Asaltul yuanului asupra dolarului

Furtuna geopolitică şi economică ce se conturează în jurul dolarului american ia proporţii neaşteptate după recentul summit al Shanghai Cooperation Organisation (n.red. - Organizaţia de Cooperare de la Shanghai - SCO), care a avut loc săptămâna trecută la Tianjin, China. Ceea ce părea un joc riscant al lui Donald Trump, menit să constrângă China prin sancţiuni şi presiuni asupra partenerilor europeni, se transformă într-un lanţ de reacţii care zguduie temeliile ordinii financiare globale. Dacă în trecut dolarul era simbolul incontestabil al puterii americane, astăzi ascensiunea BRICS, creşterea rolului strategic al SCO şi mişcările rapide ale unor economii emergente arată că acest echilibru începe să se prăbuşească.

China, ţinta sancţiunilor lui Trump, nu cedează. Din contră, Beijingul lansează o strategie de dedolarizare prin care cere ca petrolul, gazele şi materiile prime să fie tranzacţionate în yuani. Statele din Orientul Mijlociu, Rusia şi chiar alţi parteneri asiatici iau serios în calcul această schimbare, iar India, frustrată de presiunile americane, s-a apropiat vizibil de Moscova şi Beijing, reducând deţinerile de obligaţiuni americane şi crescând rezervele de aur. Mesajul este limpede: supremaţia dolarului nu mai este de necontestat.

Mai ales dacă ţinem cont de faptul că în urmă cu aproape zece ani, Fondul Monetar Internaţional condus la acea vreme de Christine Lagarde, a aprobat, în 30 noiembrie 2015, includerea yuanului - moneda naţională a Chinei - în coşul privind drepturile speciale de tragere (DST/ SDR - în engleză), cu o pondere de 10,92%, după dolarul american şi euro, dar în faţa yenului japonez şi a lirei sterline. Includerea yuanului în coşul DST a fost aplicată efectiv la 1 octombrie 2016. Potrivit datelor FMI, în urmă cu doi ani (2023), yuanul avea o pondere de 12,28% în coşul privind DST.

Ulterior acestei decizii, în septembrie 2018, ministrul chinez al Comerţului, Gao Hucheng, a propus o utilizare mai intensă a monedei chineze în stabilirea comerţului cu Rusia - în contextul scăderii rublei din cauza sancţiunilor occidentale impuse după invadarea şi anexarea Crimeei - pentru a asigura un comerţ sigur şi fiabil între cele două state. Potrivit presei americane şi arabe de la acea vreme - CNBC, CNN, Fox News şi Gulf News -, pentru China, reducerea influenţei dolarului se potriveşte bine cu ambiţiile sale de a creşte influenţa yuanului şi, în cele din urmă, de a-l transforma într-o monedă de rezervă globală. Sursele citate mai menţionează că, în 2018, China avea 32% din rezervele sale valutare de 4 trilioane de dolari investite în datoria guvernamentală a SUA şi dorea să îşi limiteze riscurile investiţiilor în dolar. În mai 2025, în urma acţiunilor sale de reducere a riscurilor investiţiilor în dolar, China mai avea doar 23% din rezervele sale valutare investite în datoria guvernamentală SUA.

Mai menţionăm că, în anul 2022, guvernul chinez a încheiat acorduri pentru extinderea utilizării yuanului în relaţiile comerciale cu Rusia, Arabia Saudită, Brazilia şi chiar Franţa, mişcare strategică ce ajută China să-şi contureze un rol mai substanţial în sistemul financiar internaţional. Mai mult, China a demarat stabilirea unui nou sistem de plăţi cu Rusia, care ar eluda sistemul SWIFT, prin integrarea SPFS (Sistemul de transfer de mesaje financiare) din Rusia şi CIPS (Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere) din China. Totodată, prin înfiinţarea de noi platforme de tranzacţionare digitală a monedei sale, China a promovat deschis dedolarizarea, mai ales că au apărut informaţii că yuanul a început să fie tranzacţionat în centre financiare cheie, precum Hong Kong, Singapore şi Europa.

