Acţiunile listate în Statele Unite au atins noi recorduri istorice în a doua parte a săptămânii trecute, în pofida războiului din Orientul Mijlociu, a unui şoc pe partea ofertei de petrol şi a prognozelor economice care avertizează asupra unei creşteri economice slabe în contextul unui conflict prelungit, conform unui articol publicat vineri de CNBC.
În mare parte, acest lucru reflectă faptul că piaţa bursieră funcţionează ca un barometru al aşteptărilor investitorilor privind evoluţiile viitoare, nu ca o evaluare a situaţiei actuale, investitorii tratând, în esenţă, conflictul din Orient drept un episod trecător, care va fi rezolvat relativ rapid, potrivit economiştilor şi analiştilor consultaţi de publicaţia menţionată.
”Piaţa bursieră nu încearcă să reflecte în preţuri ceea ce se întâmplă astăzi, ci întotdeauna încearcă să anticipeze cum va arăta lumea peste şase până la douăsprezece luni”, a spus Joe Seydl, economist senior la JP Morgan Private Bank.
• De ce acţiunile au dat dovadă de ”rezilienţă”
S&P 500 a pierdut circa 8% în primele săptămâni ale războiului din Iran, de la debutul conflictului, pe 28 februarie, până la minimul atins pe 30 martie, însă ulterior acţiunile şi-au revenit, ştergând integral pierderile înregistrate. Joia trecută, principalul indice bursier din Statele Unite încheia sesiunea de tranzacţionare la un nou record istoric, de 7.041 de puncte, cu 11% peste minimul de la sfârşitul lunii martie.
”Piaţa s-a dovedit foarte rezilientă în faţa războiului şi a crescut puternic pe fondul aşteptărilor că acesta va fi soluţionat”, a declarat Mark Zandi, economist-şef la Moody's Analytics, conform CNBC.
Iniţial, preţurile acţiunilor au scăzut pe fondul temerilor că un şoc al ofertei de petrol se va transmite în economia globală, alimentând inflaţia. Asta deoarece Iranul a blocat practic traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă prin care tranzitează circa 20% din petrolul şi gazele naturale la nivel global, ceea ce a echivalat cu cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istorie. În consecinţă, preţurile petrolului au urcat accelerat pe parcursul lunii martie.
În data de 7 aprilie, Statele Unite şi Iranul au convenit asupra unui armistiţiu de două săptămâni, dar blocada Strâmtorii Hormuz rămasese în mare pare în vigoare. Joia trecută, preşedintele american Donald Trump a afirmat că a discutat cu preşedintele Libanului, Joseph Aoun, şi cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, adăugând că Israelul şi Libanul au convenit asupra unui armistiţiu de zece zile. De altfel, oprirea atacurilor Israelului asupra Libanului reprezintă o condiţie-cheie pentru lansarea negocierilor dintre SUA şi Iran, potrivit preşedintelui parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, scrie CNBC.
În acest context, vineri, oficiali iranieni au declarat că Strâmtoarea Hormuz este complet deschisă traficului comercial pe durata armistiţiului dintre Israel şi Liban. Totuşi, navele trebuie să tranziteze pe o ”rută coordonată” anunţată de autorităţile maritime iraniene, conform ministrului de externe al ţării, Seyed Abbas Araghchi.
Până vineri la ora 19:00 (a ţării noastre) nu era clar dacă dacă Teheranul va obliga navele să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea, potrivit presei internaţionale.
Anunţul a stimulat optimismul pe pieţe, indicele S&P 500 consemnând vineri o creştere de 1,28%, până la un nou maxim istoric, la două ore şi jumătate de la deschiderea sesiunii de tranzacţionare de peste Atlantic.
Pe de altă parte, Statele Unite şi Iranul nu reuşiseră să ajungă la un acord de pace înainte de expirarea armistiţiului. Conform vicepreşedintelui JD Vance, oficialii americani s-au retras din negocierile de pace din Pakistan, după ce delegaţia iraniană a refuzat să accepte cererile Washingtonului de a renunţa la dezvoltarea armei nucleare, mai notează publicaţia menţionată.
• ”Memoria” pieţelor
Piaţa bursieră reflectă convingerea colectivă că tensiunile se vor diminua, războiul se va încheia pe termen scurt, iar fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz se vor normaliza, potrivit analiştilor, scrie CNBC.
Acest lucru se explică în mare măsură prin faptul că investitorii au ajuns să creadă că preşedintele Donald Trump va face un pas înapoi dacă presiunea economică devine prea puternică, aşa-numitul ”TACO”, prescurtare pentru ”Trump always chickens out”.
