Administraţia revine la hârtii, înlăturând digitalizarea din timpul pandemiei

M.G.
Ziarul BURSA #Companii / 20 aprilie

Colaj de MAKE

Colaj de MAKE

Adrian Vascu, senior partner Veridio: "Digitalizarea înseamnă, în cel mai simplu mod, să rezolvăm mai multe lucruri online, cu mai puţine hârtii" Andreea Negru, preşedintele ADDA: "Din păcate, administraţia publică locală şi centrală revine la vechile practici în ceea ce înseamnă hârtia şi dosarul cu şină" Anca Dobrescu, managing partner peprimapagina.ro: "În momentul în care toate firmele comunică la fel, singurul diferenţiator devine preţul" Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC: "În România sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village" Florin Dobrescu, secretar de stat MAT: "Peste 13.000 de firme îşi vor digitaliza activităţile, în perioada 2022-2027"

Digitalizarea şi implementarea soluţiilor digitale şi proiectelor de tip smart-city sunt importante pentru dezvoltarea comunităţilor locale şi a antreprenoriatului din România, iar revenirea la vechile metehne din administraţia publică locală şi centrală ar fi o greşeală din care cu greu ne-am reveni, este mesajul pe care l-au transmis, săptămâna trecută, reprezentanţii mediului nostru de afaceri, în cadrul celei de-a zecea ediţii a Conferinţei "Antreprenoriat fără gen", eveniment organizat de ziarul BURSA.

Florin Dobrescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, a afirmat că peste 13.000 de firme îşi vor digitaliza activităţile în cadrul programelor naţionale de sprijin pentru mediul de afaceri care se vor desfăşura în perioada 2022 şi 2027. Potrivit oficialului guvernamental, "strategia Ministerului pentru Antreprenoriat şi Turism de sprijinire a companiilor româneşti prin scheme de ajutor de minimis sau alte măsuri de sprijin conţine elemente concrete în ceea ce priveşte componenta de digitalizare".

Totodată, Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), a avertizat că deşi s-au făcut paşi importanţi în digitalizarea societăţii în timpul pandemiei, acum, după ridicarea stării de alertă, asistăm la revenirea instituţiilor publice la vechile metehne în privinţa interacţiunii cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii.

Adrian Vascu, senior partner Veridio şi moderatorul conferinţei, a punctat că digitalizarea, în cea mai simplă formă, înseamnă ca antreprenorii şi cetăţenii să îşi rezolve online cât mai multe din probleme şi cu cât mai puţine hârtii.

La rândul său, Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), a subliniat că, în ciuda aparenţelor privind lentoarea cu care se implementează soluţii digitale şi soluţii smart, în

România sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village, dezvoltate în cele mai mici localităţi şi până la cele mai mari. "Aceste programe vin în primul rând pe fondul interacţiunii cu toată comunitatea, a înţelegerii că tehnologiile pot ajuta şi dezvolta comunitatea, dar mai ales vin pe un trend internaţional, pe care-l vedem şi noi, în România, ca o presiune civică", a spus Dumitraşcu.

Anca Dobresce, managing partner peprimapagina.ro, a punctat că puţine companii încearcă să îşi asculte clienţii şi organizează sondaje de opinie, asta în condiţiile în care consumatorul român este din ce în ce mai plictisit şi mai copleşit. Potrivit acesteia, marketingul făcut de dragul vizibilităţii este ineficient, iar foarte mulţi antreprenori nici nu au un buget de marketing.

Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADDA): "Digitalizarea este necesară şi extrem de importantă"

Deşi s-au făcut paşi importanţi în digitalizarea societăţii în timpul pandemiei, acum, după ridicarea stării de alertă, asistăm la revenirea instituţiilor publice la vechile metehne în privinţa interacţiunii cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii, ţinând cont de faptul că în administraţia publică există proceduri care, pentru un singur click, stabilesc un termen de zece zile, a spus Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton.

