ANALIZĂ CITRValul din umbră al companiilor în dificultate - motiv de îngrijorare pentru economie

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 5 noiembrie 2021

Valul din umbră al companiilor în dificultate - motiv de îngrijorare pentru economie

Valul din umbră, ascuns, al companiilor aflate în stare de dificultate şi care nu accesează modalităţi de restructurare va fi mult mai mare decât cel al insolvenţelor cauzate de pandemie şi trebuie să constituie un motiv de îngrijorare pentru economia naţională, arată specialiştii companiei CITR la finalul unui studiu efectuat pe companiile de impact din ţara noastră (companii care au active de peste un milion de euro şi deţin în total 80% din cifra de afaceri agregată la nivel naţional).

"Deşi ne-am aşteptat să existe un val al insolvenţelor cauzat de pandemie, acest lucru nu s-a întâmplat. Schemele de sprijin guvernamental au contribuit semnificativ la scăderea numărului de insolvenţe în cazul companiilor de impact. Aşadar, astăzi nu mai vorbim despre un val agresiv de insolvenţe generat de pandemie, ci despre unul ascuns, care este mereu iminent, al dificultăţii acelor companii aflate într-o stare de insolvenţă iminentă sau în dificultate instalată deja de ani de zile. Pandemia a dat amploare dificultăţilor preexistente, dar nu a forţat companiile cu probleme să acceseze proceduri de prevenţie a insolvenţei sau de insolvenţă", a spus Andra Caragea, CEO CITR, cu prilejul prezentării publice a studiului realizat de compania pe care o conduce.

Domnia sa a precizat că anul trecut soldul datoriilor companiilor către stat a fost de 100 miliarde lei, dar, deşi între timp au fost restructurate debite de 10 miliarde lei, a rămas un sold de 90 miliarde lei "ce reprezintă o adevărată piatră de moară cărată de respectivele companii ani de zile". Mai mult, doamna Caragea a arătat că în perioada pandemiei, anumite datorii au fost amânate la plată, dar acest răgaz nu a făcut decât să amâne luarea unor decizii cu privire la o situaţie dificilă anterioară pandemiei, ceea ce a dus la acumularea a încă 30 miliarde lei cu titlu de debite către stat.

"Acum, companiile au un debit total către stat de 120 miliarde lei (1,1% din Produsul Intern Brut), din care 90 miliarde lei existente anterior. Vorbim despre un bulgăre de zăpadă, care se tot măreşte şi se rostogoleşte, iar acest bulgăre trebuie să ne îngrijoreze", a atras atenţia, Andra Caragea.

Conform studiului realizat de CITR, soarta celor 14.550 de companii de impact din România aflate în dificultate rămâne neadresată. Companiile în dificultate reprezintă 45% din totalul companiilor de impact, procent ce a rămas constant în ultimii şapte ani.

6654 de companii de impact, în insolvenţă iminentă

Din numărul total al companiilor aflate în dificultate incluse în studiul citat, 17.897 companii sunt finanţabile (55% din companiile incluse în studiu), 7896 sunt companii restructurabile, iar 6654 sunt în insolvenţă iminentă. Acelaşi studiu arată că numărul companiilor de impact (6654) aflate în stare de insolvenţă iminentă este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Acest nivel este comparabil cu cel din 2013, când numărul insolvenţelor iminente a fost cel mai mare din istorie, ca urmare a efectelor prelungite ale crizei financiare din 2008.

Studiul efectuat de CITR arată că în ultimii doi ani din cele 6654 companii de impact aflate în insolvenţă iminentă doar 293 au decis să ia o măsură pentru a ieşi din această stare. 138 de antreprenori au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, în timp ce 155 s-au orientat spre procedura de restructurare financiară.

De aceea, conform specialiştilor CITR nu mai este suficient să ne uităm doar la insolvenţă, când analizăm gradul de sănătate al economiei naţionale, ci la toată pătura de dificultate cu care se confruntă companiile şi să fie găsite produse şi soluţii pentru firmele care sunt în dificultate, dar ai căror antreprenori nu apelează la procedurile de salvare existente în prezent.

Potrivit analizei efectuate pe cele 7896 de companii restructurabile, se pot salva 1004 de companii prin restructurarea imprumutului, maximizarea capitalului de lucru, vânzări active non-core, accelerarea procesului de recuperare a creanţelor, externalizarea unor procese interne, reproiectarea produselor şi procesului de fabricaţie, îmbunătăţirea proceselor operaţionale, focus asupra produselor/liniilor de business profitabile.

Cifrele mai arată că 30% din totalul companiilor de stat studiate sunt în dificultate, iar din companiile de impact aflate în stare de insolvenţă iminentă doar 1% reuşesc să se însănătoşească pe cont propriu. Analiza a indicat faptul că această trecere s-a datorat unor măsuri interne de restructurare sau împrumut de capital de la acţionari, măsuri foarte dificil de implementat în condiţiile unei lipse de experienţă din partea antreprenorilor cu privire la tehnici de restructurare şi în condiţiile unei lipse acute de capital aferent investiţiilor în companiile aflate în dificultate.

"Foarte puţine companii se pot restructura singure, e nevoie de susţinerea întregului mediu de business. E nevoie de produse care să fie oferite companiilor aflate în dificultate. Orice decizie e mai bună decât lipsa deciziei", a menţionat Andra Caragea.

"În ceea ce priveşte companiile aflate deja în dificultate, pandemia a funcţionat ca un catalizator al problemelor existente şi a potenţat nevoia imediată de acţiune. Experienţa ne spune însă că măsurile punctuale nu sunt aproape niciodată suficiente. Ca atare, accesarea unor proceduri de prevenţie şi/sau de restructurare s-a transformat într-o necesitate", spune Paul Cîrlănaru, Senior Partner CITR.

Companiile din domeniul construcţiilor, în dificultate pe indicatorii financiari

Specialiştii CITR susţin că starea de dificultate a companiilor apare cu mult timp înainte - aproximativ trei ani - de accesarea unei modalităţi de salvare sau de intrarea în insolvenţă.

"57% dintre companii amână trei ani accesarea unei măsuri de restructurare. În acest timp cifra de afaceri scade cu 50%, cresc datoriile cu 30%, se pierd 3000 locuri de muncă, iar antreprenorul începe să vândă din activele pentru a plăti datoriile companiei, au loc pierderi operaţionale şi scad lichidităţile necesare plăţii unor datorii la stat sau către furnizori", susţine Andra Caragea, CEO CITR.

Specialiştii în insolvenţă susţin că antreprenorii iau greu o decizie privind restructurarea, deoarece doresc să salveze integral compania aflată în dificultate. De aceea este foarte important ca oamenii de afaceri să înţeleagă că salvarea unei companii poate interveni şi prin alte modalităţi comparativ cu salvarea integrală.

"Dacă o companie este în stare acută de dificultate, probabil că nu o poţi salva pe toată, pentru că nu ai cum. Prin salvarea unei companii înţelegem că atunci, când businessul întreg nu mai e viabil din punct de vedere economic, te poţi concentra pe adevărata valoare a companiei, iar salvarea poate veni din salvarea brandului sau a echipei ori a activului care să fie atât de valoros încât să poţi începe cu el o altă afacere", a precizat Andra Caragea.

Conform studiului realizat pentru anul trecut, cele mai afectate industrii privind dificultăţile financiare sunt agricultura, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare.

"Piaţa construcţiilor a fost un domeniu performant în 2020, dar studiul arată că domeniile construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare au experimentat dificultăţi pe parcursul anului trecut, dificultăţi care ne aşteptăm să continuie, deoarece nu sunt generate de pandemie, ci sunt dificultăţi sistemice. Majoritatea companiilor de construcţii au probleme în zona operaţională, au contracte cu statul cu întârzieri mari în zona operaţională, ceea ce duce la dificultăţi financiare. A fost un domeniu care a fost pe creştere economică anul trecut, dar în acelaşi timp, în studiul nostru, pe date publice, domeniul construcţiilor este în continuare în dificultate pe indicatorii financiari", a afirmat CEO-ul companiei CITR.

Măsuri necesare pentru reducerea numărului companiilor aflate în dificultate

Pentru a reduce impactul viitorului val al companiilor aflate în dificultate, experţii în insolvenţă susţin că este nevoie de alte tipuri de măsuri şi produse destinate companiilor care nu au apelat încă la procedura insolvenţei şi nici la procedura restructurării financiare.

"Vorbim despre implementarea în legislaţia internă a Directivei europene 2019/1023 care prevede cadrele de restructurare ce vin înaintea insolvenţei, vorbim despre restructurarea în afara procedurilor legale (unde toate părţile implicate trebuie să lucreze împreună şi să avem specialişti în restructurare), vorbim despre implicarea statului în domeniile strategice (agricultură, energie, transporturi - unde companiile au datorii foarte mari către stat, debite ce pot fi convertite într-o zonă de acţiuni, ce nu presupune o zonă de alocare, de lichiditate din partea statului) şi vorbim despre parteneriat cu specialişti în management de criză. Pe partea de finanţare, ar fi necesar un IMM Invest pentru companii aflate în dificultate, un fond de investiţii al statului cu management privat - pentru investiţii de tip equity în companii - şi un program de garantare a creditelor pentru companiile mari cu efect asupra IMM-urilor", a menţionat Andra Caragea.

În ceea ce priveşte implementarea internă a directivei europene privind cadrele de restructurare, odată adoptată legislaţia antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendare a executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro