BNR, tic-tac

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 11 iunie 2014

BNR, tic-tac
CĂLIN RECHEA

De circa un an şi jumătate peisajul politic european a fost marcat de abdicările monarhilor din Olanda, Belgia şi Spania. Până şi Papa Benedict al XVI-lea a plecat din fruntea Bisericii Catolice.

Oare au avut aceştia pe noptieră un ceas care le-a indicat necesitatea schimbării? Dacă da, nu ar trebui să existe un astfel de mecanism şi pe birourile politicienilor şi ale bancherilor centrali, mai ales că monarhii europeni de astăzi au rol mai mult ceremonial, fără a lua decizii cu implicaţii pe termen lung asupra bunăstării cetăţii?

În urmă cu câteva zile, presa ne-a informat despre iminenta validare în Parlament a unui nou Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României. De ce atâta grabă, în special pe fondul unei cvasicertitudini a prelungirii mandatului actualei echipe conduse de guvernatorul Mugur Isărescu?

Răspunsul sau ecourile sale vor deveni evidente, probabil, după începerea mandatului noului preşedinte al ţării. Într-o intervenţie din presă, unul dintre consilierii guvernatorului Isărescu a încercat să minimalizeze importanţa numirii intempestive a noii conduceri a BNR, precizând că "nu se limitează procesul de selecţie, întrucât cei care se califică sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi".

Cunoscuţi şi paracunoscuţi, într-adevăr, dar pentru ce? Eficienţa politicii monetare din ultimii 25 de ani, cu efecte dezastruoase asupra preţurilor de consum? Falimentele bancare de la sfârşitul anilor "90? Sau capacitatea de prevedere a crizei financiare din ultimii ani, pe fondul unei supravegheri incalificabile a sistemului bancar?

Apologeţii "competenţei" BNR vor spune că, la urma urmei, greşeala este o componentă intrinsecă a naturii umane. Dar cum rămâne cu "perseverenţa" în greşeală şi, mai ales, cu asumarea răspunderii pentru aceste greşeli?

În numeroasele dizertaţii din ultimii ani, prilejuite de acordarea titlului de doctor honoris causa, guvernatorul Isărescu şi-a exprimat neîncrederea în capacitatea de autoreglare a sectorului privat, plasând acolo inclusiv vina izbucnirii crizei globale.

Dar ce era să facă sectorul privat, dacă băncile centrale au redus agresiv dobânzile de politică monetară, mai ales în ultima decadă? Doar a preluat ştafeta exuberanţei de la autorităţile monetare şi a alergat până şi-a pierdut suflul sub povara datoriilor.

De mai bine de şapte ani urmăresc evoluţia crizei financiare globale, iar articolele publicate în BURSA ar putea fi legate sub titlul "Cronica unei crize anunţate". Am început cu semnele de întrebare în ceea ce priveşte siguranţa rezervei de aur a ţării, administrată de BNR şi plasată, în cea mai mare parte, în custodia unor bănci centrale străine.

Acum tot mai multe ţări cer auditarea aurului din rezerva naţională plasat la bănci centrale străine, pe fondul înmulţirii ştirilor privind apariţia lingourilor de tungsten poleite cu aur, inclusiv la rafinăriile din Elveţia care nu mai fac faţă comenzilor din Asia. Oare nu ar trebui ca şi parlamentarii noştri să-i chestioneze pe "noii" candidaţi la conducerea BNR, în cadrul audierilor de confirmare, despre situaţia aurului României?

Însă importanţa administrării rezervei de aur păleşte în comparaţie cu efectele politicii monetare din ultimii zece ani. Renunţarea la avansurile substanţiale pentru creditele ipotecare, în numele alinierii la cerinţele externe impuse de aderarea la UE, precum şi creşterea gradului de îndatorare au determinat alimentarea bulei imobiliare chiar şi în faţa numeroaselor semnale de criză venite din afară.

Sub conducerea lui Mugur Isărescu, Banca Naţională a României a reuşit "performanţa" de a deveni o instituţie financiară subprime, prin relaxarea nepermisă a standardelor de creditare tocmai pe vârful bulei imobiliare.

Atunci preţurile medii ale locuinţelor au fost de peste zece ori mai mari decât venitul mediu anual al gospodăriilor, în condiţiile în care experienţa istorică a pieţelor vestice arăta declanşarea alarmei când raportul era doar de patru ori mai mare. Prudenţă? Un cuvânt lipsit de conţinut în vocabularul băncii centrale, deşi ar fi trebuit ca BNR, mai ales pe fondul creşterii explozive a creditării, să promoveze necesitatea legii falimentului personal.

