EnglishPremierul Emil Boc şi miniştrii Finanţelor, Economiei şi IMM-urilor discută la sediul Guvernului, începând cu ora 16:00, pe tema programului anticriză propus de PSD.
În şedinţa de luni a coaliţiei, cele două partide aflate la guvernare au decis ca ministrul Economiei, Adriean Videanu, să aibă o întâlnire, luni, cu cele două comisii ale PDL şi PSD, pentru a analiza măsurile din programul anticriză propus de PSD. Social-democraţii s-au plâns de mai multe ori că, deşi programul a fost prezentat la începutul lunii iulie, partenerii de guvernare au refuzat o discuţie pe marginea acestuia.
Ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, Niţă a cerut duminică un răspuns de la PDL privind cele 24 de măsuri anticriză propuse de PSD. "Apreciem flexibilitatea Fondului Monetar Internaţional în renegocierea ţintelor macroeconomice ceea ce creează posibilitatea rediscutării unor măsuri din programul anticriză", a spus Niţă.
Niţă a precizat că nu s-a întâlnit niciodată cu ministrul Economiei Adriean Videanu pentru a discuta pe marginea măsurilor anticriză, deşi a existat o decizie a coaliţiei în acest sens. "Probabil colegii noştri au altă prioritate sau şi-au luat un răgaz să propună un set propriu de măsuri. În mod cert ne vom întâlni, până la urmă, pentru a lua măsuri de contracarare a crizei", a spus Niţă.
Vicepremierul Dan Nica a anunţat, la finalul şedinţei din 20 iulie a coaliţiei, că măsurile anticriză propuse de PSD ar putea fi incluse în Codul Fiscal după ce vor fi analizate la nivelul comisiei tehnice a coaliţiei PSD-PDL.
PSD a prezentat la începutul lunii iulie un plan de acţiune ce conţine 24 de măsuri pentru ieşirea din criză, precum construirea de locuinţe pentru închiriat, extinderea programului Rabla pentru firme şi utilaje agricole, TVA scăzut la unele alimente, plata TVA către stat la încasarea facturii, nu la emiterea acesteia, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (forfetar) începând cu 1 septembrie 2009. În ceea ce priveşte ultima măsură, social-democraţii argumentau că impozitul minim nu are efectul scontat, iar costurile menţinerii lui sunt mult prea mari.
Social-democraţii propun totodată crearea unui fond naţional de locuinţe care să finanţeze construirea a 50.000 de locuinţe complet echipate pentru închiriat.
O altă măsură propusă de pesedişti este înfiinţarea unui fond de investiţii pentru infrastructură şi dezvoltare regională, care să finanţeze proiecte din domenii precum educaţia, sănătatea, eficienţa energetică, infrastructura rutieră, dezvoltarea rurală, alimentarea cu apă, apărarea împotriva inundaţiilor.
Reabilitarea a 1,5 milioane de hectare până în 2014, prin investiţii în sistemele de irigare, reducerea preţului la energia electrică pentru irigaţii pe o perioadă de maximum un an, prin alocarea de energie produsă în sistem hidro, facilitarea construirii de ferme şi a accestului la fondurile UE sunt alte iniţiative ale social-democraţilor.
De asemenea, PSD mai propune, tot la capitolul "măsuri de stimulare a unor sectoare industiale", înfiinţarea unei reţele de pieţe de gros pentru preluarea legumelor şi fructelor şi prelungirea cu doi ani a perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte standardele de procesare pentru lapte crud şi carne.
Pesediştii ar dori extinderea "Programului Rabla" pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009, iar pentru tractoare sau alte utilaje agricole - începând de la 1 ianuarie 2010. Măsura vizează înlocuirea parcurilor auto şi de utilaje şi încurajarea industriei constructoare de maşini.
O altă propunere este înfiinţarea Fondului "Agenda Lisabona", destinat exclusiv atingerii ţintelor Agendei Lisabona: investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, formare continuă, energie regenerabilă sau modernizare CET-uri.
Planul de măsuri anticriză al social-democraţilor prevede şi acordarea unei bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat pentru firmele care, timp de 3 ani consecutiv, şi-au plătit la zi datoriile, dar şi acordarea unei bonificaţii de 5% pentru persoanele fizice care îşi achită integral obligaţiile fiscale până la data de 31 martie a fiecărui an.
De asemenea, PSD propune penalizarea Ministerului Finantelor pentru depăşirea termenului legal de rambursare TVA şi pentru orice întârziere a plăţilor realizate de instituţiile statului către agenţii economici. Introducerea amortizării regresive a activelor achiziţionate în 2009 şi 2010, pentru a încuraja investiţiile şi a asigura recuperarea rapidă a acestora, este o altă măsură a social-democraţilor. Alte măsuri vizează recapitalizarea CEC, înfiinţarea de centre regionale pentru acordarea de consultanţă gratuită celor care doresc să acceseze fonduri comunitare, plata TVA la recepţia lucrărilor în cazul proiectelor europene.
PSD îşi propune să acorde o serie de stimulente pentru înfiinţare şi menţinere de locuri de muncă. Astfel, toti angajatorii care înfiinţează minimum 10 noi locuri de muncă pentru şomeri sau absolvenţi de şcoală vor primi o bonificaţie de 50% la plata contribuţiilor sociale datorate statului în primul an şi de 25% pentru cel de-al doilea an. Măsura urmează să se aplice pentru salariile care nu depăşesc salariul mediu brut pe economie.
Reducerea TVA pentru pâine, carne de pui neprelucrată şi lapte figurează ca o măsură care are ca scop asigurarea protecţiei sociale a celor mai săraci români şi va fi dublată de un mecanism de control prin care micşorarea TVA să se regăsească în reducerea preţurilor, şi nu în creşterea profiturilor comercianţilor.
O altă propunere este reducerea cu o treime a facturii la energie pentru consumatorii casnici, în funcţie de nivelul veniturilor, şi pentru agenţii economici afectaţi de criza economică. Această măsură se va aplica pe o perioadă de 6 luni, cu începere de la 1 septembrie, prin creşterea la 90% a ponderii în coşul de calcul pentru gazele naturale din producţia internă şi la 50% pentru energia electrică.
Referitor la încurajarea investiţiilor străine, PSD recomandă acordarea de facilităţi şi înlesniri pentru investiţiile care depăşesc 10 milioane de euro sau creează peste 250 de noi locuri de muncă.
Costurile totale estimate pentru toate măsurile prevăzute în planul de acţiune sunt de aproximativ 14 miliarde de euro. Aceşti bani vor fi asiguraţi din următoarele surse: 10 miliarde euro de la buget (bani pentru infrastructură), 7 miliarde de euro din fonduri europene, surse extrabugetare precum creşterea redevenţelor încasate de stat pentru concesionarea exploatării resurselor naturale neregenerabile (1,9 miliarde euro), economii la buget prin extinderea achiziţiilor publice prin utilizarea platformei SEAP (1,6 miliarde euro), vânzarea de către stat a excedentului de permise de poluare tranzacţionabile alocate conform protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008-2012 (2,8 miliarde euro), reevaluarea obligaţiilor din programele de offset, postprivatizare şi de mediu, emisiune de bonduri (0,5 - 1 miliard de euro), împrumuturi UE, BERD, BEI, BM (1,7 miliarde euro).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
