Analiza Gebruder Weiss: Schengen, 6 luni mai târziu- transformări, impact şi perspective pentru România

La 31 martie 2024, România a aderat oficial la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, marcând un moment istoric în evoluţia sa, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Deşi componenta rutieră a fost amânată la momentul respectiv, acest pas a generat totuşi efecte notabile asupra sectorului transporturilor şi logisticii de marfă, într-un context în care viteza, predictibilitatea şi integrarea lanţurilor logistice sunt esenţiale pentru competitivitate. Începând cu 01 ianuarie 2025, aderarea României la Schengen devine completă, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre şi asigurarea liberei circulaţii pentru transporturile rutiere.

Această analiză, realizată de experţii Gebruder Weiss România, evaluează, la 6 luni de la momentul aderării complete, modul în care schimbările generate de includerea în Spaţiul Schengen a influenţat performanţa operaţională, competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale sectorului transporturilor şi logisticii din România.

În calitate de jucător important pe piaţa de transport şi logistică, cu experienţă de peste 30 ani în România şi cu expunere directă asupra fluxurilor logistice locale şi internaţionale, compania oferă, astfel, o perspectivă ancorată în experienţa operaţională directă, în observaţiile din piaţă şi în dialogul constant cu clienţii şi partenerii săi de transport.

În perioada premergătoare aderării României la Spaţiul Schengen, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, caracterizat prin bariere administrative şi proceduri vamale la frontierele externe ale UE. Acest context genera timpi logistici impredictibili, costuri suplimentare şi o competitivitate scăzută pentru operatorii români.

Fiecare trecere a frontierei presupunea formalităţi vamale laborioase la nivel de documentaţie, controale amănunţite ale documentelor şi posibile inspecţii ale mărfurilor. În funcţie de complexitatea încărcăturii şi de vigilenţa autorităţilor, timpul de aşteptare varia de la câteva ore până la o zi. Aceste opriri repetate generau întârzieri semnificative, afectând programul de livrare şi crescând riscul nerespectării termenelor contractuale.

De asemenea, şi transportul aerian de bunuri, din România către statele Schengen, era supus opririlor şi controalelor suplimentare în aeroporturile din afara spaţiului Schengen. Fiecare lot de marfă era verificat în detaliu, iar lipsa unui flux continuu de operare putea conduce la pierderea conexiunilor aeriene, fiind astfel compromisă livrarea către clientul final. În plus, operatorii erau nevoiţi să aloce echipe specializate pentru gestionarea documentelor specifice fiecărei graniţe sau aeroport, ceea ce presupunea costuri operaţionale ridicate. În multe situaţii, întârzierile generau atrăgeau şi cheltuieli suplimentare cu depozitarea temporară şi manipularea mărfurilor, afectând eficienţa şi predictibilitatea lanţului logistic.

Potrivit sursei, cifrele oferite de UNTRR (Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România) confirmă dimensiunea reală a provocărilor generate de neaderarea la Schengen: pierderi estimate la 19 miliarde euro în perioada 2012 - 2023, cauzate de timpii de aşteptare la graniţele interne UE cu Ungaria şi Bulgaria. În mod frecvent, transportatorii români s-au confruntat cu timpi de aşteptare de 20-30 de ore, ajungând chiar la 3 zile în anumite cazuri, în special la frontiera cu Bulgaria.

Intrarea României în spaţiul Schengen terestru a redefinit performanţa logisticii rutiere, aducând beneficii tangibile pentru operatorii de transport. Eliminarea controalelor sistematice la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria a dus la o reducere semnificativă a timpilor de aşteptare, contribuind la creşterea predictibilităţii şi a eficienţei operaţionale.

Pentru operatorii de transport, această schimbare înseamnă mai mult decât fluiditate în trafic - costuri de operare mai mici, consum redus de combustibil, optimizarea cheltuielilor pentru şoferi, dar şi scăderea amprentei de carbon asociată staţionării îndelungate.

Efecte directe asupra fluxurilor logistice şi operaţionale

Aderarea la Schengen a eliminat o serie de blocaje majore în transportul rutier internaţional, cu impact imediat asupra eficienţei operaţionale. Una dintre cele mai vizibile schimbări pentru Gebruder Weiss a fost reducerea semnificativă a timpilor de aşteptare la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria - unde anterior, camioanele înregistrau zilnic întârzieri uzuale de 8-10 ore, respectiv, peste 8 ore.