• Alternativele multipolarităţii la Banca Mondială: Banca de Dezvoltare a BRICS şi Banca SCO

În acest context, un rol central îl joacă instituţiile financiare alternative care s-au consolidat în ultimele două decenii. Un exemplu emblematic este Consorţiul Interbancar al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO IBC), creat la 26 octombrie 2005 prin decizia Consiliului Şefilor de State ai SCO. Anul 2025 marchează 20 de ani de la înfiinţarea sa, iar aniversarea găseşte această structură mai relevantă ca niciodată. SCO IBC a fost gândit ca mecanism de susţinere şi finanţare a proiectelor investiţionale în statele membre şi ca platformă de cooperare financiară între economiile emergente ale Eurasiei. Din el fac parte bănci de prim rang: Kazakhstan Development Bank, RSK Bank din Kârgâzstan, India Infrastructure Finance Company, China Development Bank, VEB.RF din Rusia, Banca de Economii de Stat a Tadjikistanului „Amonatbonk”, Banca Naţională de Comerţ Exterior a Uzbekistanului şi Habib Bank Limited din Pakistan. La acestea se adaugă parteneri strategici precum Banca Eurasiatică de Dezvoltare (din 2008), Belarusbank (din 2012) şi Banca de Dezvoltare a Mongoliei (din 2016). Împreună, aceste instituţii nu doar finanţează proiecte, ci creează o infrastructură financiară paralelă, pregătită să reducă dependenţa de dolari şi să ofere ţărilor membre un scut în faţa sancţiunilor americane. Această reţea financiară, complementară BRICS, pregăteşte terenul pentru alternative reale la mecanismele dominate de Occident. Recent, la summitul Băncii de Dezvoltare a BRICS, care a avut loc la finalul lunii iulie, preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a denunţat ordinea financiară dominată de SUA şi a cerut noi modele de dezvoltare pentru Sudul Global. El a precizat că 31% din proiectele realizate de BRICS au primit finanţare în monedele statelor membre ale organizaţiei, ceea ce demonastrează că banca acestei instituţii internaţionale poate constitui o alternativă viabilă la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Mondială, instituţii criticate pentru condiţionalităţile lor politice.

În ceea ce priveşte acest sistem bancar, mai menţionăm că, în anul 2021, Banca Populară Chineză a propus Băncii Reglementelor Internaţionale un plan de „guvernanţă globală suverană a monedei digitale”, cu scopul de a modela normele financiare globale prin intermediul monedei sale digitale, e-yuanul.

În paralel, Vladimir Putin a prezentat Rusia drept punte între Asia şi Europa, deschizând noi coridoare comerciale şi financiare, de la Arctica în Orientul Îndepărtat. Astfel, Republica Tatarstan, parte a Federaţiei Ruse, a primit un rol strategic de hub comercial între Moscova şi New Delhi, oferind mecanisme de compensare în rupii şi ruble pentru a evita blocajele valutare şi pregătind un fond comun de investiţii în domenii precum IT, farmaceutică sau petrochimie. Integrarea sistemelor de plăţi Mir şi RuPay şi dezvoltarea coridorului de transport Nord-Sud, cu portul iranian Chabahar ca punct-cheie, oferă soluţii concrete pentru a reduce dependenţa de dolar şi de rutele comerciale controlate de Occident.

Nu doar marile puteri emergente caută să iasă de sub umbrela Washingtonului. Malaezia, sprijinită de China în drumul său spre o aderare deplină la BRICS, îşi vede în această mişcare şansa de a-şi consolida influenţa regională şi de a-şi diversifica pieţele. Chiar dacă riscul de tensiuni cu SUA există, argumentul economic este puternic: acces la o piaţă de 3,2 miliarde de oameni şi la un PIB comun de peste 26 de trilioane de dolari.

Toate aceste transformări se aşază pe fundalul unei realităţi dure: presiunea exercitată de Trump prin sancţiuni şi tarife nu a dus la slăbirea Chinei, ci la accelerarea proceselor de multipolarizare. BRICS şi SCO joacă roluri complementare, una impulsionând multipolaritatea financiară, cealaltă gestionând stabilitatea regională, iar împreună deschid calea unei ordini globale în care Washingtonul nu mai deţine monopolul.

• Experţii financiari americani susţin că dolarul va rămâne dominanta sistemului financiar global

Dolarul american va rămâne, în viitorul previzibil, moneda dominantă a sistemului financiar global, în ciuda contestărilor venite din partea unor state şi regiuni şi a scăderii recente a valorii sale, deoarece în prezent nu există un înlocuitor viabil, susţin experţii financiari americani. Totuşi, influenţa sa se diminuează treptat, proces care probabil va duce la un sistem financiar multipolar, nu la detronarea completă a dolarului, potrivit presei internaţionale.

