Ce prevede prima fază a acordului de încetare a focului din Gaza

Israel şi Hamas au convenit asupra unei prime faze a planului pentru Gaza propus săptămâna trecută de preşedintele american Donald Trump, potrivit The Guardian. Deşi multe detalii rămân neclare, acordul este considerat cel mai important pas de până acum către încheierea conflictului care durează de aproape doi ani.

Acordul, rezultat al negocierilor indirecte desfăşurate în Egipt şi anunţat de Trump pe platforma Truth Social, urmează să intre în vigoare joi la prânz. El prevede suspendarea ostilităţilor în Fâşia Gaza, retragerea trupelor israeliene pe noi poziţii şi eliberarea, în termen de 72 de ore, a celor aproximativ 20 de ostatici încă în viaţă. Urmează ca şi rămăşiţele celorlalţi captivi să fie predate ulterior. În paralel, Israel va elibera între 1.700 şi 2.000 de prizonieri palestinieni, iar livrările de ajutoare umanitare către Gaza vor fi semnificativ intensificate.

Potrivit analiştilor citaţi de publicaţia britanică, mai mulţi factori au contribuit la atingerea acestui moment. În primul rând, intervenţia directă a Washingtonului a devenit decisivă, în condiţiile în care premierul israelian Benjamin Netanyahu, izolat pe plan internaţional şi confruntat cu presiuni interne, nu îşi mai putea permite să ignore poziţia celui mai important aliat al Israelului.

Netanyahu pare să fi calculat că poate depăşi opoziţia venită din partea aripii radicale a coaliţiei sale, atâta timp cât termenii acordului rămân favorabili Israelului.

De cealaltă parte, Hamas nu a reuşit să provoace pierderi semnificative armatei israeliene şi se află sub presiunea Qatarului, Egiptului şi Turciei de a face concesii. Conducerea organizaţiei, aflată în mare parte în afara Fâşiei Gaza, ar fi ajuns la concluzia că menţinerea ostaticilor devine un dezavantaj, oferind Israelului un pretext pentru continuarea ofensivei.

Acordul actual reprezintă doar începutul unui proces mai amplu. Nu este clar cât teritoriu va ceda Israelul în Gaza - presa locală vorbeşte despre menţinerea controlului asupra mai mult de jumătate din teritoriu - şi nici dacă Hamas va accepta dezarmarea, cerută explicit în planul american. Alte chestiuni, precum administrarea post-conflict a Fâşiei Gaza, procesul de reconstrucţie şi formarea unei eventuale forţe internaţionale de stabilizare, urmează să fie negociate ulterior.

Deşi scenariul unui nou val de violenţe nu este exclus, analiştii apreciază că reluarea luptelor este puţin probabilă pe termen scurt. Cel mai probabil, un armistiţiu fragil ar putea rezista câteva săptămâni sau luni, până când discuţiile privind etapele următoare vor stagna. Totuşi, actualul moment este perceput ca diferit de încercările anterioare din noiembrie 2023 şi ianuarie 2025, întrucât atât Hamas, cât şi Netanyahu par convinşi că pot obţine mai mult printr-un acord decât prin continuarea războiului.

Succesul procesului de pace va depinde de implicarea constantă a puterilor regionale, de disponibilitatea liderilor internaţionali de a-şi asuma riscuri diplomatice şi de menţinerea interesului preşedintelui Trump pentru o soluţie de durată în Orientul Mijlociu.

La aproape doi ani de la atacul Hamas din octombrie 2023, care a declanşat conflictul şi devastarea Gazei, acordul actual pare să deschidă, pentru prima dată, perspectiva unei încetări reale a războiului.