"Înţeleg perfect frustrarea şi supărarea antreprenorilor în legătură cu interacţiunea cu instituţiile statului. Într-adevăr, digitalizarea este necesară şi extrem de importantă. S-au facut paşi rapizi în digitalizare, mai ales din partea mediului de afaceri prin implementarea telemuncii odată cu pandemia, dar şi alte metode cum ar fi creşterea corespondenţei prin e-mail, creşterea schimbului de mesaje online, şi aşa mai departe. Pandemia a adus un lucru bun, acela de a forţa digitalizarea şi în ceea ce înseamnă administraţia publică centrală şi locală. Din păcate, revenim la vechile practici în ceea ce înseamnă hârtia şi dosarul cu şină, de care nu cred că vom mai scăpa mult timp de acum înainte. Sunt programe de digitalizare, iar asociaţia, pe care o reprezint, împreună cu partenerii mei, încercăm să aducem cât mai mult în discuţie acest fenomen de digitalizare. Să nu mai vorbesc şi de data-science, care este un concept nou în România, dar care reprezintă viitorul în ceea ce înseamnă inovarea, tehnica, tehnologia, inteligenţa artificială şi machine-learning, lucruri pe care le privim cu scepticism şi ni se par avioane la început, dar cu care va trebui să ne obişnuim, fie că vrem sau nu, şi să ne adaptăm", a precizat Andreea Negru.

La rândul său, Adrian Vascu, senior partner Veridio, a intervenit şi a relatat o întâmplare personală care conturează de altfel gândirea birocratică ce stă la baza instituţiilor publice româneşti: "Nu cred că toată lumea înţelege ce înseamnă digitalizarea. În cel mai simplu mod înseamnă că ar trebui să ne deplasăm mai puţin cu hârtii şi să rezolvăm online mai multe lucruri. Eu am primit recent o hârtie de la direcţia de muncă, să mă prezint să-mi ridic cartea de muncă între ora 8-13 în maximum 30 de zile, personal şi cu buletinul, că dacă nu va fi dată unei firme de arhivişti care va percepe un cost pentru păstrarea ei. Mi-au scris nişte avocaţi să mă duc că s-ar putea să fiu nevoit să-mi dovedesc cumva vechimea (în muncă). Iar eu întreb public dacă oare - am primit această înştiinţare acasă - nu se putea trimite cartea de muncă acasă (în locul înştiinţării)? De ce să mă duc să mai stau la coadă încă atâtea ore? Întreb şi eu, poate aude cineva. Hârtia e de ieri".

Florin Dobrescu, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului: "Reforma gândită la Minister are în vedere stimularea competitivităţii prin măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare şi simplificare procedurală pentru reducerea poverii administrative"

Peste 13.000 de firme îşi vor digitaliza activităţile economice în cadrul programelor naţionale care se vor desfăşura în perioada 2022-2027, a afirmat şi Florin Dobrescu, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), menţionând că strategia instituţiei pe care o conduce este să sprijine companiile româneşti pe componenta de digitalizare.

Dobrescu a declarat: "Strategia Ministerului pentru Antreprenoriat şi Turism de sprijinire a companiilor româneşti prin scheme de ajutor de minimis sau alte măsuri de sprijin conţine elemente concrete în ceea ce priveşte componenta de digitalizare. În acest sens, în cadrul tuturor măsurilor viitoare de sprijin, fie că vorbim de programe dedicate startup-urilor, fie că sunt programe care privesc firmele cu activitate, voucherele de digitalizare în valoare de minimum 25.000 de lei reprezintă cheltuială eligibilă şi obligatorie. Ne aşteptăm, în aceste condiţii, ca minimum 13.000 de firme să îşi digitalizeze activităţile economice numai în cadrul programelor naţionale ce se vor derula în perioada 2022-2027".

Oficialul MAT a mai susţinut că reforma prevăzută în coordonarea Ministerului are în vedere stimularea competitivităţii mediului de afaceri prin măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare şi simplificare procedurală pentru reducerea poverii administrative.

"În susţinerea acestei reforme este în implementarea MAT şi o investiţie care constă în realizarea a şapte platforme online care să asigure accesul întreprinderilor la o serie de servicii publice legate de derularea activităţilor proprii, în contextul simplificării procedurale legislative şi digitalizare", a spus secretarul de stat.

Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC: "Avem nevoie de investiţii şi de proiecte, nu doar de idei. Nu ne finanţează nimeni ideile, ci proiectele"

Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, a afirmat că în România vorbim foarte puţin despre ce înseamnă antreprenoriatul în comunitate. Potrivit acestuia, motoarele de dezvoltare ale României nu pot fi decât fondurile europene şi investiţiile în comunităţi. Dumitraşcu a mai punctat că proiectele de smart-city pot ajuta şi dezvolta comunităţile, iar acestea vin pe un trend internaţional pe care îl vedem şi la noi, în România, ca o presiune civică.

"În România sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village, dezvoltate în cele mai mici localităţi până la cele mai mari. Pentru cele mai mici, pot să vă dau câteva exemple de comune care au înţeles ce înseamnă inovaţia, ce înseamnă antreprenoriatul. De exemplu în Sibiu, Sadu şi Şelimbăr, de asemenea Ciugud şi, în ultima perioadă, Snagov, acolo unde s-a lansat programul «Snagov Green and Clean». Acest program vine în primul rând pe fondul interacţiunii cu toată comunitatea, a înţelegerii că tehnologiile pot ajuta şi dezvolta comunitatea, dar mai ales vine pe un trend internaţional, pe care-l vedem şi noi, în România, ca o presiune civică. (...) Noi, în România, vorbim foarte puţin despre ce înseamnă antreprenoriatul în comunitate. Sunt atât de multe oportunităţi pe care le ratăm. Trebuie să înţelegem că motorul de dezvoltare al României pentru următorii ani nu poate fi decât în jurul fondurilor europene. Trebuie să înţelegem acest lucru, fie că se numeşte PNRR, fie că vorbim despre fostul exerciţiu financiar sau despre actualul exerciţiu financiar, în care vedem foarte multe investiţii, mai ales prin Programul Operaţional Regional chiar pe această sintagmă numită smart-city şi smart-village, unde avem agenţiile de dezvoltare regională ca autorităţi de management. Avem foarte mulţi bani pentru astfel de proiecte şi trebuie să recunoaştem că mediul privat şi UAT-urile (n.r. Unităţile Administrativ Teritoriale) au capacitatea de absorbţie cea mai rapidă a acestor fonduri. Iar dacă înţelegem oportunităţile de dezvoltare, sursele de finanţare, vom vedea cum se poate dezvolta şi antreprenoriatul în comunităţile noastre", a spus Eduard Dumitraşcu.

Acesta a adăugat că cele mai bune proiecte de smart-city sunt în comunităţile care atrag fonduri europene şi care se gândesc la regenerarea urbană.

"Dacă ne uităm la ceea ce înseamnă sectorul construcţiilor în cele mai mari comunităţi din România, vom găsi cele mai bune proiecte de smart-city. În Braşov, Cluj, Iaşi sau Timişoara. Nu este o întâmplare că aici sunt atraşi cei mai mulţi bani din fonduri europene, sunt cele mai mari proiecte de regenerare urbană. Chiar zilele trecute s-a lansat la Cluj cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, cu o valoare de peste 500 milioane de euro. Nu este o întâmplare că s-a lansat acolo (...). Au înţeles ce înseamnă noua verticală numită smart-economy. În primul rând, smart-economy este o trecere de la modul tradiţional de a face afaceri la economia bazată pe inovaţie, care este fundamentul antreprenoriatului în comunităţile noastre. Inovaţia vine ca o legătură dintre administraţia locală, zona academică, şi mai ales mediul de business. Iar atunci când vom înţelege legăturile dintre comunitate, autorităţile publice, educaţie, partea de cercetare-dezvoltare-inovare, vom înţelege şi ce înseamnă aceste oportunităţi", a punctat preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart-City.

Dumitraşcu a mai adăugat că România este în plin proces de transformare digitală.

"În Bucureşti nu există nici măcar un proiect în ultimii doi ani realizat, în colaborare, între două primării de sector", spune Eduard Dumitraşcu

"Bineînţeles că mediul de business este campion, pentru că a înţeles foarte rapid nevoia digitalizării, a investit şi s-a adaptat foarte rapid. Dar să ştiţi că vin din urmă şi instituţiile publice. De asemenea, zona academică este deja super-digitalizată. Iar în acest mediu digital ne întâlnim cu toţii - comunitate, autorităţi locale, zona de business şi zona academică, şi astfel putem să vorbim de un antreprenoriat sănătos, bazat pe inovare", a arătat Eduard Dumitraşcu.

