Sezonul estival recent încheiat a contabilizat în bugetele statelor membre ale Uniunii Europene pierderi economice estimate la 126 miliarde euro, conform unui studiu realizat de o echipă formată din Sehrisch Usman, economistă la Universitatea din Mannheim, şi doi cercetători ai Băncii Centrale Europene, studiu citat de publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung în cadrul unui articol publicat ieri.
Experţii au analizat, pe baza datelor meteorologice şi economice, efectele valurilor de căldură, secetelor şi inundaţiilor produse între iunie şi august, precum şi consecinţele pe termen mediu până în 2029. Cifra avansată include atât pagubele directe - 43 miliarde euro -, cât şi costurile indirecte, precum productivitatea redusă, pierderea forţei de muncă şi oprirea activităţilor economice în zonele afectate, care sporesc factura în anii următori.
Potrivit sursei citate, cele mai mari pierderi s-au înregistrat în sudul Europei, unde impactul se ridică la până la 35 miliarde euro în cele trei luni analizate, fără a lua în calcul incendiile devastatoare care au făcut ravagii în zona respectivă. Germania, comparativ, a suportat pierderi mai mici, de aproximativ 2,5 miliarde euro. Studiul a luat în considerare 1160 de regiuni europene şi peste 32.000 de seturi de date climatologice şi macroeconomice colectate între anii 1995 şi 2022. Cercetătorii au definit ca valuri de căldură perioadele de câteva zile consecutive cu temperaturi de cel puţin două grade Celsius peste media multianuală, iar pentru secetă au folosit abateri extreme de la valorile normale ale precipitaţiilor.
Datele arată că în vara 2025 au existat 53 de inundaţii, 31 de regiuni afectate de valuri de căldură, 130 de zone marcate de secete severe şi 65 de regiuni lovite simultan de căldură extremă şi lipsa precipitaţiilor. Cele 31 de regiuni cu valuri de căldură au înregistrat pagube directe de 6,8 miliarde euro şi costuri totale de peste 30 miliarde euro până în 2029, cu Franţa, Spania, Italia şi Bulgaria printre cele mai afectate. Seceta din sudul Uniunii Europene a generat pierderi imediate de aproape 29 miliarde euro, iar pe termen mediu pierderile ar putea ajunge la 75 miliarde euro. Inundaţiile cauzate de precipitaţii extreme au produs la nivel european pagube directe de 6,5 miliarde euro, iar costurile totale aferente acestora, estimate până în 2029, depăşesc 20 miliarde euro.
Studiul citat subliniază că Spania, Franţa şi Italia au suferit cele mai mari pierderi în valori absolute, în timp ce, raportat la dimensiunea economiei, Grecia, Cipru, Malta şi Bulgaria au fost cele mai afectate, fiecare pierzând peste 1% din valoarea adăugată brută înregistrată în 2024. „Acestea sunt pierderi semnificative pentru multe economii europene”, a declarat Sehrisch Usman, adăugând că estimările sunt „vădit prudente” şi că, în realitate, impactul ar putea fi mult mai mare. Cercetătorii atrag atenţia că, în lipsa datelor complete, efectele combinate ale secetei şi caniculei au fost contabilizate doar parţial, iar pagubele generate de incendiile de vegetaţie din sudul Europei nu au fost incluse deloc în analiză.
Astfel, bilanţul de 126 miliarde euro, deşi impresionant, nu reflectă întreaga amploare a dezastrului economic provocat de fenomenele extreme ale verii 2025. Costurile reale se vor simţi ani la rând şi vor atârna greu asupra economiilor naţionale, afectând infrastructura, agricultura, productivitatea şi stabilitatea socială.
Opinia Cititorului