Eliminarea controalelor fizice de rutină în punctele de frontieră a dus la fluidizarea fluxurilor de marfă şi la eliminarea staţionărilor prelungite. Iar transportatorii pot opta pentru rute mai scurte şi directe prin state Schengen, fără a ţine cont de timpii de aşteptare la graniţe. Se evită astfel ocolirea anumitor puncte de frontieră aglomerate (ex: Nădlac), ceea ce reduce consumul de combustibil şi amprenta de CO2.

De asemenea, cheltuielile asociate cu personalul (diurne, cazare, şoferi suplimentari) sunt diminuate, iar timpii de livrare devin mai uşor de planificat şi controlat. Transportatorii pot inclusiv recalibra rapid rutele în funcţie de trafic, condiţii meteorologice sau cerinţele clientului, fără constrângerea frontierelor.

Eficienţa operaţională şi dinamica cererii în transportul rutier

Eliminarea controalelor fizice la frontiere a generat nu doar un flux de marfă mai eficient, ci şi economii importante pentru transportatori. Anterior aderării, şoferii pierdeau în medie aproximativ 40 de ore pe lună staţionând la punctele de frontieră.

În prezent, acest interval s-a redus semnificativ, la doar 10-15 ore, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut şi un consum redus de combustibil. Beneficiile obţinute din această eficientizare pot fi direcţionate către modernizarea flotei, digitalizare şi instruirea personalului, consolidând astfel competitivitatea pe termen lung.

În paralel, cererea pentru transportul rutier este în creştere, alimentată inclusiv de declinul temporar al transportului feroviar. În România şi Ungaria, lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare au dus la un transfer semnificativ de volume către rutier, cu o creştere estimată la aproximativ 20%. Chiar dacă acest vârf este aşteptat să se tempereze odată cu finalizarea lucrărilor la calea ferată, în prezent, operatorii rutieri beneficiază de un aflux crescut de comenzi şi de o poziţie întărită în lanţurile logistice regionale.

”Pentru Gebruder Weiss, această conjunctură înseamnă nu doar eficientizarea costurilor, ci şi şansa de a valorifica o cerere aflată în ascensiune, printr-o reţea rutieră solidă, digitalizată şi adaptată rapid la noile dinamici ale mobilităţii europene”, consideră Sergiu Grăjdeanu, Business Unit Manager, Transport International în cadrul Gebruder Weiss România.

Creşterea relevanţei României ca rută de tranzit

Pe termen mediu, această nouă configuraţie creşte competitivitatea operatorilor români. Accesul mai rapid şi previzibil către pieţele vest-europene permite integrarea mai eficientă în lanţurile logistice transcontinentale. Transportatorii locali câştigă astfel un avantaj competitiv important în faţa companiilor din vestul Europei.

Totodată, creşte şi atractivitatea rutelor prin România, deoarece ţara noastră devine parte din rute

de tranzit Schengen, ceea ce încurajează operatorii străini să tranziteze România pentru legături

est-vest. Se dezvoltă astfel coridoare logistice importante, cum ar fi Coridorul IX (Pan-European).

Iar oraşele din vestul României - Arad, Oradea, Timişoara - devin de-o importanţă strategică pentru fluxul internaţional de mărfuri, prin proximitatea lor faţă de Ungaria şi alte rute Schengen.

Exigenţe ridicate de conformitate şi tranziţia spre digitalizare

Dacă eliminarea controalelor fizice la frontiere simplifică semnificativ fluxul de marfă, aceasta este compensată de o monitorizare digitală mai riguroasă şi de controale intensificate în interiorul graniţelor naţionale: documentele tradiţionale sunt înlocuite treptat de soluţii precum: e-CMR, e-Factura, e-Transport sau e-Sigiliu, care permit urmărirea precisă şi în timp real a mărfurilor.

În contrapartidă, aderarea implică şi obligaţii suplimentare. Conectarea la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) permite schimbul rapid de date între statele membre, ceea ce sporeşte eficienţa verificărilor şi creşte presiunea asupra operatorilor de transport să respecte regulamentele europene în mod constant.

