Anul 2025 a fost unul al încercărilor pentru România şi Republica Moldova, iar 2026 vine cu provocarea de a construi pe transformarea ce, deja, s-a petrecut în anii precedenţi, a declarat, luni, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, informează Agerpres.
"Anul 2025 a fost un an al încercărilor şi în România, şi în Republica Moldova, încercări peste care am trecut cu bine. Anul 2026 vine cu provocarea de a construi pe transformarea ce deja s-a petrecut în anii precedenţi. Dacă ne uităm la economia Republicii Moldova, vedem o transformare semnificativă în ceea ce priveşte structura economiei, dar şi comerţul internaţional. Dacă acum 10-15 ani, comerţul cu Uniunea Europeană era undeva la circa 30%, astăzi acesta este spre 70%. Desigur, cel mai important partener comercial este România. De asemenea, ne uităm la structura economiei. Dacă acum 15 ani aveam sectorul agriculturii foarte important, acum acesta s-a diminuat pentru că domeniul IT este aproape la egalitate, cu o contribuţie la PIB cu agricultura. Avem undeva 8% IT şi 10% agricultura. În general, serviciile s-au dus peste 50%, cam 58%, faţă de un sub 30% acum 10-15 ani. Deci, avem o transformare a economiei şi avem foarte important un plan. Îmi spune lumea la Bucureşti: 'ce bine de voi că aveţi un obiectiv atât de clar, de aderare la Uniunea Europeană' . Este adevărat, este un proiect foarte puternic pentru care toată lumea munceşte în această direcţie. Banca Naţională a Moldovei este parte a procesului de negociere. Avem câteva capitole-cheie pe care suntem instituţia lider - politici economice şi monetare, servicii financiare. Avem capitolul legat de contul de capital şi fluxurile de capital", a susţinut Dragu.
Aceasta a adăugat că Banca Naţională a Moldovei este prezentă pe negocieri privind planul de creştere, similar cu planurile naţionale de redresare şi rezilienţă ale statelor-membre ale UE.
"Ţările candidate (la aderarea la UE, n.r.) au aşa-numitul plan de creştere care se aplică tot pe o perioadă de trei ani. Pentru Republica Moldova, planul de creştere este în valoare de 1,9 miliarde şi înseamnă undeva cam 12% din Produsul Intern Brut pe anul acesta. Suma este destul de generoasă şi aceşti bani sunt folosiţi pentru o combinaţie de reforme şi investiţii. Investiţii în drumuri, spitale, în domeniul educaţiei şi reforme care să facă economia Moldovei mai competitivă şi o economie gata să fie membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Vă mai spun două-trei cuvinte despre ce facem noi la Banca Naţională. (...) după un puseu inflaţionist teribil, la începutul anului, când am avut o creştere de preţuri la energie electrică de 75%, termie - de 40%, gaze - de 27% am reuşit, printr-o combinaţie de măsuri guvernamentale, sprijin din partea Uniunii Europene, de compensare a facturilor şi măsuri de politică monetară, să ţinem inflaţia la sub 10% şi acum suntem undeva la sub 7%. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să continuăm acest trend descendent. Aceasta ne-a permis şi o reducere a ratei de politică monetară undeva la 6%. În prezent, activitatea de creditare funcţionează şi economia se pune în mişcare. Avem planuri ambiţioase în zona de educaţie financiară, avem o strategie pentru incluziunea financiară, iar acum elaborăm indicatorii, KPI-urile (indicatori cheie de performanţă n.r.)", a explicat Anca Dragu.













































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2025, 16:21)
Rugbistă d.na
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2025, 16:52)
Foarte inteligent comentariul. La mai mare!