Austeritate şi reforme

Finalul calendaristic al verii a consemnat o realitate economică şi politică tensionată, în care coaliţia de guvernare a fost obligată să îmbine măsurile de stabilitate financiară cu încercările de a reda încrederea populaţiei şi partenerilor externi.

Mai ales că execuţia bugetară la finalul lunii iulie a arătat un deficit de 4,04% din PIB, echivalentul a 76,44 miliarde de lei, cu 5,4 miliarde mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2024. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să continuie, în luna august, politica de împrumuturi din pieţele de capital externe şi interne şi să emită noi emisiuni de titluri de stat FIDELIS şi TEZAUR, atrăgând miliarde de lei la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor necesare.

Guvernul a trebuit să menţină dialogul social cu patronatele, sindicatele şi reprezentanţii administraţiei publice privind al doilea pachet de măsuri fiscale, pachet ce a fost aprobat de Executiv la finalul lunii, corectat în şedinţa din 1 septembrie şi asumat în Parlament la începutul primei luni de toamnă.

Măsurile luate de Guvern sunt necesare, fapt demonstrat şi de păstrarea ratingului suveran de către Fitch, în luna august, dar cu perspectivă negativă, ca semnal al vulnerabilităţii structurale a finanţelor publice, precum şi de vizita la Bucureşti a reprezentanţilor agenţiei de rating Moody's.

Citeşte Septembrie în cifre

În paralel, politica monetară a fost calibrată de Consiliul de Administraţie al BNR, care la 8 august a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu facilităţile Lombard şi de depozit la 7,50%, respectiv 5,50. Banca centrală a transmis un mesaj de prudenţă, subliniind că reliberalizarea pieţei energiei începând cu 1 iulie şi majorarea cotelor de TVA şi accize din august au alimentat presiunile inflaţioniste, ceea ce exclude, pentru moment, relaxarea monetară. Raportul asupra inflaţiei prezentat pe 12 august a prognozat un vârf al inflaţiei de 9,6-9,7%, în septembrie, urmat de o corecţie graduală, cu reintrarea în intervalul ţintă abia spre finalul anului viitor. Totuşi, BNR a revizuit în creştere prognoza pentru finalul lui 2025 la 8,8%, aproape dublu faţă de estimarea anterioară, reflectând şocurile puternice pe partea ofertei şi aşteptările inflaţioniste tot mai ridicate. Revizuirea prognozei era necesară mai ales că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata inflaţiei a ajuns la 9,9% în luna august, în urma reliberalizării pieţei energiei şi a intrării în vigoare a majorităţii măsurilor prevăzute în primul pachet fiscal.

Adoptarea pachetului al doilea de măsuri fiscale corective a avut rolul de a linişti investitorii şi de a evita riscul retrogradării ratingului, dar a adâncit tensiunile sociale şi a amplificat dezbaterea politică.

În plan economic, atenţia s-a concentrat pe două axe majore: reformarea sistemului de pensii private şi renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aprobarea de către Guvern şi trimiterea în Parlament a proiectului de lege privind plata pensiilor private a marcat un pas esenţial pentru alinierea României la standardele OCDE, dar şi pentru garantarea faptului că economiile acumulate de peste nouă milioane de participanţi se vor transforma în venituri sigure şi previzibile. Este o măsură strategică, atât pentru protecţia socială pe termen lung, cât şi pentru credibilitatea ţării în faţa partenerilor internaţionali.

În paralel, Guvernul a dus negocieri dificile cu Comisia Europeană pentru ajustarea PNRR, în condiţiile unei supracontractări masive şi a constrângerilor fiscale tot mai apăsătoare. Rezultatul a fost obţinerea unui preacord prin care România beneficiază de o alocare totală de 21,62 miliarde euro, dintre care 13,56 miliarde nerambursabile. Guvernul a decis să prioritizeze proiectele mature, cu grad ridicat de execuţie, şi să suspende sau să renunţe proiectele aflate în faze incipiente, pentru a evita riscul de a pierde fondurile europene. Acest proces de selecţie dureros, dar necesar, a devenit o probă de responsabilitate în gestionarea banului public şi un test al capacităţii de a transforma PNRR într-o poveste de succes până în august 2026.