Conform Fondului Monetar Internaţional, în primul trimestru al acestui an, dolarul american deţinea circa 58% din rezervele valutare internaţionale, în scădere uşoară faţă de trimestrul al patrulea din anul precedent, în vreme ce ponderea euro a urcat la 20%, de la 19,8% în ultimul trimestru din 2024. Ponderea deţinerilor în renminbi (yuan) chinezesc s-a redus uşor, la 2,1%. Potrivit datelor SWIFT, anul trecut, circa 50% din volumul plăţilor transfrontaliere a fost denominat în dolari americani, 22% în euro, 6,5% în lire sterline şi 4,7% în renminbi - ca tranzacţii în aceeaşi monedă, scrie Trade Finance Global. Pe de altă parte, dolarul american este de departe principala monedă în comerţul internaţional, regăsindu-se în 88% din cazuri în cel puţin o parte din tranzacţiile realizate în aprilie 2022, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale.

Grupul BRICS - blocul economic format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, la care s-au alăturat recent Egipt, Arabia Saudită, Argentina, Etiopia, Iran şi Emiratele Arabe Unite - se află în centrul mişcării de dedolarizare, notează The Guardian într-un articol publicat la jumătatea lunii iulie. Publicaţia subliniază că BRICS a depăşit deja G7 în ceea ce priveşte paritatea puterii de cumpărare (PPP), amplificându-şi cererile pentru un sistem financiar global mai echilibrat şi mai echitabil. Sursa citată arată că statele membre BRICS şi-au intensificat comerţul bilateral în monede locale, reducând astfel rolul dolarului american în tranzacţii. De exemplu, India şi Rusia realizează schimburi de petrol în rupii şi ruble, iar China şi Brazilia folosesc aranjamente de decontare directă în yuani şi reali, excluderea Rusiei din sistemul SWIFT după invadarea Ucrainei având ca efect accelerarea acestor tranzacţii, mai notează sursa menţionată.

Economistul Jeffrey Sachs, fost consilier special al Secretarului General al ONU, a comentat frecvent despre ”înarmarea” dolarului de către Washington, utilizat ca armă prin sancţiuni financiare şi bariere comerciale pentru impunerea agendei sale geopolitice, context în care ţările din sudul global ripostează, scrie The Guardian.

Conform publicaţiei menţionate, printre motivele noilor mişcări din scena financiară mondială, se numără imprevizibilitatea lui Donald Trump şi tarifele agresive aplicate membrilor NATO, Uniunii Europene şi a altor ţări. Dominaţia dolarului american se sprijină pe încredere - adevărata fundaţie a oricărei monede - care acum se erodează. Ceea ce vedem nu este o prăbuşire, ci o tranziţie. În următorii câţiva ani poate apărea un sistem monetar multipolar, cu blocuri regionale care se bazează pe monede naţionale sau colective, de la yuanul chinezesc şi rupia indiană, la o posibilă monedă africană Eco şi instrumente financiare sprijinite de BRICS, conform publicaţiei britanice, potrivit The Guardian.

Statele Unite au dublat recent tarifele aplicate exporturilor indiene la 50%, măsură intrată în vigoare pe 27 august 2025. Administraţia Trump a motivat decizia prin continuarea de către New Delhi a importurilor de petrol rusesc, ceea ce a amplificat tensiunile comerciale şi a exercitat presiuni asupra economiei indiene. În consecinţă, guvernul de la New Delhi caută pieţe alternative şi elaborează programe de sprijin pentru sectoarele afectate, potrivit presei internaţionale, scrie publicaţia menţionată.

• Băncile centrale îşi diminuează deţinerile de dolari

Tendinţa tot mai multor ţări de a-şi reduce dependenţa faţă de dolar se reflectă pe mai multe planuri, cel mai vizibil fiind decizia băncilor centrale de a diminua ponderea acestei monede în rezervele lor, în favoarea unor alternative precum aurul. Potrivit Seeking Alpha, statele BRICS discută deschis despre crearea unei monede - sau chiar a mai multor monede - care să concureze dolarul american. Potrivit sursei citate, în ultimii ani băncile centrale au cumpărat aur în cantităţi record - de ordinul sutelor sau chiar miilor de tone - o tendinţă condusă de China, India şi alte economii emergente majore. În paralel, statele BRICS analizează crearea unei monede alternative, posibil susţinute de aur sau petrol, cu scopul de a contesta şi, în cele din urmă, de a detrona dolarul american ca principală monedă de rezervă globală. Potrivit Seeking Alpha, dolarul rămâne moneda dominantă la nivel global, sprijinit de pieţele de capital americane, considerate cele mai lichide şi profunde din lume. Totuşi, tendinţa de dedolarizare este evidentă şi, deşi nu presupune o schimbare bruscă, marchează un proces gradual greu de inversat.