Apariţia unei astfel de legi ar fi avut un efect de temperare a exuberanţei băncilor, fapt demonstrat de opoziţia actuală a sistemului bancar, susţinută de BNR şi FMI, faţă de adoptarea ei tardivă. Atunci trebuiau adoptate măsuri prudenţiale pentru limitarea creditului în valută, care ulterior a condus la extinderea dramelor familiale, pe fondul deprecierii leului, după cum arătam într-un articol din 2007 (n.a. "Deprecierea leului va pune presiune pe bugetele familiilor care au luat credite", BURSA, 31.10.2007).

Aceeaşi lipsă a fundamentelor economice responsabilă pentru deprecierea leului a reprezentat şi factorul primordial al ratării ţintei de adoptare a monedei unice europene, despre care am avertizat tot în 2007 (n.a. "Mai poate adera România la zona euro până în 2014?", BURSA, 26.11.2007).

Pe fondul unei expansiuni monetare fără precedent din partea principalelor bănci centrale, BNR a trecut, în ultimul an, la reducerea dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 3,5%, reducere însoţită şi de scăderea rezervelor minime obligatorii. În ciuda aşteptărilor privind funcţionarea mecanismului de transmitere a politicii monetare, aceste reduceri nu au determinat şi relansarea creditării. De ce? Din cauza gradului de îndatorare ridicat al populaţiei şi firmelor.

Singurul efect pozitiv, dacă poate fi numit aşa, a fost scăderea dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale. În acest fel, BNR a demonstrat că şi aşa-numita independenţă a sa nu este decât o noţiune ruptă de realitate, dar utilă pentru "relaţiile publice". O bancă centrală cu adevărat independentă nu ar fi susţinut aparenţa solvabilităţii guvernamentale prin scăderea costurilor de finanţare şi încurajarea băncilor pentru achiziţionarea obligaţiunilor de stat, care sunt considerate lipsite de risc (n.a. în aceste condiţii băncile nu trebuie să deţină capital suplimentar pentru acoperirea riscului de credit).

Din păcate, susţinerea acordată băncilor de către BNR nu pare să fie suficientă în faţa unei creşteri de nestăvilit a creditelor neperformante. Mai mult, clienţii băncilor au declanşat acţiuni în justiţie prin care cer eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit.

Numeroasele procese pierdute de bănci nu l-au împiedicat pe guvernatorul Isărescu să susţină cauza instituţiilor financiare, deoarece "băncile nu împrumută din banii lor, ci din cei ai deponenţilor", conform unei declaraţii de anul trecut.

Prin această declaraţie, Mugur Isărescu arată că nu cunoaşte adevărata natură a banilor din economiile contemporane. Două articole recente de la Banca Angliei, incluse în primul buletin trimestrial din 2014, dezvăluie mecanismul de apariţie al banilor în economiile moderne (n.a. vezi articolele "Înţelegerea naturii banilor este mai presus de înţelegerea produselor financiare" din 28.04.2014 şi 06.05.2014). Autorii, fără să precizeze că opiniile sunt personale şi nu implică una dintre cele mai vechi bănci centrale din lume, arată că "majoritatea banilor din economiile moderne sunt creaţi de către băncile comerciale prin acordarea de credite".

Relaxarea politicii monetare după declanşarea crizei globale şi intrarea economiei naţionale în recesiune a fost justificată de BNR prin existenţa unui "output gap" (n.a. diferenţa dintre PIB-ul potenţial şi cel real) cu efecte majore de diminuare a presiunilor inflaţioniste. Dar dacă diferenţa dintre real şi potenţial a fost puternic distorsionată de explozia anterioară a creditării, iar presiunile inflaţioniste resimţite la nivelul consumatorilor nu au nimic de a face cu cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică?

Formarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, bineînţeles la solicitarea autorităţilor europene şi unde BNR deţine o poziţie dominantă, reprezintă o măsură suplimentară pe calea planificării economice. Dar de ce este nevoie de imunitate absolută în faţa legilor? Oare nu tocmai pentru evitarea oricărei responsabilităţi pentru deciziile greşite?

O ştire recentă din presa financiară arată că profitul cumulat al sistemului bancar din 2013 nu a fost de aproape 500 de milioane de lei, ci de aproximativ 50 de milioane, în condiţiile în care rezultatele au trecut prin filtrul auditorilor externi autorizaţi de BNR şi au fost prezentate acţionarilor. Oare mai poate fi adus la linia de plutire acest sistem, care nu îşi poate calcula nici măcar profiturile?

