Iranul este adesea văzut ca o putere majoră în Orientul Mijlociu, dar cum se compară cu vecinii săi? După populaţie, resurse energetice şi dimensiune militară, se numără printre cei mai mari jucători din regiune, însă se află în urma statelor mai bogate în ceea ce priveşte producţia economică pe cap de locuitor şi cheltuielile pentru apărare, potrivit visualcapitalist.com. Sursa citată prezintă cifrele pe mai multe dimensiuni, arătând în ce domenii conduce Iranul, în care se situează mai în urmă şi cum amploarea sa generală îi modelează influenţa regională.
• PIB scăzut pe cap de locuitor
Iranul se remarcă prin populaţia sa de 93,2 milioane de locuitori, mult mai mare decât cea a vecinilor săi, însă PIB-ul pe cap de locuitor rămâne printre cele mai scăzute. Deşi PIB-ul său total este considerabil, de peste 356 de miliarde de dolari, acesta se află în urma liderilor regionali precum Arabia Saudită (1270 de miliarde de dolari) şi Israel (610,75 miliarde de dolari) , ceea ce evidenţiază decalajul dintre amploare şi prosperitate.
Deşi mărimea populaţiei poate stimula potenţialul economic, PIB-ul relativ scăzut pe cap de locuitor al Iranului, de puţin peste 4.000 de dolari, sugerează că productivitatea pe cap de locuitor este în urma naţiunilor mai mici şi mai bogate, precum Qatar (71.441 dolari) şi Israel (60.009 dolari).
Acest contrast evidenţiază modelul regional: statele mai mici din Golf tind să aibă o avere pe cap de locuitor mai mare, iar ţările mai mari, precum Iranul şi Irakul, au niveluri de venit mai modeste.
• Putere în domeniul energiei
Energia rămâne unul dintre punctele forte definitorii ale Iranului, ţara situându-se aproape de vârful clasamentului atât în ceea ce priveşte producţia, cât şi rezervele de petrol. Iranul ocupă locul al doilea, după Arabia Saudită, cu aproximativ 208,6 miliarde de barili în rezerve şi o producţie zilnică de aproximativ 4,6 milioane de barili, fiind unul dintre principalii jucători energetici din regiune.
În pofida acestei situaţii, sancţiunile împotriva Iranului au restricţionat exporturile şi investiţiile, limitând creşterea producţiei în raport cu jucătorii din Golf, precum Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. O mare parte din exporturile de petrol care ies din graniţele ţării ajung în China.
• Cea mai mare forţă militară activă din regiune
Din punct de vedere al apărării, Iranul are cea mai mare forţă activă din regiune, cu 610.000 de militari, nivel mai mult decât dublu faţă de Arabia Saudită (257.000). În ciuda acestui fapt, cheltuielile sale militare anuale de 7,9 miliarde de dolari sunt mult mai mici decât cele ale Arabiei Saudite (80,3 miliarde de dolari) sau Israelului (46,5 miliarde de dolari). Acest lucru reflectă o abordare strategică diferită: Iranul pune accent pe forţa de muncă şi capacităţile asimetrice (diferenţe semnificative de putere, tactici sau resurse între părţi); iar rivalii investesc masiv în tehnologie avansată şi sisteme de apărare.
Deşi Israelul este adesea considerat mai avansat din punct de vedere tehnologic, amploarea şi influenţa regională a Iranului rămân factori semnificativi în echilibrul puterii.
• Iranul pune în circulaţie bancnota de 10 milioane riali, pe fondul inflaţiei-record
Iranul a pus în circulaţie, în plin război cu Israelul şi Statele Unite, o nouă bancnotă, cu cea mai mare valoare din istoria sa - cu şapte zerouri -, de zece milioane de riali, care valorează aproape mai nimic, 6,56 euro, după ce valoarea rialului a scăzut cu 97% atât faţă de dolar, cât şi faţă de euro.
Această nouă bancnotă - de culoare bordo deschis, care are pe faţă un desen al Moscheei din Isfahan, iar pe verso un desen al citadelei Bam - a început să fie pusă în crculaţie de către bănci la mijlocul lunii martie, scrie cotidianul Financial Times (FT), conform news.ro. Bancnota reprezintă un răspuns la o cerere tot mai mare de lichidităţi a populaţiei, afectată de o inflaţie anuală exponenţială (47,5% în februarie), pe măsură ce Iranul se cufundă în război.
Criza economică nu este tocmai recentă în Iran, ţară subminată de ani de sancţiuni americane, mai ales vizând petrolul. Bancnote de un milion de riali au fost puse în circulaţie încă din vara lui 2025. Manifestaţiile din decembrie, reprimate în sânge de către putere, erau declanşate, la origine, de traiul scump. Acestea s-au transformat, în ianuarie, în contestare a regimului. La 15 martie, Ministerul iranian al Muncii a anunţat o creştere cu 60% a salariului minim, de la 103 milioane de riali la 166 de milioane de riali pe lună (109 euro).
Guvernul a anunţat o creştere asemănătoare a alocaţiilor familiale. În vederea unei simplifăcări a tranzacţiilor şi afişării preţurilor, Guvernul a obţinut, în urmă cu câteva luni, o lege cu privire la ştergerea ultimelor patru zerouri. Pe banconota de zece milioane de riali scrie, astfel, ”1.000” cu majuscule, pe ambele feţe. Însă numărul complet este afişat pe verso, unde ultimele patru zerouri sunt imprimate într-o nuanţă mai deschisă.


















































Opinia Cititorului