Citeşte Marcările de profit temperează creşterile la BVB

August 2025 a arătat, însă, şi fragilitatea echilibrelor financiare. Ordonanţele de urgenţă privind suspendarea unor contracte şi reglementarea strictă a angajamentelor publice au fost adoptate pentru a evita consecinţele macroeconomice severe şi riscul de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată. În acest context, guvernul a încercat să transmită un mesaj de transparenţă şi de responsabilitate, publicând listele investiţiilor păstrate şi promiţând un tablou de bord accesibil publicului, menit să redea încrederea cetăţenilor în capacitatea instituţiilor de a livra rezultate concrete.

• Deficit bugetar de 4,04% la începutul lunii august

Perspectivele economico-financiare ale ultimei luni de vară au fost marcate de execuţia bugetului general consolidat la finalul lunii iulie, care a confirmat tensiunile persistente din finanţele publice ale României, deficitul urcând la 76,44 miliarde de lei, echivalentul a 4,04% din PIB, cu 5,4 miliarde mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi veniturile bugetare au crescut semnificativ, cu 11,8% faţă de primele şapte luni din 2024, ajungând la 370,77 miliarde de lei, ritmul cheltuielilor a rămas alert, acestea atingând 447,21 miliarde de lei, în urcare cu 11,1%. Presiunea vine în special din zona asistenţei sociale, unde recalcularea pensiilor şi compensarea facturilor la energie au împins costurile la 147,54 miliarde de lei, dar şi din creşterea cheltuielilor cu dobânzile, care au avansat cu aproape 10 miliarde de lei într-un singur an. Încasările mai mari din impozitul pe salarii şi venit, susţinute de eliminarea unor facilităţi fiscale, dar şi din accize şi TVA, au oferit o gură de oxigen bugetului, însă insuficientă pentru a corecta dezechilibrele structurale. În acest context, avertismentul ministrului Finanţelor Alexandru Nazare privind necesitatea menţinerii disciplinei bugetare şi a responsabilităţii în rectificarea bugetară nu reprezintă doar o declaraţie de principiu, ci o condiţie critică pentru evitarea retrogradării ratingului de ţară.

August a adus, însă, o serie de măsuri menite să diversifice sursele de finanţare şi să întărească atractivitatea României pe pieţele interne şi internaţionale. Lansarea celei de-a şaptea ediţii FIDELIS a adus o premieră absolută: titluri de stat denominate în euro pe termen de zece ani, care au atras imediat interesul investitorilor, devenind cel mai vândut instrument al tranşei şi adunând subscrieri de peste 589 milioane lei, echivalent cu 38% din totalul atras. În doar opt zile, emisiunea FIDELIS a mobilizat peste 1,5 miliarde lei, confirmând încrederea populaţiei în acest mecanism de economisire sigur şi transparent. În paralel, ediţia a opta a programului TEZAUR a oferit titluri cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi atractive de până la 7,85%, consolidând opţiunile de plasament pentru micii investitori. Aceste programe nu doar că susţin finanţarea statului, dar consolidează şi o cultură a economisirii pe termen lung, în condiţii fiscale avantajoase.

Pe plan extern, agenţia Fitch a reconfirmat în august ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3, cu perspectivă negativă. Decizia reflectă încrederea investitorilor în apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi în capacitatea economiei româneşti de a genera creştere pe termen mediu, dar şi preocuparea pentru deficitele ridicate şi creşterea rapidă a datoriei publice. Menţinerea calificativului investment grade este vitală pentru costurile de finanţare, iar mesajul agenţiei confirmă că România are încă o fereastră de oportunitate pentru consolidarea fiscală şi reducerea dezechilibrelor.

