BNR A INJECTAT LICHIDITATE ÎN PIAŢA BANCARĂ, PENTRU A PATRA OARĂ ÎN OCTOMBRIEIonuţ Dumitru: "Statul a transformat excedentul de lichiditate al băncilor în deficit"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 31 octombrie 2017

Ionuţ Dumitru: "Statul a transformat excedentul de lichiditate al băncilor în deficit"

Banca Naţională a României (BNR) a injectat, ieri, peste 4,12 miliarde lei în piaţa bancară, aceasta fiind a patra operaţiune repo efectuată de Banca Centrală în luna octombrie, după ce indicele ROBOR a început să crească într-un ritm accelerat.

Celelalte inserţii de lichiditate din această lună au fost de peste 1 miliard de lei (în 23 octombrie), de circa 4,13 miliarde lei (în 10 ale lunii) şi, respectiv, 9,3 miliarde lei (în 3 octombrie).

Aceste mişcări ale Băncii Naţionale vin în contextul în care, până în urmă cu câteva luni, atât reprezentanţii BNR, cât şi bancherii comerciali susţineau că sectorul bancar este inundat cu lichiditate.

"Dacă luăm cuvântările BNR de până acum câteva luni, vom vedea că piaţa bancară era supra inundată cu lichiditate. Acum, dintr-o dată, se constată că nu mai este lichiditate pe piaţă. Este foarte ciudat", a subliniat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), într-un interviu acordat ziarului BURSA.

Atâta vreme cât BNR injectează lichiditate în piaţa bancară, este clar că avem un deficit pe care îl acoperă, evidenţiază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care ne-a precizat: "Nu mai avem lichiditatea de lunile trecute. Până acum câteva săptămâni, când a început să crească ROBOR, în piaţa monetară a existat un exces de lichiditate - bani plasaţi la BNR, la facilitatea de depozit. Băncile plasau bani în fiecare zi la BNR, pentru că nu aveau altă destinaţie de plasament. Acel exces de lichiditate a fost foarte mare. Acum un an-doi, excesul de lichiditate din bănci se ridica la peste 20 de miliarde de lei, la începutul acestui an era în jur de 15 miliarde, prin august acest exces rămăsese la circa 5 miliarde şi probabil că în octombrie s-a transformat în deficit, în contextul în care banii au ieşit din piaţa monetară prin mai multe canale.

În primul rând, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut titluri de stat şi a tras bani de la bănci, împrumutându-se, în timp ce titlurile ajunse la maturitate şi pe care MFP le-a rambursat au fost, în perioada verii, destul de mici. Practic, în vară, MFP a emis titluri de circa 3-4 miliarde lei, lunar, în timp ce maturităţile de rambursat erau sub 2 miliarde lei. Astfel, pe net, MFP a retras circa 2 miliarde lei, lunar, din excesul din piaţă.

De asemenea, au fost făcute plăţi foarte mari de dividende, bani pe care companiile de stat îi ţineau la băncile comerciale. Când companiile au făcut plăţi către bugetul de stat în contul Trezoreriei, aceşti bani au ieşit din piaţa monetară. Astfel, excesul de lichiditate s-a transformat în deficit. Statul şi companiile de stat au transformat excedentul de lichiditate din bănci în deficit.

Banii revin înapoi când MFP face plăţi. Dar cele două operaţiuni au fost mai mari decât de obicei".

Ionuţ Dumitru estimează că, în perioada următoare (noiembrie-decembrie), este de aşteptat ca MFP să facă plăţi foarte mari, în contextul în care deficitul bugetar se preconizează că va ajunge către 3%: "În luna septembrie, deficitul a fost de 0,8%, ceea ce înseamnă că MFP va injecta 2,2% din PIB în două luni, bani care vor reveni în piaţa monetară. Probabil că deficitul de acum se va transforma în surplus şi că vom avea din nou un exces de lichiditate, dar nu în măsura în care ne-am obişnuit până acum".

În opinia domnului Dumitru, ROBOR va mai scădea, dar nu va mai reveni la nivelul de dinainte.

Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget susţine că BNR a avut intervenţii importante, "scoţând bani din piaţă ca să susţină leul". Şi MFP a tras lichiditate, însă a făcut şi plăţi, conform senatorului liberal, care ne-a spus: "Este vorba despre o politică monetară de a retrage lichiditate din piaţă. BNR a adus dobânzile din piaţă la nivelul dobânzii de politică monetară, prin retragerea lichidităţii, în mai multe moduri".

Florin Cîţu se aşteaptă să crească dobânda de politică monetară, cât mai curând.

În condiţiile în care analizele vor arăta că este nevoie, că apare un deficit de lichiditate şi că el trebuie şi poate fi reglat, este posibil să mai asistăm la astfel de operaţiuni repo, ne-a spus, după prima inserţie de lichiditate a BNR, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR. "Dacă ne uităm în istoria recentă, vom vedea că în 2012-2014 astfel de intervenţii au fost cu zecile - au fost şi 60, şi 70 de operaţiuni REPO într-un an. Ele sunt făcute la vedere, iar BNR comunică despre fiecare dintre aceste intervenţii", a completat Adrian Vasilescu.

După prima intervenţie în piaţă, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat că statul a colectat peste aşteptări, context în care lichiditatea din bănci a scăzut, ceea ce a condus la creşterea ROBOR, fiind nevoie de inserţie de lichiditate din partea BNR. În opinia lui Adrian Vasilescu, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Cât priveşte creşterea ROBOR, aceasta este inevitabilă, ne-a spus, recent, Ionuţ Dumitru adăugând: "Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. Atât timp cât inflaţia creşte, şi creşte destul de repede, va creşte şi indicele ROBOR. De exemplu, estimările noastre pentru sfârşitul anului sunt de 2,4% inflaţie, pentru primul trimestru din 2018 - undeva la peste 3,5% şi peste 4% pentru jumătatea anului viitor. În aceste condiţii, este inevitabil ca dobânzile să nu crească. Dacă vor creşte mai încet sau mai repede, poate fi o discuţie lungă, dar tendinţa de creştere a ROBOR în următoarele trimestre este una inevitabilă".

ROBOR la 3 luni, indicele în funcţie de care fluctuează dobânda aferentă creditelor în lei, a fost, ieri, 1,87%, în uşoară scădere de la 1,88% - nivelul atins vineri, 27 octombrie. ROBOR la 6 luni a scăzut de la 2,03% la 2,02%, în timp ce ROBOR la 6 luni s-a menţinut la 2,08%, iar ROBOR la 12 luni a fost, ieri, 2,12%, în uşoară scădere de la 2,13%.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Mai sa fie, ce frumos sa fi presedintele consiliului fiscal si sef economic Raifeisen,este usor sa vorbesti din accea functie,toate firmele straine au beneficiat de legislatie avantajata cu ajutorul Consiliului Fiscal.

    1. Da ce, face Consiliu Fiscal legi? Sau da ordonante? Poate ai de platit o rata si iti pierzi vremea pe aici. Aaaa, dar poate esti angajat ISU prin Vaslui si il cunosti bine pe Chirila.....

      ..??? 

      In vara lui 2015 ați vrut ca acest consiliu să cenzureze politicile guvernului, fără să-și asume responsabilitatea.

      Din fericire acest consiliu fiscal alcătuit din clănțăii intereselor private nu și-a atins ținta.

      Da, acest Consiliu Fiscal pierde vremea așteptând schimbarea majorității parlamentare pentru a-și putea institui puterea asupra viitoarelor guverne. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro