Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

Cipru, dat în judecată pentru confiscarea depozitelor

MIHAI ŞTEFAN
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Cipru, dat în judecată pentru confiscarea depozitelor

O sută de persoane fizice şi juridice din Grecia au dat în judecată guvernul cipriot, cerând returnarea banilor pe care i-au pierdut în urma taxării economiilor de la Bank of Cyprus

Gheorghe Piperea: "Tratatele europene au ajuns să intre în contradicţie cu Convenţia Drepturilor Omului"

O sută de cetăţeni greci şi firme înregistrate în Grecia au solicitat autorităţilor cipriote, la începutul acestei săptămâni, despăgubiri pentru confiscarea depozitelor pe care le aveau la cele mai mari două bănci din Cipru, potrivit unui comunicat al avocaţilor acestora.

Reclamanţii cer să li se returneze sumele pierdute în urma procesului de "bail-in" al Bank of Cyprus (BoC), care a presupus taxarea depozitelor negarantate şi reducerea valorii obligaţiunilor emise de bancă, pentru salvarea acesteia.

BoC, cea mai mare instituţie de credit cipriotă, şi Laiki Bank, cea de a doua bancă a statului insular, din punct de vedere al dimensiunii, au fost afectate puternic de neplata, de către Grecia, a unei părţi a sumelor pe care le contractase, prin emisiuni de obligaţiuni.

Cele două bănci cumpăraseră cantităţi mari de bond-uri greceşti, iar "hair-cut"-ul acestor titluri le-au adus pierderi importante.

În aceste condiţii, guvernul cipriot a început negocierile pentru un pachet de salvare cu Troica creditorilor internaţionali, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, la sfârşitul anului 2012.

Propunerea iniţială a Troicii, care viza aplicarea unei taxe de 6,7% asupra depozitelor de până la 100.000 euro de la toate băncile ţării şi una de 9,9% asupra celorlalte depozite, a fost respinsă de Parlamentul din Cipru, arată petiţia transmisă de casele de avocatură.

În aceste condiţii, la data de 25 martie 2013, Guvernul de la Nicosia a acceptat o nouă propunere. Acesta a presupus divizarea Laiki Bak într-o bancă "bună" şi una "rea", prima fiind absorbită de Bank of Cyprus, iar cea de a doua, închisă.

Depozitele negarantate de la BoC au fost taxate cu 47,5%, iar valoarea obligaţiunilor băncii a fost diminuată de o sută de ori.

Avocaţii reclamanţilor greci afirmă că unii dintre aceştia şi-au pierdut economiile de-o viaţă, în urma confiscării la care au fost supuşi.

"Credem cu tărie în cauza investitorilor păgubiţi", a declarat Jay Eisenhofer, co-managing director al Grant&Eisenhofer, una dintre casele de avocatură care reprezintă clienţii greci.

Avocatul Gheorghe Piperea consideră că acţiunea deponenţilor şi creditorilor Bank of Cyprus şi Laiki Bank împotriva statului cipriot era de aşteptat, domnia sa manifestându-şi mirarea doar cu privire la numărul reclamanţilor şi despăgubirilor cerute, pe care le-a catalogat ca fiind reduse.

Profesorul universitar atrage atenţia că unele dintre directivele europene, precum cea care stabileşte "bail-in" ca metodă de recapitalizare a băncilor cu probleme, intră în contradicţie cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

"În aceste condiţii, se pune întrebarea: Care dintre aceste acte normative au prioritate în aplicare?", ne-a explicat domnia sa, continuând: "Autorităţile europene au uitat că drepturile omului reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene. Construcţia europeană nu se reduce la interesele economice şi geopolitice ale Germaniei şi Franţei".

Gheorghe Piperea a subliniat că, în cazul în care UE nu va repune, în centrul său, protecţia drepturilor omului, domnia sa nu va mai crede în proiectul european, pe care l-ar considera ipocrit.

"Nu vreau să fiu parte a unei astfel de construcţii şi voi ajunge să îmi pară rău că, înainte de aderarea României la UE, visam să devin cetăţean european", a concluzionat avocatul.

Într-un interviu acordat ziarului BURSA, în luna martie a acestui an, Gheorghe Piperea semnala că procedura de bail-in nu încalcă doar dreptul la proprietate şi cel la speranţa legitimă că banii depuşi la bancă sunt în siguranţă, ci şi drepturile omului.

"Proprietatea este exclusivă, perpetuă, opozabilă oricui. Nu poate nimeni să dispună de un bun al cuiva fără acordul acestuia. Cred că procese în care oamenii să se alieze pentru a contesta în justiţie acest bail-in nu sunt doar posibile, ci chiar indicate", afirma, atunci, profesorul univeritar.

Solicitarea de despăgubire a deponenţilor şi creditorilor obligatari greci a fost depusă în baza unui tratatat de promovare şi protejare a investiţiilor încheiat între Grecia şi Cipru, în anul 1992, explică avocaţii acestora.

Acordul prevede că părţile trebuie să încerce să îşi soluţioneze disputa în mod amiabil, timp de şase luni, urmând ca, în cazul în care nu vor ajunge la o înţelegere în această perioadă, conflictul să fie rezolvat prin arbitraj, la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), parte a grupului Băncii Mondiale.

În preavizul cu privire la litigiu, adresat preşedintelui Ciprului, ministrului de Externe, ministrului de Finanţe şi procurorului general ai ţării, se afirmă autorităţile statului insular au încălcat cel puţin patru puncte ale acordului în cauză.

Clienţii eleni susţin că Cipru nu ar fi respectat acordul bilateral de protejare a investiţiilor încheiat cu Grecia

Punctele respective prevăd că investiţiile bilaterale între Grecia şi Cipru nu pot fi expropriate, naţionalizate sau supuse unor măsuri cu efecte similare, cu excepţia cazului în care acest lucru se realizează în interes public, iar atunci trebuie să se asigure o manieră nedisriminatorie, precum şi plata unei compensaţii adecvate şi prompte, conform documentului.

Acestea mai stipulează şi că Cipru trebuie să acorde investitorilor greci condiţii care să nu fie mai puţin avantajoase decât cele pentru investitorii ciprioţi sau din state terţe, precum şi să permită transferul investiţiilor şi banilor obţinuţi din acestea în orice monedă liber convertibilă aleasă de investitori, la cursul de schimb aplicabil în data transferurilor, arată preavizul.

Avocaţii clienţilor BoC şi Laiki susţin că prevederile "nedrepte" ale înţelegerii dintre autorităţile cipriote şi Troică i-au discriminat pe investitorii greci.

"Investitorii străini erau majoritari în cele două bănci", a afirmat Jay Eisenhofer, care a adăugat: "Având în vedere că Cipru s-a promovat drept paradis fiscal şi a atras mulţi investitori internaţionali, orientarea bruscă la 180 de grade a Guvernului şi comportamentul său inechitabil faţă de fondurile puse la dispoziţie de investitori are un aspect şi mai deosebit".

Avocatul atrage atenţia că multe instituţii publice cipriote au fost exceptate de la confiscare.

Litigiul deponenţilor şi creditorilor obligatari greci nu se anunţă a fi unul uşor pentru statul cipriot, având în vedere că aceştia au contractat serviciile a trei case de avocatură americane specializate în litigii complexe, în care au reprezentat interesele unor investitori, clienţi şi contribuabili păgubiţi de deciziile unor corporaţii, precum şi ale unei firme britanice specializate în drept public.

Grant&Eisenhofer a obţinut cele mai multe înţelegeri amiabile pe subiecte legate de valori mobiliare, dintre avocaţii americani, şi participat ca lider sau co-lider în multe dintre cele mai mari procese colective din SUA din zona investiţiilor financiare, potrivit datelor disponibile pe Internet.

Şi celelalte firme de avocatură americane, Kessler Topaz Meltzer&Check şi Kyros Law, anunţă, pe site-urile proprii, sume mari obţinute pentru clienţi, în dispute similare.

Comunicatul care anunţă litigiul cu autorităţile din Cipru menţionează că Grant&Eisenhofer şi Kessler Topaz Meltzer&Check au câştigat un proces colectiv împotriva Royal Dutch Shell, în urma căreia compania petrolieră a fost nevoită să platească 500 milioane dolari, acesta fiind cel mai mare proces din Europa între investitori şi societăţi listate.

Documentul mai afirmă că Grant&Eisenhofer şi Kyros Law lucrează, din august 2013, la reclamaţii cu privire la prăbuşirea economică a Greciei.

Conducerea Bank of Cyprus a decis, în urmă cu aproape două săptămâni, majorarea capitalului băncii cu un miliard euro, prin atragerea de investitori noi, în timp ce investitorii actuali, dintre care mulţi provin din rândul deponenţilor cu economii confiscate, nu vor putea subscrie mai mult de 20%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

24 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8722
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1883
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5207
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3309
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie