Investitorul Ben Madadi suspectează (într-o postare pe Facebook de ieri seară) existenţa unei coordonări între grupul Lion Capital şi iniţiative ale Ministerului Finanţelor în cazul Fondului Proprietatea şi susţine că miza reală o reprezintă controlul şi protejarea sinecurilor din companii de stat, nu interesul pieţei.
Ben Madadi, investitor activ pe piaţa de capital şi acţionar important în fostele structuri SIF, afirmă într-o poziţie publică că solicitarea Ministerul Finanţelor de schimbare a unor reprezentanţi ai acţionarilor la Fondul Proprietatea reprezintă o încercare de dominare a investitorilor privaţi într-o societate listată.
El arată că statul, deşi acţionar minoritar direct, încearcă să obţină o influenţă disproporţionată în structura de reprezentare şi califică demersul drept un comportament „aberant” pentru o piaţă europeană matură. În lectura sa, explicaţia nu este administrativă, ci ţine de distribuirea funcţiilor bine plătite în companii cu participaţii ale fondului.
Madadi leagă explicit situaţia de participaţia FP la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi de întârzierea listării unor companii de stat. El susţine că menţinerea acestora în afara bursei protejează reţele de sinecuri şi evită presiunea transparenţei adusă de un acţionariat activ.
Componenta cea mai gravă a acuzaţiei sale vizează sincronizarea dintre acţiuni de piaţă şi decizii instituţionale. Madadi indică direct Lion Capital, fostul SIF Banat-Crişana, unde declară că este acţionar semnificativ. El susţine că entităţi din jurul Lion Capital au început să cumpere acţiuni înaintea unui anunţ sensibil privind intenţii legate de participaţia FP la CN Aeroporturi Bucureşti. După aceea, spune el, a urmat lansarea unei oferte publice de cumpărare.
Investitorul corelează acest calendar cu momentul în care Ministerul Finanţelor a cerut revocarea unor membri ai reprezentanţilor acţionarilor FP, cu puţin timp înainte de închiderea ofertei publice derulate de Lion Capital. El afirmă că această succesiune de evenimente nu este o coincidenţă şi vorbeşte despre o posibilă colaborare între „sifonari” din zona fostelor SIF-uri şi „sinecurişti” din zona statului. Precizarea lui explicită este că aceasta reprezintă interpretarea sa, nu o concluzie judiciară sau o constatare oficială.
Madadi caracterizează dur vechile structuri SIF, redenumite între timp, şi afirmă că ele funcţionează pe model de sinecură perpetuată. Afirmaţiile au caracter de opinie şi nu sunt însoţite de probe documentare în textul poziţiei sale.
În plan investiţional, poziţia lui rămâne pragmatică. El anunţă că îşi menţine deţinerile la Fondul Proprietatea. Argumentul invocat este interesul economic al investitorilor mari intraţi la preţuri joase de a forţa creşterea valorii pentru a-şi maximiza randamentul.
Declaraţiile apar pe fondul conflictului public dintre Ministerul Finanţelor, administratorul fondului şi o parte a reprezentanţilor acţionarilor privind mandatul de administrare şi componenţa structurii de reprezentare, aflat pe agenda adunării acţionarilor.













































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2026, 12:12)
Moment de cumpana la BVB, nici statul si nici fostele SIF-uri nu mai au mai multi bani ca retailul. Problema la retail este ca nu se sincronizeaza cum trebuie cand este de votat la diferite AGA. Acum se incearca doar prin intimidari ca retailul este usor de manipulat.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2026, 12:45)
Profitul redus sau datoriile firmelor de stat (CFR sau poștă) trădează intenția autorităților de a menține unele servicii relativ ieftine. Realitatea esta mai complexă: atât CFR cât și poștă sunt intens concurate de firme particulare. De aici tendința statului de a recupera participațiile la CNAB sau portul Constanța. După părerea mea FP ar trebui să se retragă discret din aceste firme și eventual să se mute pe fostele sifuri unde discounturile capătă proporții exagerate. Madadi percepe astfel de tendințe dar nu identifică o soluție.