În acelaşi timp, Ed Yardeni, fondatorul Yardeni Research, consideră că proiectul Chinei privind moneda digitală a băncii centrale (e-CNY), parte a unui efort mai amplu de dedolarizare, are şanse reduse să conteste dominaţia globală a dolarului, notează Investing.com.

e-CNY este cel mai mare proiect pilot de monedă digitală a unei bănci centrale din lume, iar Banca Populară a Chinei are planuri de extindere atât pe plan intern, cât şi la nivel global. În iunie, şase bănci străine - inclusiv UOB din Singapore şi Standard Bank din Africa de Sud - s-au alăturat sistemului de plăţi interbancare CIPS, considerat de Beijing un rival al reţelei SWIFT. Potrivit guvernatorului Pan Gongsheng, obiectivul este consolidarea unui ”sistem monetar multipolar”, iar China mizează că ”haosul tarifar al lui Trump” va determina mai multe state să se alăture procesului de dedolarizare, notează Investing.com.

”Este puţin probabil ca e-CNY să fie ucigaşul dolarului, aşa cum speră Xi”, afirmă Yardeni, care consideră că, în pofida ambiţiilor majore ale Chinei, slăbiciunile structurale ale economiei sale vor limita încrederea şi adoptarea monedei digitale la nivel global.

Yardeni consideră că ”yuanul loveşte mult sub greutatea sa”, ceea ce înseamnă că rolul său internaţional este mult mai redus decât ar sugera dimensiunea economiei chineze. Cauza principală este reticenţa guvernului de la Beijing de a face moneda complet convertibilă, reflectând controlul strict exercitat de preşedintele Xi Jinping asupra sistemului financiar.

Un alt obstacol este lipsa de încredere. ”În absenţa unei autorităţi monetare independente, de ce ar avea instituţiile globale încredere în e-CNY al Băncii Populare Chineze?”, întreabă Yardeni, subliniind preocupările legate de transparenţă şi guvernanţă în statisticile economice ale Chinei.

Potrivit Investing.com, provocările economice interne ale Chinei - de la presiunile din piaţa imobiliară şi datoria administraţiilor locale până la cererea scăzută a consumatorilor - afectează suplimentar credibilitatea yuanului digital.

Yardeni afirmă că ”planurile Chinei de a rivaliza cu dolarul pornesc prin a pune căruţa înaintea calului”, subliniind că forţa unei monede digitale depinde în primul rând de fundamentele economice, nu de tehnologie.

• JP Morgan: Scăderea ponderii dolarului în comerţul global şi în rezervele valutare nu trebuie confundată cu dedolarizarea

JP Morgan estimează că dolarul american îşi va păstra dominaţia în sistemul financiar global timp de decenii, în ciuda tensiunilor tot mai mari dintre BRICS şi Statele Unite, notează Crypto Rank.

”Rolul dolarului în finanţele globale şi implicaţiile sale asupra stabilităţii economice şi financiare sunt susţinute de pieţe de capital profunde şi lichide, de statul de drept şi sisteme juridice previzibile, de angajamentul faţă de un regim de flotare liberă şi de buna funcţionare a sistemului financiar pentru lichiditatea dolarului şi transparenţa instituţională”, au spus analiştii JP Morgan.

În opinia lor, o erodare semnificativă a dominaţiei dolarului va dura probabil zeci de ani de acum înainte, iar scăderea ponderii dolarului în comerţul global şi în deţinerile generale de rezerve valutare nu trebuie confundată cu dedolarizarea. Analiştii mai cred că încrederea sectorului privat în dolar ca rezervă de valoare pare incontestabilă, iar dolarul rămâne cea mai utilizată monedă după o mulţime de indicatori.

Ted Jenkin, cofondator şi CEO al oXYGen Financial, a declarat, citat tot de Crypto Rank: ”Dacă ne uităm la comerţul global, care este o altă măsură a rolului dolarului ca mijloc de schimb, cu excepţia Europei, dolarul este de departe cea mai utilizată monedă la nivel mondial”.