Tot în luna august, Ministerul Finanţelor a semnat acorduri de finanţare pentru două proiecte industriale strategice, susţinând atât Automobile Dacia, cât şi compania Draxlmaier România, într-un efort de modernizare şi extindere a capacităţilor de producţie. Cele două proiecte, însumând investiţii de peste 380 milioane lei (din care ajutorul de stat se ridică la 170 milioane lei), vor crea sute de locuri de muncă şi vor contribui la echilibrarea balanţei comerciale a României. În plus, schema de ajutor de stat aprobată prin HG nr. 300/2024, cu un buget total de 2,25 miliarde lei, oferă mediului privat un stimulent puternic pentru proiecte de anvergură în industria prelucrătoare, condiţionate de termene clare şi de utilizarea de active noi, cu impact pe termen lung asupra competitivităţii economiei.

• Pachetul al doilea de măsuri fiscale, aprobat cu greu de coaliţia guvernamentală

Faţă de situaţia financiară de mai sus, necesitatea adoptării rapide al celui de-al doilea pachete de măsuri fiscal şi de reforme era vitală pe parcursul lunii trecute, numai că tensiunile sociale, dezbaterile interminabile din rândul coaliţiei de guvernare şi dialogul încins pe care Executivul l-a avut cu partenerii sociali a împins momentul aprobării acestui pachet către finalul ultimei luni de vară.

Practic, Guvernul a aprobat abia în 29 august şi a rectificat la 1 septembrie al doilea pachet de măsuri fiscale şi de reformă, un set legislativ asumat în prima săptămână din septembrie Parlament, pachet care marchează una dintre cele mai importante intervenţii structurale din ultimii ani, cu efecte directe asupra sistemului de pensii speciale, guvernanţei corporative, sănătăţii, funcţionării autorităţilor administrative autonome şi fiscalităţii.

Prima componentă vizează pensiile din magistratură, acolo unde legea introduce o creştere graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani şi o plafonare a pensiei la maximum 70% din ultimul salariu, eliminând astfel situaţia privilegiată prin care pensia era egală cu venitul din activitate. Este o măsură dificilă, dar necesară pentru a corecta o anomalie faţă de restul sistemului de pensii, într-o Românie în care pensia medie nu depăşeşte 600 de euro. Reforma nu rezolvă încă problema salarizării magistraţilor, sursă a mii de procese şi a unor costuri uriaşe pentru stat, dar transmite un semnal clar de echitate şi sustenabilitate.

În domeniul sănătăţii, prin reformele introduse în pachetul al doilea se urmăreşte eficientizarea cheltuielilor şi stabilirea unor noi reguli de funcţionare. Guvernul şi-a asumat în faţa Parlamentului forma iniţială, fără ca amendamentele propuse în Parlament să fie acceptate, mizând pe implementarea rapidă a unor schimbări în sistem, în condiţiile în care reformele din sănătate sunt şi ele parte din jaloanele europene.

O schimbare majoră a fost introdusă la nivelul guvernanţei corporative a întreprinderilor publice, prin modificarea OUG 109/2011. Reforma reduce numărul de membri ai consiliilor de administraţie, plafonează indemnizaţiile, limitează bonusurile şi schimbă raportul dintre indicatorii financiari şi cei nefinanciari de performanţă, într-o încercare de a aduce managementul companiilor de stat mai aproape de principiile eficienţei şi de realităţile economice. Este o ajustare realizată în dialog cu OCDE şi Comisia Europeană, menită să prevină excesele salariale şi să creeze o cultură a responsabilităţii în administrarea resurselor publice.

În ceea ce priveşte autorităţile administrative autonome, precum ASF, ANRE sau ANCOM, pachetul adoptat la 1 septembrie prevede reduceri masive de personal, 10% în zona de specialitate şi 30% în zona de support, limitarea organigramelor la standarde stricte, eliminarea posturilor care nu corespund ocupaţiilor recunoscute oficial, tăierea cu 30% a indemnizaţiilor conducerii şi interzicerea bonusurilor până în 2028. Este un mesaj ferm privind stoparea risipei şi a privilegiilor excesive în instituţii care s-au bucurat de remuneraţii de lux în contrast cu nivelul veniturilor din economie.