În declaraţia sa de abdicare, regele Juan Carlos al Spaniei a precizat că "spaniolii trebuie să-şi evalueze autocritic erorile" şi să "corecteze greşelile" din timpul crizei, după cum scrie publicaţia online The Local, care exprimă speranţa că "poate şi alţi membri ai elitei spaniole îi vor urma exemplul, deoarece doar printr-o schimbare a generaţiilor poate fi recâştigată încrederea poporului".

Oare nu ar trebui să urmăm şi noi aceeaşi cale pentru recâştigarea încrederii în instituţiile statului şi Banca Naţională a României?

"O naţiune poate supravieţui proştilor şi chiar ambiţioşilor. Dar nu poate supravieţui trădării din interior." (Cicero)

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. Dragul meu Calin,

    BNR are probabil unul din ce mai inteligenti bancheri pe care Europa ii poate avea la ora actuala. Poate nu ai observat cumva declaratia domniei sale de acum cateva zile " Prima posibilitate este sa afli de la aceste entitati, deci de la BCR Viena, Austria, sa vina Andreas Treichl si sa spuna ce se discuta la Frankfurt si sa-mi spuna ce vrea el sa-mi spuna, imi spune varianta dansului si eu sa stau sa ascult. Sau a doua, sa am curajul sa spun: aceasta este realitatea din Romania" Cate miliarde sunt circumscrise acestei afirmatii ----sa-mi spuna ce vrea el sa-mi spuna--------Ramane de vazut doar care a fost motivul pentru care coloana cu RMO in valuta cu scadenta mai mare de 2 ani nu a aparut la modificare in anul 2009 :-) 

    Alaturat iti trimit un comentariu adresat domnului Sobolewski. Cititndu-l iti vei da seama si de ce castigul pe anul trecut a fost mignon. IFRS versus RAS.... 

    (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 28.04.2014, ora 01:18)  

    Stimate domnule director al Consiliului de Supraveghere,

    va multumesc pentru declaratia incontestabila relativa la aplicarea principiilor de guvernanta corporatista. " Lucian Anghel a spus în şedinţa AGA că este adevărat că unii candidaţi sunt incompatibili, în acest moment, dar că acest lucru se va schimba." Presupun ca acelasi motiv il veti invoca si in momentul in care veti fi intrebat de ce nu respectati regulamentul UE 1606/2002, regulament care a fost implementat si in legislatia romaneasca in anul 2006 prin ordinul 1121. Sper ca nu aveti nevoie de o solicitare scrisa pentru a analiza aceasta situatie, asa cum nici domnul Ursache nu a avut nevoie in anul 2009 pentru a documenta cererea domnului Treichl de a amana listarea BCR, desi in anul precedent avusese un profit al capitalului propriu de 53,4%. (ZF. 27.02.2009""SIF-urile nu prea sunt interesate ca listarea sa aiba loc in conditiile actuale de pe bursa si nici nu cred ca AVAS ar forta sa se intimple ceva ce actionarii BCR nu doresc pentru ca ar fi un gest nebunesc", a spus Treichl." Concluzia care o putem trage este ca AVAS la vremea respectiva a fost un finutz. Singura intrebare care se pune este urmatoare: nu stia domnul Treichl ca cei din est sunt invatati cu brutalitatea in anul 2009 , sau a asteptat pana cand domnul Basescu a declarat ca vrem sa intram in zona Euro ....  

    1. Cand tu hotarasti cat sa fie cursul maine si ce bani pot tranzactiona firmele intr-o zi , sti ce inteligent esti ? ! .Cred ca multi studenti de la ASE ar face acelasi lucru fara mult efort .

    Da, se pare ca bnr se pricepe mai bine la miscari tactice pentru apararea monedei locale sau la supravegherea detaliilor din functionarea sistemului bancar, decat la poltitici anticiclice si la TOATE implicatiile pe care acestea le au in economie.

    Intr-adevar a tot insistat prin declaratii publice asupra prudentei in acordarea de credite pana in 2007-2008 si a impus cea mai mare rata de RMO din lume, dar daca a vazut ca asta nu ajunge, trebuia sa continuie in special prin reglementari tintite spre finantarea piatei imobiliare, a creditului de consum si a finantarii anumitor sectoare prea dinamice, ca sa nu ridice costul de finantare pentru alte sectoare sanatoase. Adica treaba facuta pe jumatate, poate si datorita fricii de a nu izola Romania de marile capitaluri, ca si economie neprietenoasa (cu efecte pe termen lung).  