Potrivit acestuia, în România este nevoie să înţelegem mai bine rolul statului în realizarea investiţiilor publice şi dezvoltarea antreprenorilor. Preşedintele ARSC a spus că fără implicarea autorităţilor centrale şi locale nu pot să existe proiecte de smart-city, smart-village sau smart-country.

"Se vorbeşte despre rolul statului în antreprenoriat doar din perspectiva unor programe prin care să se finanţeze crearea de start-up-uri, partea de inovare etc. Din păcate noi nu vorbim despre rolul statului ca fundament, ca placă turnantă în zona de antreprenoriat. Dar dacă ne uităm în America, în Israel sau în Germania, vom vedea zeci - sute de companii, care au lucrat cu statul pentru a dezvolta anumite proiecte, produse şi servicii. De exemplu WhatsApp, este un business plecat din Israel, în urma unui program de cercetare între Universitatea Technion şi armata israeliană. Uitaţi-vă la Tesla, la ceea ce înseamnă dezvoltarea comunicaţiilor satelitare, la Starlink. Sunt business-uri care se dezvoltă odată cu nevoile statului. (...) În România există percepţia că este greşit ca o companie să lucreze cu statul şi se consideră favoritism dacă statul investeşte în anumite domenii, la care imediat se conexează mediul privat. Trebuie să schimbăm această mentalitate.Trebuie să înţelegem rolul statului, cu atât mai mult în aceste momente ... unii ar spune de rezilienţă, de fragilitate. Eu aş spune de antifragilitate, pentru că fragilitatea înseamnă doar să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare, de a trece peste anumite provocări ale acestor vremuri. În schimb antifragilitatea înseamnă să inovăm în timp ce ne adaptăm. (...) Nu pot exista proiecte de Smart City şi Smart Village sau Smart Country, pentru că trebuie să începem să discutăm despre regiuni, fără implicarea autorităţilor centrale şi locale. Trebuie să ieşim din această utopie", a spus Dumitraşcu.

În ceea ce priveşte Capitala, Eduard Dumitraşcu a spus că Bucureştiul "stă foarte bine, dar digitalizarea lipseşte cu desăvârşire".

"Cea mai mare problemă a Bucureştiului este modelul său de dezvoltare. În Bucureşti avem opt oraşe. Sunt şase primării, o primărie generală, deci şapte viziuni de dezvoltare. Şi mai avem un Bucureşti regional, în zona metropolitană, care este cu totul în derivă. Prin urmare, până nu vom înţelege cum putem să dezvoltăm armonios întreaga regiune Bucureşti-Ilfov, care generează 28% din PIB-ul României, vom vedea doar iniţiative separate (...). Cu tristeţe spun că nu există colaborare. Nu există vreun proiect în ultimii doi ani realizat în colaborare între două primării de sector. Nu mai spun între cele şase. Nu mai există o legătură între primăria capitalei şi cele şase primării de sector, şi discuţia devine deja utopică dacă ne referim la zona Bucureşti-Ilfov. (...) Avem nevoie de investiţii şi avem nevoie de proiecte, nu doar de idei. Nu ne finanţează nimeni ideile, ci proiectele. Trebuie să învăţăm să scriem proiecte şi atunci vom aduce şi bani în Bucureşti", a afirmat Dumitraşcu.

Anca Dobrescu, managing partner peprimapagina.ro: "Puţine companii încearcă să îşi asculte clienţii şi organizează sondaje de opinie, asta în condiţiile în care consumatorul român este din ce în ce mai plictisit şi mai copleşit"

Un om de marketing nu este neapărat un antreprenor, dar un antreprenor este cu siguranţă un bun om de marketing, consideră Anca Dobrescu, managing partner la peprimapagină.ro: "De la modul în care comunică despre afacerea sa, la modul în care îşi tratează angajaţii şi le explică, de exemplu, că trebuie să facă mai mult cu mai puţin - în toate se foloseşte marketing-ul".

Anca Dobrescu a adăugat că marketingul făcut doar de dragul vizibilităţii este ineficient.

