rugby a României a reuşit o performanţă unică în sportul românesc şi chiar în peisajul internaţional: a devenit prima reprezentativă naţională care a integrat pe echipamentul oficial de joc motive tradiţionale inspirate din iile şi costumele populare româneşti, transformând tricoul sportiv într-un veritabil ambasador al patrimoniului cultural. Într-o perioadă în care majoritatea echipelor naţionale îşi construiau identitatea vizuală în jurul unor elemente moderne sau comerciale, „Stejarii” au ales să privească spre rădăcini, aducând pe teren simboluri vechi de sute şi chiar mii de ani, încărcate de semnificaţii şi poveşti transmise din generaţie în generaţie.

Totul a început în ianuarie 2014, când Federaţia Română de Rugby, în colaborare cu comunitatea Semne Cusute şi cu Ioana Corduneanu, a lansat un proiect inovator prin care motivele tradiţionale româneşti urmau să fie integrate în designul echipamentului oficial al echipei naţionale. Prima apariţie oficială a avut loc în februarie 2014, în meciurile din Cupa Europeană a Naţiunilor, moment care a marcat debutul unei iniţiative ce avea să devină una dintre cele mai puternice expresii ale identităţii româneşti în sport. Ideea era simplă şi, în acelaşi timp, profundă: jucătorii nu urmau să reprezinte doar România pe teren, ci şi o moştenire culturală care depăşeşte graniţele sportului.

Primele modele au inclus motive cusute tradiţional, printre care celebrul simbol al „coarnelor berbecului”, unul dintre cele mai răspândite semne din arta populară românească. Asociat cu forţa, energia şi protecţia, acesta s-a potrivit perfect cu spiritul rugbyului, un sport construit pe curaj, determinare şi solidaritate. Pentru Federaţia Română de Rugby, utilizarea acestor simboluri a reprezentat o modalitate de a aduce un plus de energie şi semnificaţie echipei, dar şi de a promova valorile culturale româneşti pe cele mai importante stadioane ale lumii.

Succesul conceptului a fost atât de mare încât folosirea motivelor tradiţionale a devenit rapid o tradiţie a „Stejarilor”. La Cupa Mondială din 2015, desfăşurată în Anglia, naţionala României a dus mai departe această poveste identitară printr-o nouă generaţie de tricouri inspirate din simbolistica populară. De această dată, jucătorii au fost implicaţi direct în alegerea motivelor care urmau să apară pe echipament. Înaintea deciziei finale, rugbiştii au vizitat Muzeul Ţăranului Român şi au descoperit semnificaţiile unor simboluri vechi precum Soarele, funia şi coarnele berbecului. Alegerea nu a fost întâmplătoare. Sportivii au optat pentru motive care exprimau forţa şi coeziunea grupului, valori esenţiale într-un sport de contact precum rugbiul.

Echipamentul principal al României pentru Cupa Mondială din 2015 a fost dominat de simboluri solare. Pe tricoul galben au fost imprimate mai multe reprezentări ale Soarelui, simbol prezent în cultura românească încă din vremurile primilor agricultori şi asociat cu energia, continuitatea şi mişcarea perpetuă. În tradiţia populară, cercul reprezintă chipul Soarelui şi focul vetrei, iar prezenţa sa pe echipamentul naţionalei a transmis ideea unei energii fără sfârşit şi a unei legături neîntrerupte cu rădăcinile. În paralel, echipamentul de rezervă a inclus motive inspirate din costumul schileresc din Gorj, devenit celebru prin Dincă Schileru, primul ţăran român ajuns parlamentar. Simbolul funiei, regăsit pe aceste tricouri, defineşte în cultura tradiţională spaţiul protejat şi unitatea comunităţii, valori care se regăsesc perfect în spiritul unei echipe naţionale.

Anii următori au consolidat această direcţie, iar tricourile „Stejarilor” au devenit tot mai mult decât simple echipamente sportive. Ele au început să spună poveşti despre România, despre patrimoniul său şi despre legătura dintre trecut şi prezent. Fiecare competiţie importantă a adus un nou capitol în această construcţie identitară. Inspirate de Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi şi spectaculoase civilizaţii europene, unele dintre modelele speciale au folosit simboluri geometrice preluate din ceramica veche de peste 5.000 de ani, demonstrând că designul contemporan poate transforma patrimoniul arheologic într-un mesaj actual şi relevant.

La Cupa Mondială din Franţa, în 2023, tradiţia a fost continuată printr-un concept inspirat de Ceata de Căluşari, element al patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Sub deviza „Forţa Binelui”, echipamentul naţionalei a îmbinat simbolurile tradiţionale cu valorile comunităţii şi ale spiritului de echipă. Ioana Corduneanu a construit designul pornind de la asemănările dintre o echipă de rugby şi o ceată tradiţională: ambele funcţionează după reguli stricte, au lideri, ierarhii şi membri uniţi prin angajament şi sacrificiu. Motivele inspirate de costumele căluşarilor au fost amplasate pe umerii tricourilor, într-o compoziţie care sugera mişcare, ritm şi forţă. Elementele vegetale şi geometrice, conturate în roşu, albastru şi negru, evocau natura, ciclurile sale şi ideea de regenerare continuă.

Mesajul transmis de noul echipament a depăşit sfera sportului. Federaţia Română de Rugby şi creatorii proiectului au insistat asupra rolului pe care tradiţiile îl pot avea în societatea contemporană. Tricoul naţionalei a devenit un instrument de promovare a patrimoniului românesc, un exemplu despre cum obiceiurile şi simbolurile moştenite pot fi reinterpretate şi aduse în prezent fără a-şi pierde autenticitatea. În acelaşi timp, el a consolidat imaginea „Stejarilor” ca ambasadori ai culturii româneşti pe scena internaţională.

În 2024, când rugbyul românesc a aniversat 100 de ani de la prima şi sinugra medalie olimpică a României la rugby, obţinută la Jocurile Olimpice de la Paris din 1924, Federaţia Română de Rugby a lansat o nouă serie de tricouri speciale. De această dată, accentul a fost pus pe memoria şi respectul faţă de pionierii sportului românesc. Tricourile au purtat cifra 100 pe partea frontală, iar pe spate au fost inscripţionate numele tuturor jucătorilor care au făcut parte din echipa ce a adus României primul bronz olimpic din istorie. Chiar dacă designul a avut o tematică diferită, el s-a înscris în aceeaşi filozofie începută în 2014: transformarea echipamentului naţionalei într-un simbol al identităţii şi al continuităţii.

Într-o lume sportivă dominată de branding şi marketing, naţionala de rugby a României a demonstrat că un echipament poate însemna mai mult decât culori şi sponsori. Prin integrarea motivelor tradiţionale de pe iile şi costumele populare româneşti, „Stejarii” au construit o identitate vizuală unică, devenind pionieri ai unui concept care îmbină performanţa sportivă cu patrimoniul cultural. De la coarnele berbecului şi simbolurile solare până la modelele inspirate din Cultura Cucuteni şi Ceata de Căluşari, fiecare tricou a spus o poveste despre România. Iar această poveste continuă să fie purtată pe teren, meci după meci, de o echipă care nu reprezintă doar un sport, ci şi memoria, valorile şi tradiţiile acestui popor.