Componenta fiscală a acestui pachet este, fără îndoială, cea mai sensibilă. Ministerul Finanţelor a introdus reguli noi pentru combaterea evaziunii şi pentru regândirea insolvenţelor şi eşalonărilor, a păstrat impozitul pe cifra de afaceri care frâna investiţiile şi a introdus o impozitare punctuală a cheltuielilor deductibile în relaţia cu afiliaţi externi, limitându-le la 1% din total cheltuieli. De asemenea, a fost crescută cota de impozitare pentru marile averi de la 0,3% la 0,9%, cu impact direct asupra proprietăţilor rezidenţiale de peste 2,5 milioane de lei şi asupra autoturismelor de lux de peste 375.000 de lei, în timp ce impozitul pe maşinile electrice a fost redus pentru a stimula tranziţia către transport sustenabil.

Prin pachetul al doilea de măsuri fiscale, Guvernul a introdus o arhitectură nouă a capitalului social, menită să descurajeze „cochiliile goale” şi să forţeze o minimă robusteţe financiară. Pentru societăţile cu răspundere limitată deja înregistrate, capitalul social rămâne neschimbat până la depăşirea pragului de 400.000 de lei cifră de afaceri netă; odată trecut acest prag, intervine obligaţia unui capital social minim de 5.000 de lei, semnalând că nivelul activităţii trebuie susţinut de un minim tampon de capital. Pentru SRL-urile nou-înfiinţate, bara de start se ridică de la simbolicul 1 leu la 500 de lei, o sumă încă accesibilă, dar suficientă pentru a marca separaţia între firmă şi portofelul fondatorului. Regula conectează capitalul social de dimensiunea reală a business-ului şi curăţă terenul de entităţi subcapitalizate care rulează volume înalte cu risc transferat creditorilor şi statului. În oglindă, pachetul ajustează şi obligaţiile de capitalizare prevăzute de legea societăţilor, cu un capitol special pentru ecosistemul de startup-uri. Pentru companiile din tehnologie, energie şi alte sectoare strategice aflate în faza incipientă, nu se aplică sancţiunile şi nici obligativitatea conversiei datoriilor către acţionari în capital social, tocmai pentru a nu sugruma mecanismul standard de finanţare timpurie bazat pe împrumuturi convertibile. Mai mult, sunt exceptaţi explicit investitorii profesionali, administratorii de fonduri, entităţile cu obiect preponderent de investiţii, investitorii prin platforme de crowdfunding şi persoanele fizice business angels care investesc între 2.500 şi 200.000 de euro fără a depăşi 25% din capital, cu condiţia ca banii împrumutaţi să nu fie retraşi timp de patru ani. Este o balanţă fină: pe de o parte disciplina capitalizării pentru firmele ajunse la volum, pe de altă parte oxigen pentru inovaţie şi scalare în anii în care fiecare leu trebuie să fie flexibil.

Măsurile vizează un impact bugetar total de 6,9 miliarde de lei şi reprezintă un pas esenţial pentru menţinerea calificativului de investiţii, dar şi pentru evitarea unor corecţii bugetare mult mai dure.

Adoptarea prin asumarea răspunderii a stârnit tensiuni şi un val de amendamente în Parlament - nu mai puţin de 291 -, însă guvernul a respins majoritatea propunerilor, menţinând forma iniţială la pensii, sănătate şi guvernanţă corporativă şi acceptând doar unele ajustări punctuale la autorităţile autonome şi la pachetul fiscal.

• Reforma privind pensiile private a iscat controverse

Înainte de aprobarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, Guvernul a decis, în 21 august, să modifice legea privind pensiile private. Mecanismul introdus în proiectul de lege aprobat de Executiv şi înaintat Parlamentului oferă participanţilor două opţiuni principale de plată: fondurile de retragere programată şi fondurile de pensii viagere. În cazul retragerii programate, pensia se va plăti lunar până la rambursarea integrală a activului personal, cu o perioadă minimă de opt ani. Furnizorii vor garanta că totalul plăţilor va fi cel puţin egal cu activul acumulat, iar în caz de deces moştenitorii vor primi restul sumelor. Pensia viageră, în schimb, va fi plătită pe toată durata vieţii participantului sau a soţului supravieţuitor, cuantumul ei fiind calculat pe baza activului disponibil. Proiectul de lege prevede introducerea unui prag minim de accesare a pensiei private, echivalentul a 12 indemnizaţii sociale (15.372 lei în 2025), iar pentru sumele sub acest nivel este prevăzută plata integrală sau eşalonată, fără transfer în fondurile de plată.

