Preţurile energiei, principalul risc pentru economia ţării noastre în urma războiului din Iran

Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta economia ţării noastre în principal prin creşterea preţurilor energiei şi volatilitatea pieţelor financiare, ceea ce, în cazul unui conflict extins şi de durată, se va vedea în inflaţie, va afecta creşterea economică şi va genera costuri mai mari de finanţare ale statului, potrivit analiştilor consultaţi de ziarul BURSA.

• Radu Puiu: „Pieţele nu se pregătesc încă pentru preţuri foarte ridicate ale petrolului”

Radu Puiu, analist financiar XTB Romania, afirmă că majorarea costurilor combustibililor va avea probabil un impact asupra preţurilor tuturor bunurilor de consum, ameninţând să crească şi mai mult rata inflaţiei din ţara noastră.

Analistul societăţii de brokeraj internaţionale ne-a transmis: „Weekendurile nu mai reprezintă o perioadă de linişte şi calm, care să aducă perioade de acalmie pe plan global. Noua realitate a relaţiilor internaţionale propune o abordare 24/7, care te ţine non-stop în priză, fiind posibil ca în fiecare moment să aibă loc un eveniment important pe plan global. Izbucnirea conflictului militar direct între Iran, Statele Unite şi Israel a creat valuri semnificative în economia globală. Pentru România, deşi nu este un stat din prima linie, consecinţele sunt determinate în mare măsură de volatilitatea globală a energiei”.

Potrivit analistului, în ciuda amplorii conflictului, reacţia pieţelor financiare a fost până acum moderată. „Situaţia rămâne extrem de fluidă, iar riscul de apariţie a noi informaţii va continua să planeze asupra preţurilor activelor în zilele următoare. Chiar şi aşa, pieţele de acţiuni continuă să se tranzacţioneze în intervalele recente, iar creşterea preţului petrolului a fost limitată, ţiţeiul Brent menţinându-se sub 80 de dolari pe baril.

Creşterea costurilor combustibililor va avea probabil un impact asupra preţurilor tuturor bunurilor de consum, ameninţând să crească şi mai mult rata inflaţiei din România, care continuă să rămână cea mai ridicată din Europa. Astfel, cele mai recente date Eurostat, arată o rată a inflaţiei de 8,5% în România, comparativ cu 1,7% în Zona Euro”.

• „Volumul comerţului dintre România şi Iran a fost relativ scăzut în comparaţie cu relaţiile României cu partenerii din UE”, afirmă Radu Puiu

Analistul XTB punctează că, în anii precedenţi, un conflict susţinut în Orientul Mijlociu, în special unul care implica ostilităţi directe între SUA şi Iran şi atacuri asupra aliaţilor SUA, ar fi provocat probabil perturbări grave pe piaţă şi consecinţe economice de durată.

”Ca urmare, deşi preţul petrolului reflectă o primă de risc geopolitic, care transpune, în parte, costurile mai mari de asigurare pentru transporturile care trec prin Strâmtoarea Hormuz, pieţele nu se pregătesc încă pentru preţuri foarte ridicate ale petrolului.

România este un importator net de energie, preţurile mai mari ale petrolului brut şi gazelor naturale cresc costurile pentru transport, industrie şi gospodării.

Luni, contractele futures pe gazul natural european au crescut cu aproximativ 40%, depăşind 43 EUR/MWh, testând cele mai ridicate niveluri din martie 2025, pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionarea globală cu GNL (Gaz Natural Lichefiat), Strâmtoarea Hormuz fiind un punct de trecere pentru aproximativ 20% din volumul total de GNL tranzacţionat la nivel global”, ne-a transmis Radu Puiu.

Conform analistului, chiar dacă România are un comerţ direct limitat cu Iranul, lanţurile de aprovizionare globale resimt şocurile conflictelor din Orientul Mijlociu, prin:

- Prime de asigurare mai mari pentru transportul maritim şi costuri de redirecţionare;

- Întârzieri în termenele de livrare a mărfurilor transportate pe rute mai lungi, dacă tranzitul prin Orientul Mijlociu este întrerupt.

Radu Puiu a completat: „Volumul comerţului dintre România şi Iran a fost relativ scăzut în comparaţie cu relaţiile României cu partenerii din UE.

Exporturi agricole: România este un important exportator de cereale (porumb şi grâu) şi animale către Orientul Mijlociu. În 2024, România a exportat porumb în valoare de aproximativ 121 de milioane de dolari către Iran. Conflictul militar şi blocarea rutelor maritime din Golful Persic ar putea opri aceste transporturi.

Costuri de import: România importă materiale plastice şi produse chimice organice din Iran (aproximativ 55-85 de milioane de dolari anual). Întreruperile în acest domeniu pot afecta producătorii români care depind de aceste materii prime pentru producţia din aval.

În plus, sentimentul extins de aversiune faţă de risc poate influenţa şi piaţa financiară locală, care ar putea traversa un episod de volatilitate crescută. Investitorii averşi la risc ar putea reduce temporar fluxurile de capital către pieţele emergente europene”.

Conform analistului XTB, chiar dacă România nu este implicată direct în conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Iran poate afecta economic ţara, în principal prin creşterea preţurilor globale ale energiei, prin presiuni inflaţioniste şi condiţii de piaţă averse la risc. „Aceste efecte ar putea influenţa consumul intern, investiţiile, politica monetară şi mediul de afaceri în general în următoarea perioadă”, a conchis Radu Puiu.

• Aurelian Dochia: „Dacă petrolul ajunge la 100 de dolari barilul, benzina poate ajunge la 10 lei pe litru, astfel încât, în tot lanţul de aprovizionare în care este folosită benzina, costurile vor creşte foarte mult”

Un conflict de durată în care tot mai multe ţări să fie atrase poate fi cel mai rău scenariu pentru economia românească, în care toate planurile pe care ni le-am făcut pentru anul 2026 vor fi date la o parte, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a transmis: „Lucrurile sunt încă în desfăşurare, aşa că nu putem să spunem cu certitudine ce se va întâmpla, dar cred că putem construi anumite scenarii, de la un scenariu optimist până la cel pesimist.

Scenariul optimist este cel în care toată această situaţie se încheie în câteva zile; preşedintele Trump spunea de câteva săptămâni. Dacă se termină rapid, probabil că vom avea nişte tulburări pe pieţe, dar temporare, după care lucrurile vor reveni la normal şi probabil că economia românească nu va suferi consecinţe pe termen mai lung.

În celălalt scenariu, mai grav, conflictul se prelungeşte şi se extinde. Vedem că ţările din Golf sunt toate afectate într-un anumit fel şi sunt obligate să fie de o parte sau alta. Întotdeauna situaţia din această zonă a fost foarte volatilă, iar acum nici la nivel mondial atmosfera nu este prea calmă, astfel încât există riscul unui conflict de durată în care tot mai multe ţări să fie atrase. Acesta ar putea fi cel mai rău scenariu pentru economia românească, în care toate planurile pe care ni le-am făcut pentru anul 2026 vor fi date la o parte şi va trebui să ne pregătim pentru alte condiţii”.

Aurelian Dochia a adăugat: „Principalul canal de influenţă asupra economiei este legat de preţurile petrolului şi de tot ceea ce ţine de zona energetică, deoarece, dacă petrolul ajunge la 100 de dolari barilul, cum se vehiculează acum, fără îndoială că benzina poate ajunge la 10 lei pe litru, astfel încât, în tot lanţul de aprovizionare în care este folosită benzina, costurile vor creşte foarte mult. Multe lanţuri de producţie vor fi puternic lovite, totul transferându-se în preţurile de consum. Indicele inflaţiei va creşte foarte repede, astfel încât s-a dus cu ţintele noastre de inflaţie pentru anul acesta. Creşterea economică este diminuată şi probabil că ne vom confrunta cu o recesiune gravă. De asemenea, ţintele de buget despre care discutam până acum cu o oarecare speranţă vor fi date peste cap, iar pieţele financiare internaţionale vor deveni foarte instabile şi nu ştiu în ce măsură ne vom mai putea împrumuta; în orice caz, costurile de împrumut vor creşte”.

Consecinţele unui coflict prelungit în Orientul Mijlociu pot fi atât directe asupra României, cât şi indirecte, prin efectele pe care le au asupra Europei în general, de care suntem legaţi, mai spune Aurelian Dochia. „Nu ştim cum va reacţiona Europa şi cred că, într-un scenariu extrem, chiar construcţia europeană poate fi pusă la încercare, deoarece am văzut şi până acum că există poziţii diverse pe care le iau ţările în legătură cu fiecare conflict”, a spus analistul economic.

În opinia sa, între aceste scenarii extreme poate apărea o situaţie de mijloc în care conflictul să nu se extindă şi să nu cuprindă multe ţări, dar pieţele internaţionale să fie suficient de afectate, astfel încât economia ţării noastre să resimtă un anumit impact în acest an.