Clădirile şcolilor nefolosite, în risc de prăbuşire

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 21 mai

Clădirile şcolilor nefolosite, în risc de prăbuşire

Ministerul Educaţiei se opune unui proiect privind simplificarea procedurii de schimbare a destinaţiei imobilelor fostelor unităţi de învăţământ Oficialii susţin că, dacă schimbarea destinaţiei nu va mai depinde de avizul ministerului, imobilele respective s-ar putea transforma chiar în capele mortuare Ionel Chiriţă, preşedinte executiv AOR: "Nu este normal să solicităm un aviz de la o instituţie a statului care nu este proprietar, nu cunoaşte situaţia exactă din teren, dar ţine să îşi spună părerea"

2556 de unităţi şcolare se află de mai mulţi ani în nefolosinţă din cauza depopulării din mediul rural şi a scăderii demografice din oraşele mici şi mijlocii ale ţării. Imobilele, care ar putea fi folosite de primării pentru realizarea, cu ajutorul fondurilor europene, unor centre de asistenţă medicală primară, unor centre sociale, dispensare sau locaţii în care să îşi desfăşoare activitatea o parte din serviciile comunitare, se pare că riscă să ajungă în ruină sau să se prăbuşească din cauza neînţelegerii situaţiei actuale de către autorităţile centrale.

Din păcate, pentru schimbarea destinaţiei acestor imobile, este nevoie ca edilii să completeze un munte de hârtii, pe care să le înainteze Ministerului Educaţiei Naţionale ce ar urma să emită un aviz de modificare a destinaţiei clădirii care a fost odinioară şcoală sau grădiniţă.

Pentru a facilita tot acest proces, un grup de parlamentari PSD a iniţiat un proiect de lege - PLx 129/2021 - prin care schimbarea destinaţiei imobilelor respective să nu mai fie condiţionată de avizul Ministerului Educaţiei Naţionale, dacă au trecut mai mult de trei ani de când în clădirea respectivă nu au mai fost activităţi şcolare sau educaţionale.

Practic, este vorba despre o modificare a articolului 112 din legea educaţiei naţionale. Iniţiatorii proiectului de act normativ arată că pentru schimbarea destinaţiei imobilelor respective, până la împlinirea termenului de trei ani va fi în continuare necesar avizul ministerului de resort.

În acest moment, din cele 2556 de unităţi şcolare care stau nefolosite la nivel naţional, primarii au solicitat schimbarea destinaţiei pentru 1200 de imobile. Până în prezent, Ministerul Educaţiei a fost de acord cu acest lucru în 665 de cazuri, 26 de solicitări au fost refuzate, iar 509 cereri se află încă în analiza autorităţii centrale.

În expunerea de motive a proiectului de lege, aflat pe circuitul de avizare a Camerei Deputaţilor, se arată că este necesar ca acest act normativ să treacă rapid prin Parlament, pentru că aleşii locali şi-au exprimat intenţia realizării unor proiecte în respectivele locaţii care să fie finanţate prin fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În cele trei articole conţinute de proiectul de act normativ se mai arată că, în cazul în care, după schimbarea destinaţiei iniţiale, activitatea educaţională se poate relua pe baza unor solicitări din partea comunităţii locale sau a inspectoratului şcolar judeţean, autorităţile administraţiei publice locale vor fi obligate să reamenajeze imobilul respectiv pentru desfăşurarea activităţii educaţionale sau să asigure un alt spaţiu pentru acest lucru.

Edilii susţin că, în acest caz, orice proiect ar dori să realizeze pe fondurile europene în respectivele locaţii ar fi în pericol, din cauza impredictibilităţii folosirii pe termen mediu sau lung a imobilului respectiv. Mai ales că în multe dintre localităţile din mediul rural şi chiar şi în oraşele mici, primăriile nu dispun de alte imobile pe care să le dea în schimb în cazul în care ar interveni o creştere demografică care să ducă la creşterea numărului de elevi din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

"Problema este că noi cerem de ani de zile ca schimbarea destinaţiei şcolilor abandonate să nu mai depindă de Ministerul Educaţiei. Imobilele respective se află în proprietatea unităţilor administrativ teritoriale şi nu este normal să solicităm un aviz de la o instituţie a statului care nu este proprietar, nu cunoaşte situaţia exactă din teren, dar ţine să îşi spună părerea. Acum când administraţia locală ar putea să reintegreze imobilele respective în diferite activităţi, apar fel de fel de discuţii privind riscul ca fostele şcoli să fie transformate în cârciumi sau capele mortuare. Nici nu se pune problema de aşa ceva. Sunt şcoli abandonate care stau în paragină de 10 ani sau 20 de ani şi nu răspunde nimeni pentru situaţia respectivă, dar dacă vreun primar ar decide desfăşurarea altei activităţi în clădirile respective fără acordul Ministerului Educaţiei ar fi o problemă. Este o situaţie paradoxală, pentru că toată lumea a constatat că, din 2002 încoace, de când primăriile au preluat unităţile de învăţământ de pe raza administrativ-teritorială proprie, calitatea şcolilor a crescut vizibil din punct de vedere al imobilelor şi organizării. Pentru că primării au fost interesaţi să facă proiecte, finanţate din fonduri europene, prin care au modernizat unităţile de învăţământ. Şi mai este ceva: în momentul în care există o nemulţumire, un neajuns în şcoală, cu privire la reparaţii, mobilier, etc., nu se duce nimeni la ministrul Educaţiei, nici la Consiliul Judeţean, ci se plânge direct primarului din localitatea respectivă. Mi se pare că asistăm în acest moment, pe acest proiect de lege, la o luptă referitoare la cine trebuie să decidă. Se pare că descentralizarea nu se poate face din cauză că administraţia centrală nu poate renunţa la bani şi la decizii", a declarat, pentru ziarul BURSA, Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România (AOR).

Domnia sa a precizat că împreună cu Asociaţia Municipiilor şi Asociaţia Comunelor vor solicita liderilor partidelor parlamentare să găsească rapid o soluţie şi să voteze acest proiect de act normativ necesar administraţiilor publice locale din ţara noastră.

PLx 129/2021 are aviz favorabil cu observaţii şi propuneri din partea Consiliului Legislativ, avize favorabile din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei pentru administraţie publică, şi aviz de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ. Din această cauză, ultimele două comisii vor trebui să întocmească un raport comun privind proiectul de act normativ.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată cu privire la acest act normativ, for decizional fiind Senatul.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. spitale regionale vechi ... inchise (acum cativa ani)

    spitale regionale noi ... neridicate (decat din vorbe) 

    scolile pica pe noi ...  

    mda... Romania trecea incet prin Istorie. Ca sa nu zic... decadea.

    Printre principalii indicatori ai gradului de dezvoltare in cazul unui popor se numara accesul si calitatea serviciilor sanitare si educationale. Romania o ia invers, involueaza, nu evolueaza.  

    1. inca ceva... cel mai misto in poza articolului e ca pe perete, peste tabla, apare un portret al unui anonim Conducator Iubit ... ... dar e doar costumul si cravata.... in poza nu se distinge nici un chip de om :)

      e Conducatorul Iubit Anonim! :))  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro