Preţul gazelor în Europa a urcat cu peste 20%

Preţul gazelor naturale în Europa a urcat semnificativ în prima parte a zilei de ieri, pe măsură ce conflictele din Orientul Mijlociu au reaprins temerile de o perturbare majoră a fluxurilor energetice globale, anunţă balkanweb.com.

Cotaţiile futures de referinţă au crescut cu peste 20%, cel mai mare avans înregistrat după luna august 2023, în condiţiile în care traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit aproape complet în weekend. Prin această strâmtoare trec aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate (GNL).

La hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţia futures a gazelor naturale afişa o creştere de peste 20% în jurul orei locale 10:41, la 39,20 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). Vineri, înaintea atacurilor din Orientul Mijlociu, preţul era de 31,95 euro/MWh.

Situaţia reprezintă cel mai grav şoc pentru pieţele gazelor naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, acum patru ani, care a dat peste cap fluxurile globale de energie. Deşi cea mai mare parte a GNL-ului din Orientul Mijlociu se îndreaptă spre Asia, orice perturbare ar intensifica concurenţa pentru surse alternative de aprovizionare, ducând la creşterea preţurilor la nivel internaţional, inclusiv în Europa.

Potrivit Bloomberg, Europa este deosebit de expusă, în condiţiile în care rezervele sale de gaze sunt extrem de scăzute, iar regiunea trebuie să importe volume mari de gaze lichefiate în această vară pentru reumplerea depozitelor înainte de iarna viitoare. Dacă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar fi oprit timp de o lună, preţurile europene ale gazelor s-ar putea dubla, avertizează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc.

Iranul a declarat că nu intenţionează să închidă Strâmtoarea Ormuz, însă navele au început să evite strâmtoarea aproape imediat ce a început conflictul, sâmbătă. Qatarul a anunţat o suspendare temporară a navigaţiei maritime.

• Criza iraniană, posibil să ducă la cea mai gravă perturbare a pieţei gazelor de după 2022

O extindere a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea provoca cea mai gravă perturbare a pieţei de gaze de la invazia rusească în Ucraina, care a dat peste cap comerţul global în urmă cu patru ani, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Vecinii Iranului, precum Qatarul, se numără printre cei mai importanţi furnizori mondiali de gaze, iar regiunea este, de asemenea, o rută vitală de aprovizionare, în condiţiile în care 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate trec prin Strâmtoarea Ormuz.

Datele care indică mişcările navelor arată că, în prezent, comerţul cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz este aproape oprit. Cumpărătorii asiatici, care îşi asigură aproximativ un sfert din necesarul lor de gaze lichefiate din Qatar, al doilea mare exportator mondial, şi-au sunat furnizorii ca să verifice dacă sunt disponibile încărcături alternative, susţin traderii.

”Orice activitate navală în Strâmtoarea Ormuz va fi un element care va împinge în sus preţurile, la fel ca orice evoluţie a producţiei de gaze lichefiate a Qatarului”, a declarat Tom Marzec-Manser, director la societatea de analiză Wood Mackenzie.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a creat o perturbare fără precedent în comerţul internaţional cu gaze, izolând Moscova de cea mai mare piaţă de export a sa, alimentând volatilitatea şi declanşând o creştere record a preţurilor în Europa şi în alte părţi. Asia este deosebit de vulnerabilă la efecte similare în eventualitatea agravării crizei din Orientul Mijlociu. Peste patru cincimi din gazele lichefiate ale Qatarului au fost livrate cumpărătorilor asiatici anul trecut, China fiind cel mai mare cumpărător, în condiţiile în care o treime din importurile sale de gaze lichefiate au venit din Qatar. India este al doilea mare importator.

Livrările de gaze lichefiate din Qatar în Asia şi Europa trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Până ieri, cel puţin 11 nave care transportă gaze lichefiate ce merg spre sau dinspre Qatar şi-au întrerupt drumul pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, arată datele de urmărire a navelor.

Totodată, un exportator mai mic de gaze lichefiate din Golful Persic, Emiratele Arabe Unite, îşi trimite exporturile prin Strâmtoarea Ormuz.

”Nu există alternativă”, a declarat Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală din cadrul Universităţii Columbia, adăugând: ”Vor creşte preţurile mai mult în Asia sau în Europa? Europa este mai puţin expusă, dar are niveluri scăzute de gaze în depozite. Depinde şi de cât de multe gaze vor fi redirecţionate către Asia”.

Anul trecut, Qatar a exportat 82,2 milioane de tone de gaze lichefiate. În prezent, la una din unităţile de producţie ale complexului Ras Laffan din Qatar se efectuează lucrări de întreţinere planificate anterior, ceea ce va duce la livrări mai mici, au dezvăluit traderi sub condiţia anonimatului.

În cazul în care conflictul se prelungeşte şi perturbarea transporturilor maritime continuă, riscurile la adresa producţiei de gaze lichefiate vor creşte rapid, având în vedere că acest combustibil are nevoie de exporturi constante pentru trecerea sa prin instalaţii.

Un alt punct sensibil potenţial va fi Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. La fel ca Egiptul, Turcia ar putea fi forţată să cumpere o cantitate mai mare de gaze lichefiate dacă livrările prin conductele magistrale vor fi reduse din cauza conflictului în curs, ceea ce va pune şi mai multă presiune asupra preţurilor pentru transporturile maritime de gaze lichefiate.

• Ministrul Energiei, Bogdan Ivan: ”Este extrem de important să ne asigurăm că producem suficiente gaze pentru piaţa internă”

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a dat ieri asigurări că situaţia gazelor naturale este bună pe plan intern, ţara noastră producând aproximativ 90% din gazele pe care le consumă în momentul de faţă.

Ministrul a declarat într-o conferinţă de presă, citat de news.ro: ”Din acest motiv, este extrem de important pentru strategia de securitate energetică a României ca în perioada următoare să ne asigurăm că producem suficiente gaze pentru piaţa internă şi să ne diversificăm capacităţile de aprovizionare cu gaze, atât în România, cât şi în întreaga regiune. Şi acest lucru vine, după ce tocmai m-am întors de la Washington şi am semnat un acord extrem de important la nivel regional pentru diversificarea surselor de gaze naturale, care pot să vină şi din Statele Unite, care nu sunt afectate de potenţialul conflict din Orientul Mijlociu şi care pot veni ca o contrapondere la gazele ruseşti. Vorbim de o piaţă în care astăzi, la nivel naţional, noi ne acoperim aproximativ 90% din consumul intern. Iar în clipa în care avem deja acest mecanism transparent, care să fie activ de la 1 aprilie 2026, cu preţ reglementat atât la producător, cât şi la transportator, distribuitor, furnizor, vorbim despre o stabilitate în preţ. În momentul de faţă este evident, avem un preţ pe piaţă, dar indiferent de preţul din piaţă, în România gazele naturale pentru populaţie se vând la un preţ plafonat, ceea ce automat va duce la stabilitatea preţului, indiferent de contexte”.

Ministrul Energiei a mai spus că depozitele de gaze în România sunt, la acest moment, ”undeva la 40%”, cu aproximativ 10% peste media Uniunii Europene.

”Avem marele avantaj că, încă din vara trecută, ne-am asigurat şi am cerut tuturor operatorilor să facă achiziţii în timpul verii când sunt reduse preţurile gazelor naturale, să reînmagazineze în depozitele din România şi să le folosim în timpul iernii, care s-a dovedit a fi cea mai bună soluţie”, a mai spus ministrul Ivan.