Un element de flexibilitate important este dreptul fiecărui participant de a retrage până la 30% din activul personal la momentul intrării în faza de plată. Această sumă unică poate fi utilizată pentru nevoi imediate, înainte ca plăţile lunare să înceapă. Transferul activelor între fonduri sau către furnizorul ales va fi realizat fără comisioane sau penalităţi, consolidând astfel încrederea participanţilor.

Proiectul reglementează şi procesul de informare şi opţiuni ale membrilor: cu şase luni înainte de atingerea vârstei legale de pensionare, administratorii sunt obligaţi să transmită participanţilor detalii clare despre activul acumulat, condiţiile de plată şi posibilităţile de alegere, pentru ca ulterior să se încheie contractul de plată cu furnizorul. Această transparenţă reprezintă o garanţie suplimentară că viitorii pensionari îşi pot planifica veniturile în cunoştinţă de cauză.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă

În acest context macroeconomic şi financiar, menţinerea, în 8 august, de către Banca Naţională a României a ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, alături de păstrarea nivelurilor dobânzilor facilităţilor permanente şi a rezervelor minime obligatorii, reflectă o strategie de prudenţă, dictată de ascensiunea accelerată a inflaţiei şi de şocurile succesive pe partea ofertei. Raportul asupra inflaţiei publicat de BNR în 12 august 2025 confirmă că ţara noastră traversează un moment critic: după reliberalizarea pieţei energiei electrice şi creşterea TVA şi a accizelor, inflaţia a cunoscut o explozie neaşteptată, cu un vârf estimat de BNR în jurul a 9,6-9,7% în luna septembrie. Menţionăm că, potrivit datelor statistice ale INS, inflaţia pe luna august a atins rata de 9,9% depăşind prognoza BNR pentru luna septembrie.

Chiar şi în acest context, banca centrală mizează pe o temperare graduală a dinamicii preţurilor pe parcursul anului viitor, odată cu disiparea efectelor tranzitorii şi cu accentuarea deficitului de cerere agregată, ceea ce ar permite reintrarea inflaţiei în intervalul ţintă la final de 2026. Această perspectivă depinde însă nu doar de politica monetară, ci şi de modul în care guvernul gestionează consolidarea fiscală şi de capacitatea României de a accelera absorbţia fondurilor europene, considerate esenţiale pentru evitarea unei recesiuni şi pentru stimularea investiţiilor.

În paralel, evoluţia deficitului de cont curent şi a datoriei externe continuă să ridice semne de întrebare. În primele şase luni din 2025, deficitul contului curent a crescut cu peste două miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce datoria externă totală a urcat la peste 212 miliarde de euro, majoritatea fiind datorie pe termen lung. Chiar dacă rata serviciului datoriei externe s-a redus, nivelul ridicat al dezechilibrelor externe rămâne o vulnerabilitate structurală. În acelaşi timp, rezervele valutare au ajuns la finalul lunii august la peste 65 de miliarde de euro, iar rezervele internaţionale totale, inclusiv aurul, s-au ridicat la aproape 75 de miliarde de euro, oferind României o plasă de siguranţă importantă în faţa presiunilor externe.

Totuşi, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a scăzut uşor, semnalând că vigilenţa BNR rămâne necesară.

În discursul său, guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că, în faţa unor şocuri de ofertă majore - liberalizarea energiei, creşterea TVA şi accize -, banca centrală nu îşi putea permite o relaxare a politicii monetare, ci dimpotrivă, trebuie să transmită un semnal de fermitate pentru a ancora aşteptările inflaţioniste. În paralel, Mugur Isărescu a atras atenţia asupra importanţei fondurilor europene, considerate un colac de salvare pentru menţinerea ritmului investiţiilor şi pentru finanţarea balanţei de plăţi.