"Cele mai frumoase afaceri din ziua de astăzi sunt legate de realizările pe care le au antreprenorii de succes, iar majoritatea reuşeşte să facă marketing care nu sună a marketing. Nu este vorba despre branding sau tactici ezoterice care sunt foarte greu cuantificabile, ci despre întregul arsenal de tactici şi canale de comunicare. (...) Marketing-ul care se face doar de dragul vizibilităţii, fără să sprijine vânzările, fără să monetizeze cumva vizibilitatea, este din punctul meu de vedere ineficient. Iar în România sunt foarte multe probleme, multe anomalii în piaţă pe care le-am observat în cei peste şapte ani de activitate. Foarte mulţi antreprenori, la început de drum, nu au buget de marketing, motiv pentru care preferă să îşi facă singuri promovarea sau angajează un om de marketing pe post de om-orchestră. Există foarte mult conţinut online, dar foarte puţin conţinut de calitate. De asemenea, se plagiază foarte mult, există chiar un manierism de comunicare la nivelul unor industrii, iar în momentul în care toată lumea comunică la fel, singurul diferenţiator devine preţul", a explicat expertul.

Potrivit Ancăi Dobrescu, puţine companii încearcă să îşi asculte clienţii şi organizează sondaje de opinie. Totodată, consumatorul român este din ce în ce mai plictisit şi mai copleşit, spune ea.

"Mai există antreprenori care preferă să angajeze agenţii de marketing ca să le spună ceea ce trebuie să facă, pentru că ei consideră că ştiu mai bine decât agenţiile cum se promovează afacerea lor. De asemenea, sunt foarte puţine companii care testează pe bugete mici, optimizează strategiile de marketing şi tot atât de puţine companii care încearcă să îşi asculte clienţii şi organizează sondaje de opinie. Pentru că, într-adevăr, consumatorul român este din ce în ce mai plictisit, mai copleşit, nu are răbdare şi dacă este antreprenor stă prost şi cu personalul, astfel încât este greu să ajungi la el şi să te remarci în toată această «înghesuială online». Dar, cu toate acestea, există încă spaţiu de creştere. Pentru că vizibilitatea de valoare, care aduce vânzări şi creşteri exponenţiale, se împarte între câţiva jucători importanţi", a conchis Anca Dobrescu.

NOTA

Antifragilitatea este un concept dezvoltat de Nicholas Nassim Taleb şi se referă la capacitatea unor sisteme de a-şi îmbunătăţi caracteristicile în urma unor şocuri, nu doar de a rezista la ele.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Orice structura care cedează informațiile proprii își pierde puterea și inevitabil și privilegiile. Ca romanake m-am întrebat mereu dacă "astia" fac parte din același stat de ma trimit mereu cu hârtii de colo-colo.Am scris deja pe acest subiect cunoscând ITști implicați în aceasta "digitalizare" oameni excedati de obstacolele inimaginabile etc.

    In alta ordine de idei 

    După părerea mea ondulațiunea universală a lui Vasile Conta are o semnificație pur maniheista. Viata ca vibrație sincrona cu toate la timpul lor, cu armonie intre trup, minte și suflet, intre masculin și feminin dar și intre oameni în general este însăși binele, puterea dragostei și a frăției, puterea adevărului în vorbe simple, puterea vieții sănătoase și robuste în mijlocul naturii, pe iarba, prin căpițe de fan, prin porumb etc însoțește aceasta sincronicitate cvasi-animala. Trupul bucura sufletul și sufletul știe fără greș unde e binele, în sincronicitate problema liberului arbitru nici nu are sens. Raul pe de alta parte e vibrația defazata, ura gratuita, minciunile sclavagiștilor menita sa fure vieți si sa scoată sufletul din om, boala fără leac, doctorii rai și spitale unde te duci sa te îmbolnăvești sau sa îți agravezi o boala cronica. Și inevitabil ceea ce e defazat opune o rezistenta vibrației generale pana la momentul când este absorbita în "mișcarea generala" cum ar spune Cațavencu. Iată deci cum si de unde lupta intre bine și rău. Acum 30-40 de ani maniheismul clasic iranian dar și Vasile Conta nu mi se păreau idei absolut naive, ceva dintr-o minte de copil neștiutor, ma atrăgeau doar chestiile încărcate de subtilități, cu conditionari multiple și contradictii paradoxale etc 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9471
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0130
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6906
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3715

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro