Cererea globală de aur în primul trimestru din 2025 a atins 1.206 tone, în creştere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Conform celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, transmise redacţiei într-un comunicat, cererea globală de aur în primul trimestru al anului 2025 a atins 1.206 tone, în creştere cu 1% faţă de primele trei luni ale anului trecut.

În această perioadă, însă, preţul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al şaselea cel mai bun an privind creşterea preţului aurului din secolul XXI. Creşterea semnificativă a preţului aurului se datorează unor schimbări importante pe plan internaţional, atât în ceea ce priveşte comportamentul investitorilor, cât şi cel al băncilor centrale.

Când vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumpărători de lingouri şi monede de aur, dar şi de ETF-uri de aur, cererea globală pentru aurul de investiţii s-a majorat cu 170% în ultimul an. Principalele surse privind creşterea spectaculoasă a cererii pentru aurul de investiţii fizic sunt Europa şi Asia. După un an în care europenii se concentrau mai mult pe vânzarea lingourilor şi a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice şi economice privind războiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbări a comportamentului investitorilor.

"Această tendinţă se observă inclusiv în România. În cazul Tavex, avem parte de o creştere de aproape 65% a cantităţii de aur vândută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut. Cele mai semnificative creşteri sunt prezente în cazul produselor cu greutăţi mai mici (de până în cinci grame), deşi vedem creşteri de-a lungul întregului nostru catalog de produse. De aici putem deduce că, deşi preţul aurului a avut parte de o creştere rar întâlnită, românii au încercat în continuare să obţină expunere pe aurul de investiţii fizic, pentru diverse scopuri: randamente mai mari în ultimii doi - trei ani, diversificare, protecţie împotriva inflaţiei", spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România, potrivit comunicatului.

În pofida acestor creşteri, în continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicată decât cea pentru produsele mici. Motivul principal constă în faptul că marjele de preţ în cazul produselor mai mari sunt mai reduse, deoarece costurile producătorilor sunt fixe şi acestea ajung să reprezinte un procent mai mic din preţul final al produselor mari decât în cazul celor de un gram.

Totodată, investitorii globali au reînceput să opteze pentru aur prin ETF-uri. Aceste instrumente permit investitorilor să cumpere aur fără să îl deţină fizic. Se mai numeşte şi "aur pe hârtie", întrucât investitorul deţine doar o hârtie care dovedeşte că există o anumită cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele deţinute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an. Cele mai semnificative investiţii au provenit din America de Nord - preponderent Statele Unite - respectiv din Asia. În cazul Asiei, China este cea mai mare piaţă de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentând 80% din totalul acestor fonduri asiatice.

Totuşi, chiar şi cu această creştere a activelor deţinute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezintă doar 8% din totalul activelor deţinute de ETF-urile globale. În perioada 2010-2011, când preţul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor deţinute de ETF-uri la nivel global.

Per total, tendinţa globală este de a alege produse cu purităţi mai mari, care să aibă marje de preţ mai mici. Avantajul principal al acestor produse este obţinerea mai rapidă şi mai consistentă de profit, întrucât preţul produsului la revânzare (fie lingouri sau monede mai mari, ori participaţii în fondurile de aur) este mult mai apropiat de cel de piaţă, având marje mult mai mici.

În ceea ce priveşte băncile centrale, acestea continuă tendinţa de achiziţie a aurului pe întregul mapamond. În primele trei luni ale acestui an, instituţiile monetare ale lumii au achiziţionat o cantitate netă de aur de 243,7 tone de aur. Deşi în scădere cu 21% faţă de primul trimestru din 2024, menţinerea acestui nivel de achiziţii ar face şi din anul 2025 un an record de achiziţii de aur din partea băncilor centrale, se precizează în comunicat.

Cele mai mari achiziţii au fost realizate de Banca Naţională a Poloniei, 48,6 tone de aur. Astfel, planul Guvernatorului BNP, Adam Glapinski, de a mări cota rezervelor de aur în totalul rezervelor băncii la 20% a fost un succes. Chiar mai mult decât atât, BNP a continuat să achiziţioneze aur şi în luna aprilie (12,4 tone de aur), crescând ponderea aurului la peste 22% din rezervele băncii. Astfel, Banca Naţională a Poloniei este a XII-a bancă centrală în materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depăşind inclusiv Banca Centrală Europeană, emitentul monedei euro.

Alte achiziţii semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) şi India (3,4 tone).

În ceea ce priveşte rezervele de aur ale României, acestea se ridică la 103,6 tone, fără prospecte de extindere a acestora cel puţin în următoarele 12 luni, se mai menţionează în comunicat.