Concordia critică poziţia Consiliului Concurenţei în cazul ROBOR

Confederaţia Patronală Concordia îşi exprimă îngrijorarea faţă de reacţiile recente ale Consiliului Concurenţei în legătură cu sistemul bancar şi consideră că decizia instituţiei privind indicele ROBOR riscă să afecteze grav mediul economic şi climatul investiţional din România, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform sursei citate, reprezentanţii organizaţiei patronale susţin că poziţionarea Consiliului Concurenţei în acest dosar este una „agresivă şi populistă” şi poate genera consecinţe economice majore, în special în contextul existenţei unor diferenţe de opinie între instituţiile statului.

Concordia atrage atenţia că sancţionarea unei conduite desfăşurate într-un cadru reglementat şi validat anterior de aceeaşi autoritate creează un precedent periculos pentru mediul de afaceri.

„Regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, avertizează organizaţia, apreciind că o astfel de abordare afectează predictibilitatea mediului economic şi descurajează iniţiativa privată.

Potrivit reprezentanţilor patronatului, există şi o contradicţie în mesajele transmise de Consiliul Concurenţei, care afirmă că nu a identificat existenţa unui cartel, dar susţine în acelaşi timp că indicele ROBOR ar fi fost manipulat.

Concordia argumentează că aceste acuzaţii ignoră contextul macroeconomic în care funcţionează economia românească. Organizaţia aminteşte că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din Uniunea Europeană, de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează în jurul valorii de 6%, nivel considerat semnificativ inferior inflaţiei.

„Acuzele formulate ignoră fundamental logica economică şi contextul macroeconomic”, se arată în document.

Reprezentanţii mediului de afaceri subliniază că sistemul bancar reprezintă principalul canal de finanţare al economiei româneşti, iar afectarea credibilităţii acestuia poate avea consecinţe directe asupra costurilor de finanţare pentru companii şi populaţie, precum şi asupra capacităţii statului de a atrage capital.

În opinia Concordia, delegitimarea publică a sectorului bancar poate influenţa negativ percepţia investitorilor, a agenţiilor de rating şi a partenerilor externi asupra economiei româneşti.

„Nicio companie, niciun loc de muncă şi nici statul însuşi nu au de câştigat dintr-un sistem bancar defensiv şi subminat de incertitudine”, susţine organizaţia.

Concordia respinge ideea că reducerea costurilor de finanţare poate fi obţinută prin măsuri administrative sau prin ceea ce numeşte „populism financiar”. În schimb, reprezentanţii patronatului consideră că scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de creditare depind de consolidarea fiscală, predictibilitatea politicilor economice şi cooperarea dintre autorităţi, mediul de afaceri şi sectorul financiar.

Totodată, organizaţia solicită prudenţă în comunicarea publică a autorităţilor până la clarificarea definitivă a situaţiei în instanţă.

„Mesajele publice care induc ideea unei vinovăţii certe riscă să creeze presiune publică şi aşteptări nerealiste”, avertizează Concordia, care cere instituţiilor statului să manifeste responsabilitate şi să evite iniţiativele populiste ce pot genera confuzie şi chiar pierderi financiare în rândul populaţiei.

În final, Confederaţia Patronală Concordia face apel la autorităţi să prioritizeze dialogul şi să contribuie la restabilirea încrederii în economia românească, subliniind că România are nevoie, în actualul context economic, de investiţii, finanţare externă şi consolidare fiscală, nu de măsuri care pot submina încrederea în sistemul bancar.