Hong Cheng, şeful departamentului de analiză a instrumentelor cu venit fix şi valute de la Morningstar, spune că este prematur să ne îngrijorăm că dolarul îşi va pierde statutul de monedă de rezervă globală. ”Chiar dacă s-ar întâmpla, ar fi nevoie de mulţi ani pentru ca acest lucru să devină realitate”, a declarat analistul pentru Al Jazeera.

Experţii consideră că, totuşi, un scenariu realist poate implica un sistem monetar multipolar, în care dolarul îşi împarte rolul cu alte monede majore, inclusiv renminbi-ul Chinei.

”Este posibil să ne îndreptăm către un sistem multipolar al monedelor de rezervă, în care monede precum renminbi-ul Chinei să capete un rol mai important. Totuşi, nu există o monedă alternativă clară”, a declarat Rachel Ziemba, cercetător senior asociat la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, citată de Al Jazeera.

Chiar dacă o astfel de tranziţie ar avea loc, ar dura decenii, mai notează publicaţia menţionată.

• Poziţionarea Europei, decisivă pentru procesul de dedolarizare

Şi chiar dacă tranziţia nu va fi rapidă, ci probabil de durată, direcţia este clară: lumea se îndepărtează de dolar. Dacă Beijingul şi New Delhi îşi coordonează acţiunile, dacă Rusia îşi întăreşte legăturile eurasiatice, dacă state precum Brazilia şi Malaezia îşi ridică vocea împotriva hegemoniei financiare americane, visul dominaţiei dolarului se va topi ca un castel de cărţi.

În toată această arhitectură mai rămâne un singur impediment: rolul pe care Europa va alege să îl joace, mai bine zis poziţionarea sa faţă de o tabără sau alta. Jocul tarifar periculos al lui Trump şi acordul comercial impus Comisiei Europene, dar neagreat încă de Parlamentul de la Strasbourg, pare să împingă Europa în tabăra dominată de China. Din păcate, europenii şi-au pierdut credibilitatea în momentul în care Ursula von der Leyen s-a deplasat în vara aceasta la Beijing pentru a negocia un acord cu China, dar la întoarcerea la Bruxelles a ales să accepte condiţiile lui Donald Trump. Poziţionarea UE este foarte importantă în continuare, iar discursul Ursulei von der Leyen de astăzi, din Parlamentul European, în care va prezenta Starea Uniunii şi direcţiile de urmat, poate reprezenta o bornă în această luptă dintre BRICS şi SCO, pe de o parte, şi SUA, pe de altă parte.

Resetarea economică propusă de preşedintele Donald Trump în prima parte a anului 2025, bazată pe protecţionism şi pe destrămarea interdependenţelor globale, riscă să fie exact catalizatorul de care globaliştii au nevoie pentru a-şi impune propria versiune de reset. Dacă SUA încetează să mai fie piaţa de consum a lumii, dacă fluxurile financiare şi ajutoarele externe se prăbuşesc, multe state se vor găsi într-o criză de supravieţuire. În acel moment, soluţia pregătită de ani de zile - o monedă digitală globală şi o ordine economică centralizată - poate fi prezentată drept singura ieşire.

Experţii americani financiari au declarat pentru CNBC, CNN, Fox News şi Zerohedge că FMI, Banca Mondială, şi Forumul Economic Mondial de la Davos, precum şi investitori cu putere financiară de trilioane dolari precum BlackRock şi Vanguard vor curta în curând BRICS, la fel cum curtează statele occidentale când este vorba despre realizarea unei economii mondiale centralizate. Sursele citate susţin că elitele financiare îşi doresc o economie care să aibă un sistem global fără numerar, o monedă digitală mondială construită în jurul unui coş de CBDC-uri (monede digitale ale băncilor centrale), monitorizarea prin intermediul inteligenţei artificiale a tuturor înregistrărilor financiare.

Din cele de mai sus reţinem că, în ciuda faptului că a avut în mână cele mai bune cărţi, jocul periculos început de Donald Trump la nivel global pare să se întoarcă împotriva sa. În încercarea de a încolţi China, preşedintele american a declanşat reacţii în lanţ care pot îngropa pentru totdeauna supremaţia dolarului. Inflaţia, costurile uriaşe ale datoriei şi pierderea controlului asupra pieţelor globale ar putea marca sfârşitul unui secol de dominaţie financiară americană. Iar lumea, martoră la un război economic tăcut dar mortal, asistă la apariţia unei noi ere, în care multipolaritatea nu mai este un scenariu teoretic, ci o realitate care prinde contur sub ochii noştri.