ANIS: pachetul 2 de măsuri fiscale aduce puţine veşti bune şi multe rele pentru companiile din industria de IT

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) avertizează, într-un comuncat remis redacţiei, că pachetul 2 de măsuri fiscale propus de Guvern riscă să afecteze grav competitivitatea industriei de IT din România.

Potrivit sursei citate:

„Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (parte din Pachetul 2 de măsuri propuse de Guvern) în forma care se discută încă între partidele din coaliţia de guvernare riscă să aibă un impact negativ major asupra industriei de IT: astfel, după ce Guvernul a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), astăzi se discută păstrarea acestei taxe nocive pentru companiile mari din Romȃnia, care exportă, asigură locuri de muncă şi sunt deja mari contributori la bugetul de stat. Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relaţiile cu entităţi afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacităţii administraţiei de a aplica o legislaţie deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari.

În acelaşi timp, în forma actuală, proiectul loveşte în mecanismele de finanţare ale startup-urilor inovatoare. ANIS, în consultare cu organizaţii din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect.

IMCA

-Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, după ce a devenit clar că veniturile bugetare suplimentare sunt extrem de mici, în timp ce impactul negativ asupra companiilor mari, românesti şi internaţionale, este semnificativ.

-Păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile romȃneşti mari, cât şi companiile internaţionale care asigură locuri de muncă în Romȃnia, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat.

-Considerăm că această taxă trebuie eliminată definitiv.

Startups

-Prevederile propuse vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie şi inovatie, prin crearea unor bariere artificiale în finanţarea startup-urilor şi a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor.

-Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esenţial în finanţarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă şi interdicţia de a restitui împrumuturi către acţionari, asociaţi sau afiliaţi cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor.

-În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privaţi, descurajând capitalul de risc şi predictibilitatea investiţiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligaţi să îşi convertească împrumuturile în condiţii complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecţie negociate prin contract. În lipsa unor garanţii de stabilitate şi securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanţarea companiilor româneşti va scădea, cu efect direct asupra capacităţii acestora de a creşte şi de a concura international.

-Efectele practice ar putea însemna conversii la valoare nominală, diluări necontrolate şi pierderea încrederii investitorilor - factori care ar afecta atât fondatorii, cât şi ecosistemul investiţional local.

-Majoritatea companiilor tehnologice care domină astăzi piaţa mondială au beneficiat, în etapele iniţiale, de finanţări prin astfel de mecanisme. Limitarea lor ar descuraja implicarea fondurilor de investiţii şi business angels în susţinerea ecosistemului local, într-un context în care legislaţia românească nu oferă mecanisme moderne utilizate în alte state, precum clase multiple de acţiuni.

Deductibilitate cheltuieli afiliaţi

-Modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relaţiile cu entităţi afilitate este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, şi fără claritate în raport cu aplicarea efectivă.

-Normele existente în cadrul legislativ actual (preţuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene şi OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esenţial este o administraţie fiscală modernizată - digitalizată şi eficientă - capabilă să le aplice consecvent şi echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme.

-Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancţiune arbitrară şi disproporţionată şi ar discrimina contribuabilii în funcţie de structura grupului, încălcând principiile neutralităţii fiscale, proporţionalităţii şi legalităţii.

-În plus, impactul asupra marilor contribuabili - care reprezintă un segment esenţial pentru veniturile bugetare şi investiţiile străine directe - ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală şi contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive şi orientate spre creştere sustenabilă”.

"Pentru industria de IT din Romȃnia este important ca Guvernul să înţeleagă că orice restricţii şi prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaţionale ne afectează competitivitatea pe piaţa globală. Am atras atenţia de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în ţări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanţare. Ne mȃndrim cu unicorni cu fondatori de origine romȃnă, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată şi plătesc taxe în alte jurisdicţii. La fel, ne plȃngem că nu avem mai multă inovaţie în Romȃnia, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget”, a spus Edward Creţescu, preşedintele ANIS.

"În acelaşi timp, dacă se păstrează IMCA şi simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relaţie cu entităţi afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decȃt să lovim în competitivitatea companiilor de IT din Romȃnia la export”, a adăugat Edward Creţescu