    Inflatia a redus-o intr-un mod profesionist, dar s-a spalat pe maini de reglementarea abuzurilor din contractele de credit, lasandu-le in seama ANPC, desi acum se baga in solutionari de clauze abuzive si reglementarea falimentului personal. Sa nu mai zic de Prima casa, coapta cel putin cu sprijinul lor, tocmai ca sa salveze garantiile bancilor de la o depreciere sanatoasa pentru economie si populatia tanara, ca ni se depopuleaza tara.

    Un bilant amestecat, intrebarea e pe cine pui in loc si cu ce program si viziune?? Eu unul, "destepti" care promoveaza competitivitatea prin devalorizare nu as numi.  

    1. " Eu unul, "destepti" care promoveaza competitivitatea prin devalorizare nu as numi. " Si de ce nu deranjeaza pe nimeni ca facturile la utilitati sunt prezentate in euro, astfel firmele respective avand un avantaj major, asa cum a fost in vara lui 2012 atunci cursul luand-o la deal .-)

      Dupa ce se va vedea de ce trec anumite banci din Romania din supravegherea BNR in a bancilor nationale din tarile mama ( deja in august mai trece o banca ) si dupa ce se va vedea unde sunt banii din RMO , vom aprecia mai bine pozitia de statuie a guvernatorului . Numai ca va fi prea tarziu .Deja o multime de firme si-au mutat operatiunile in afara , sa scape de franarii BNR si asta inseamna pagube imense aduse bancilor comerciale si bugetului .

    il doare la basca pe rromul-iudeu-mason Isarescu...tot ceea ce face e specula tiganeasca!

    1. adventist

    Ce se intampla prin monarhiile constitutionale europene cu regii lor de carton n-are de a face cu BNR. Mugur e omul potrivit la locul potrivit pentru ca face ce i se cere. Romania e oricum dusa de "valul" euro-american si o pozitie impotriva curentului i-ar aduce mai multe pagube decat beneficii.

    Ca sa critici BNR in primul rand trebuie sa stii dupa ce legi functioneaza, ce are voie ce n-are voie. Apoi trebuie sa vezi sau sa stii specificul tarii, nu poti sa compari RO cu alta tara ca noi avem alta structura, venim din alta parte etc. Apoi trebuie sa stii si cum merg mecanismele bancare, politica economica, ecuatiile financiare nu sunt stiinte exacte, nu e 2+2=4 sau daca pui 2H cu O iti da apa mereu. Daca ar fi asa simplu toti eram bancheri. Acum vad ca toti se pricep la sistemul bancar. Nu stiu cum dar romanii se pricep la toate, toti aia buni sunt in tribune prostii sunt pe teren. Vedeti si cum a fost construita UE vedeti si cine a declansat criza...si neincrederea limitelor indatorarii statelor din UE la 90% din PIB ale lui Reinhart si Rogoff dupa care sunt stabilite criteriile de convergenta. Si luati in calcul si tampeniile facute de guvern mai mult sau mai putin electoral mai mult sau mai putin fortat. BNR nu poate face minuni. Trebuie sa tina in echilibrul multe lucruri care nu depind de ea cu mijloace limitate. E usor pe hartie sa zici IF...THEN...trebuia aia trebuia aia si iesea giugiuc mai tragi 3 grafice si lumea apluda in picioare. Nu mai vorbim ca avem de-a face cu viitorul. Se pare ca multi il stiu numai aia la BNR nu.

    Dragul meu Bestea, 

    Oare a avut Treichl pe noptieră un ceas care i-a indicat necesitatea retragerii -exact la timp, din Ucraina?  

    1. dragul meu Barbar si nu ai mai avut timp sa citesti Wall Street Journal. Acum marele razbonic s-a burzuluit la ECB ca nu ar fi fairplay scenariile facute de cei de acolo, adicatelea Europa de Est nu este in intregime populata cu barbari, oameni finutzi gasindu-se de exemplu in Cehia...Si daca tot domnia sa cugeta ca nu avem nevoie de moneda unica , ci de armata unica mai ca m-ai buimacit si pe mine cu intrebarea sa. Poate insa s-a referit la faptul ca nu mai trebuie sa existe dusuri pentru fete si baieti in armata. O fi stiut si de Conchita te pomenesti???????????????????

      Unde dai si unde crapa! o ia razna si domnu? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro