Volodimir Zelenski a declarat că vizitele emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la Moscova, fără o oprire oficială la Kiev, reprezintă „o lipsă de respect”, transmite BBC.
Într-un interviu acordat unei publicaţii ucrainene, preşedintele ucrainean a spus, potrivit BBC, că această diferenţă de tratament este inacceptabilă pentru Kiev. „Este lipsit de respect să vină la Moscova şi nu la Kiev, este pur şi simplu lipsit de respect”, a declarat Zelenski.
„Înţeleg că avem o logistică complexă... Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte ţări”, a adăugat liderul ucrainean, citat de BBC.
BBC aminteşte că Steve Witkoff şi Jared Kushner au fost la Moscova la sfârşitul anului trecut, când negocierile pentru încetarea focului în războiul din Ucraina începeau să prindă contur, şi au revenit acolo în ianuarie.
Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, s-a întâlnit de mai multe ori cu Vladimir Putin, iar BBC notează că nici el, nici Kushner, ginerele preşedintelui american, nu au făcut până acum o vizită oficială la Kiev.
La începutul lunii aprilie, Zelenski anunţase că cei doi urmau să viziteze Ucraina, însă deplasarea nu a mai avut loc, în contextul războiului dintre SUA, Israel şi Iran, relatează BBC.
Ultimul summit trilateral între Rusia, Statele Unite şi Ucraina a avut loc la jumătatea lunii februarie, iar, la mai puţin de două săptămâni, Washingtonul şi Israelul au început atacurile împotriva Iranului, ceea ce a mutat atenţia de la dosarul ucrainean, notează BBC.
Witkoff şi Kushner fac acum parte din echipa de negociatori americani care merge în Pakistan pentru discuţii de încetare a focului cu Iranul, iar Zelenski a recunoscut, potrivit BBC, că atenţia Statelor Unite este concentrată pe Orientul Mijlociu.
„Dar... în orice caz, pentru noi este important să continuăm cooperarea cu americanii”, a adăugat preşedintele ucrainean, citat de BBC.
BBC arată că discuţiile de încetare a focului au prins avânt în toamna lui 2025, când a ieşit la iveală faptul că oficiali ruşi şi americani lucrau la un plan de oprire a războiului, plan care părea să includă mai mulţi termeni defavorabili Kievului.
Ucraina a insistat să fie implicată în aceste negocieri, iar de atunci au urmat mai multe întâlniri şi summituri, notează BBC.
Până în februarie, atât Moscova, cât şi Kievul au anunţat că au ajuns la un acord asupra unor „chestiuni militare”, inclusiv amplasarea liniei frontului şi monitorizarea încetării focului, transmite BBC.
Alte puncte au rămas însă nerezolvate. BBC menţionează cererea Ucrainei privind returnarea copiilor ucraineni deportaţi forţat de Rusia şi insistenţa Moscovei asupra unei „schimbări de regim” la Kiev.
Problema centrală rămâne statutul regiunii Donbas, iar BBC subliniază că pretenţia Moscovei asupra unui teritoriu ucrainean suveran în schimbul opririi războiului este inacceptabilă pentru Kiev.
„Căutăm un compromis între două poziţii complet polare”, a declarat în februarie Kyrylo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski. „Încă nu l-am găsit”, a adăugat el, citat de BBC.
În cele din urmă, atât Kievul, cât şi Moscova „vor trebui să recunoască unul din două lucruri: fie găsim o soluţie şi punem capăt acestui război, fie ne asumăm cu toţii în mod egal responsabilitatea de a recunoaşte că nu am găsit o soluţie şi continuăm să ne ucidem unii pe alţii - lucru pe care îl facem destul de eficient şi profesional”, a mai spus el, potrivit BBC.
Războiul declanşat de invazia rusă la scară largă din 2022 a devenit o realitate cotidiană pentru ucraineni de peste patru ani, aminteşte BBC. Porţiuni întinse din estul Ucrainei se află sub control rusesc, iar trupele Kievului şi Moscovei continuă să lupte de-a lungul unei linii extinse a frontului, de la Luhansk până la Herson.
Oraşe din Ucraina sunt vizate regulat de atacuri aeriene ruseşti cu drone şi rachete, care ucid civili şi provoacă distrugeri de infrastructură, notează BBC.
Într-o singură noapte de săptămâna trecută, Rusia a lansat peste 700 de drone şi rachete în valuri multiple, ucigând cel puţin 18 persoane, mai arată BBC.
Ucraina şi-a intensificat, la rândul ei, atacurile cu drone cu rază lungă asupra infrastructurii energetice ruseşti, lovind porturi, fabrici, depozite şi terminale petroliere aflate adânc în teritoriul rus, transmite BBC.
Conform calculelor, cel puţin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era nefuncţională la începutul lunii aprilie în urma acestor atacuri. BBC mai notează că, în pofida acestor lovituri, criza energetică generată de războiul cu Iranul a adus până acum câştiguri financiare Rusiei, prin majorarea veniturilor din petrol, chiar dacă economia ţării continuă să se deterioreze.
BBC aminteşte că, deşi mare parte din Uniunea Europeană a renunţat la petrolul rusesc, Ungaria şi Slovacia continuă să îl cumpere prin conducta Drujba, care traversează teritoriul ucrainean.
La începutul acestui an, conducta a fost închisă după ce Ucraina a anunţat că infrastructura a fost avariată în urma unui atac rusesc din ianuarie, relatează BBC.
Întreruperea transportului l-a determinat pe Viktor Orban să blocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina, însă Zelenski a declarat marţi că conducta a fost reparată, notează BBC.
Ţările UE ar putea aproba miercuri acest împrumut esenţial pentru Ucraina, dacă Ungaria îşi ridică veto-ul, transmite BBC.
























































Opinia Cititorului