AEI: Cum pot schimba sancţiunile americane harta energetică a Europei Centrale şi de Sud-Est

Sancţiunile americane împotriva Rosneft şi Lukoil sunt în vigoare, dar au fost temporar relaxate/derogate în ceea ce priveşte funcţionarea staţiilor de alimentare inclusiv în ţara noastră şi alte ţări până în aprilie 2026, dacă veniturile nu merg către Rusia, conform preşedintelui Asociaţiei Energia Intelingentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, de la care relatăm cele ce urmează.

Ţara noastră lucrează la un cadru legal pentru preluarea/administrarea activelor din România afectate de sancţiuni, dar termenul pentru găsirea unui cumpărător / reorganizare este scurt chiar dacă a fost extins până în ianuarie 2026 .

Sancţiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil deschid un nou capitol într-o regiune deja fragilă energetic. Pentru multe ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, companiile vizate nu sunt doar simple nume din piaţa globală, ci furnizori esenţiali, proprietari de rafinării, investitori în infrastructură şi chiar piloni ai echilibrului preţurilor la benzină şi motorină.

Efectul sancţiunilor nu este uniform, ci depinde de trei factori principali: gradul de dependenţă de petrol şi produse derivate de la companiile sancţionate, contractele şi investiţiile locale în care Lukoil şi Rosneft au un rol direct, precum şi legăturile cu rafinării, depozite şi infrastructură conectată la fluxurile ruseşti.

Rezultatul este o hartă energetică divizată, în care unele ţări se confruntă cu presiuni semnificative asupra preţurilor, altele au alternative solide, iar câteva resimt efecte doar prin piaţa regional. Analiza este realizată în conditiile menţinerii preţurilor pentru ţiţei şi a cursului euro dolar în toată aveastă periaodă.

Bulgaria se află în centrul furtunii. Rafinăria Lukoil Neftochim Burgas, cea mai mare din Balcani, domină piaţa internă şi alimentează parţial regiunea. Orice blocaj în aprovizionarea sa este imediat transmis consumatorilor.

Estimările arată că în primele trei luni preţul benzinei ar putea creşte cu 8-15%, iar al motorinei cu 10-18% , cu o normalizare lentă abia după un an.

România are o poziţie intermediară: rafinăria Lukoil Petrotel de la Ploieşti este o verigă importantă, însă piaţa românească dispune şi de capacităţi alternative, precum Petrom şi Rompetrol.

Creşterile estimate sunt mai moderate: 5-10% la benzină în primele trei luni şi 7-12% la motorină. Totuşi, presiunea se transmite rapid prin piaţa regională, unde fluxurile ruseşti încă joacă un rol semnificativ.

Serbia depinde puternic de rutele energetice din regiune şi de fluxurile dinspre companii aflate acum sub sancţiuni. Impactul estimat este comparabil cu situaţia din România, dar cu o flexibilitate mai redusă în găsirea rapidă a alternativelor.

În Europa Centrală, ţări precum Ungaria, Slovacia şi Cehia, cu rafinării istorice alimentate de petrol rusesc, au reuşit să îşi diversifice treptat sursele sub influenţa politicilor UE. În primele luni, Ungaria a înregistrat cheltuieli estimate de 4-8% la benzină şi 5-9% la motorină, dar cu o atenuare vizibilă pe termen mai lung, în timp ce Slovacia şi Cehia au resimţit efecte similare, amortizate de accesul la conductele europene şi terminalele maritime din Germania şi Polonia. Pentru aceste state, sancţiunile reprezintă o provocare serioasă, dar nu generează o criză structurală.

Ţări precum Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Albania şi Kosovo nu depind direct de rafinării operate de companiile sancţionate, însă sunt sensibile la oscilaţiile din vecinătate.

Când Bulgaria sau România se confruntă cu creşterea rapidă a preţului, presiunea se vede imediat în lanţul regional al aprovizionării. Aici, scumpirile în primul trimestru se pot situa între 3-10% pentru benzină şi 3-12% pentru motorină, în funcţie de poziţie fiecărei ţări pe rutele comerciale.

Polonia şi Grecia sunt exemplele pozitive ale regiunii. Ambele au acces robust la pieţele maritime, terminale moderne şi multiple surse de aprovizionare.

Aici efectele sunt moderate - între 2-5% în primele luni, cu tendinţa de stabilizare rapidă.

Sancţiunile impuse companiilor Rosneft şi Lukoil mai mult decât o măsură geopolitică: ele sunt un test de stres pentru reţeaua energetică a Europei Centrale şi de Sud-Est.

Regiunea descoperă încă o dată că pieţele de energie sunt interdependente: o rafinărie dominantă din Bulgaria poate influenţa preţurile din Bosnia; o decizie la Washington poate creşte tarifele la pompă la Belgrad; iar diversificarea accelerată în Polonia poate deveni un model pentru ţările sud-estice.

În următoarele 12 luni, cel mai probabil vom vedea un amestec de ajustări de preţ , investiţii forţate în alternative , dar şi o accelerare a integrării energetice europene - un pas inevitabil într-o eră în îngrijirea securităţii energetice devine la fel de importantă ca securitate militară.

În acest context majorarea redevenţelor pentru zăcămintele de ţiţei din România va forţa închiderea multor exploatări, pentru că producţia nu va mai fi rentabilă. România va ajunge să importe şi mai mult ţiţei, adâncind dependenţa externă şi vulnerabilizând securitatea energetică a ţării.