Operatorii trebuie să se conformeze mai strict normelor europene privind siguranţa rutieră, timpii de condus şi utilizarea echipamentelor digitale (ex: tahografe digitale), ceea ce poate genera presiune asupra programului de transport, în special în cazurile în care controalele devin mai riguroase. Pe de altă parte, Dar sunt nevoiţi şi să investească timp şi resurse în digitalizare, instruirea personalului şi revizuirea procedurilor.

Constrângeri post-aderare şi măsuri de ajustare

După aderarea la Schengen, transportatorii au întâmpinat o serie de provocări legate de adaptarea la noile proceduri digitale şi reglementări. Familiarizarea cu sistemele electronice de control şi declaraţie vamală, precum e-CMR sau declaraţiile electronice, a fost esenţială, însă în practică au apărut dificultăţi. Deşi controalele sistematice la frontieră au fost eliminate, controalele sporadice sau punctuale continuă să existe, generând confuzii privind momentul şi cadrul legal în care acestea pot fi efectuate, mai ales în situaţii de urgenţă sau de risc pentru securitate.

În plus, diferenţele în interpretarea regulilor şi documentelor între statele membre complică gestionarea operaţiunilor transfrontaliere. Exemple în acest sens includ tratamentul divers al documentelor de însoţire a mărfurilor, cerinţe variate privind controalele de securitate sau interpretări diferite ale normelor privind timpul de conducere şi odihnă. De asemenea, există incertitudini legate de competenţele autorităţilor în verificarea legalităţii şederii şi documentelor personale ale şoferilor în cadrul curselor care traversează mai multe ţări Schengen.

Pentru a răspunde acestor constrângeri, operatorii şi autorităţile au fost nevoiţi trebuit să implementeze măsuri de ajustare tehnologică şi procedurală. Actualizarea şi integrarea sistemelor informatice vamale în reţelele Schengen, reprezintă paşi importanţi în acest sens, facilitând respectarea regulilor şi creşterea transparenţei.

Conform comunicatului, aderarea la Schengen funcţionează ca un catalizator strategic pentru transformarea sustenabilă a pieţei de transport şi logistică din România - cu efecte directe atât asupra companiilor din sector, cât şi asupra economiei naţionale. Noul context în care se regăseşte astăzi România, la 6 luni de la aderare, creează premise favorabile pentru atragerea de investiţii străine în infrastructura de transport şi logistică, iar îmbunătăţirea conexiunilor interne (A1, A7, linii feroviare rapide) devine o prioritate strategică.

Dezvoltatorii de parcuri logistice sunt interesaţi să extindă capacităţile de depozitare în proximitatea principalelor coridoare rutiere şi feroviare. Vestul ţării poate deveni gazda unor noi terminale de cross-docking şi de consolidare a mărfurilor, profitând acum de accesul facil la rutele Schengen şi la pieţele din Germania, Italia sau Austria.

Companii din automotive, electronice sau bunuri de consum caută deja alternative pentru mutarea producţiei în Europa Centrală şi de Est.

Acesul rapid la piaţa unică, fără bariere de frontieră, costuri competitive şi pregătirea şi expertiza forţei de muncă oferă României un avantaj competitiv greu de ignorat.

Portul Constanţa, de asemenea, are şansa de a deveni un punct cheie în reţelele maritime de aprovizionare, conectând prin transport rutier şi feroviar fluxurile către Europa Centrală şi de Vest.

Pentru Gebruder Weiss România şi clienţii săi, noul cadru european înseamnă acces mai rapid la pieţele vestice, fluxuri de marfă optimizate şi o poziţionare consolidată a României ca hub logistic regional.

Pe fondul acestei evoluţii, Gebruder Weiss are oportunitatea de a extinde reţeaua de transport şi de a diversifica serviciile prin oferirea de soluţii logistice integrate - depozitare, cross-docking şi distribuţie last-mile - precum şi soluţii personalizate pentru categorii speciale de marfă, precum produse perisabile, periculoase sau transporturi comunitare.

„Aderarea la Schengen nu a eliminat toate obstacolele, dar a deschis un cadru esenţial pentru competitivitate şi eficienţă. Pentru industria de transport şi logistică, este un moment-cheie care oferă oportunitatea de a accelera modernizarea şi de a implementa politici sustenabile pentru reducerea emisiilor şi consumului de carburant. Deşi provocările rămân, mai ales în zona reglementărilor, noul context aduce claritate, viteză şi coerenţă în lanţurile logistice internaţionale”, concluzionează Viorel Leca.