”Investitorii cred cu tărie - şi au fost obişnuiţi să creadă - că acesta va da înapoi, va găsi o cale de a schimba direcţia, va declara victoria şi va merge mai departe”, a spus Mark Zandi de la Moody's.
Economiştii consultaţi de CNBC au indicat drept exemplu recent al acestei dinamici situaţia din aprilie 2025, în timpul aşa-numitei ”Zile a eliberării”, când administraţia Trump a impus o serie de tarife vamale partenerilor comerciali ai SUA. În doar câteva zile - după ce piaţa bursieră scăzuse cu peste 12% - Trump a anunţat o pauză de 90 de zile pentru aceste tarife, astfel că, ulterior, acţiunile au consemnat una dintre cele mai mari creşteri zilnice din istorie.
”Investitorii au în vedere faptul că Trump detensionează frecvent şocurile geopolitice - motiv pentru care reacţionează la titlurile pozitive care indică progrese în negocierile de pace. Pieţele au memorie”, a spus Joe Seydl de la JP Morgan Private Bank.
• Acţiunile companiilor legate de inteligenţa artificială şi ”boom-ul” tehnologic
Entuziasmul investitorilor pentru inteligenţa artificială şi pentru acţiunile companiilor din sectorul tehnologic, care reprezintă aproape jumătate din capitalizarea de piaţă a S&P 500, este un alt motiv ce explică creşterea puternică a bursei americane, spune Mark Zandi.
”Aceste acţiuni au o dinamică proprie, independentă de orice alt factor, inclusiv de războiul din Iran. Cred că scăderea ar fi fost mult mai accentuată, iar revenirea mai dificilă, în absenţa perspectivelor extrem de optimiste legate de inteligenţa artificială”, a spus economistul, citat de CNBC.
În opinia lui Joe Seydl, de la JP Morgan Private Bank, piaţa se află în plin ”boom” tehnologic, iar investitorii vor rămâne probabil optimişti până când vor considera că ciclul şi-a epuizat potenţialul.
”În sens mai larg, investitorii în acţiuni mizează, în esenţă, pe creşterea viitoare a profiturilor companiilor - iar contextul rezultatelor financiare a fost «destul de solid»”, a spus Seydl.
Cheltuielile de consum par stabile, conform economiştilor consultaţi de CNBC. De asemenea, companiile beneficiază de o creştere a câştigurilor după impozitare datorită aşa-numitului „big beautiful bill” al republicanilor, care, printre altele, a facilitat deducerea investiţiilor în avans şi, astfel, reducerea obligaţiilor fiscale, a spus Zandi.
• Ce urmează
Experţii avertizează, însă, că războiul din Iran va afecta economia, scrie CNBC.
”În pofida informaţiilor recente privind un armistiţiu temporar, o parte din efecte s-au produs deja, iar riscurile privind o deteriorare suplimentare rămân ridicate”, a scris săptămâna trecută Pierre-Olivier Gourinchas, director de cercetare la Fondul Monetar Internaţional, adăugând: ”Un conflict prelungit riscă să provoace costuri economice profunde, la nivel global”.
În opinia lui Mark Zandi, chiar dacă conflictul va fi de scurtă durată - aşa cum anticipează piaţa - este puţin probabil ca acţiunile să avanseze semnificativ până când va deveni clar că Statele Unite au depăşit războiul şi consecinţele sale economice.
”Dacă investitorii se înşală, iar preşedintele Donald Trump nu dă înapoi sau nu retrage rapid SUA din război, este posibil ca piaţa bursieră să intre într-o «corecţie amplă» sau chiar mai rău”, a spus economistul-şef de la Moody's.
Acesta a adăugat: ”Toată lumea crede că ştie care este scenariul. Acum trebuie doar ca acesta să fie urmat (n.r. de factorii de decizie). Dacă nu se întâmplă aşa, piaţa va avea probleme serioase”.
Rob Williams, strateg-şef de investiţii la Sage Advisory, a subliniat că economia Statelor Unite va trebui să traverseze câteva trimestre de creştere a PIB-ului sub aşteptări. ”Toată lumea a aşteptat, într-un fel, ca situaţia cu Iranul să se rezolve de la sine, iar acest lucru ar fi foarte pozitiv, însă economia se situează încă la o creştere de circa 2%. Probabil vom avea câteva trimestre sub acest nivel. Nu ştiu dacă pieţele sunt pregătite pentru asta”, a spus Williams, conform unui alt articol publicat tot de CNBC.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat, joia trecută, că ”războiul din Iran merge ca pe roate” şi ”ar trebui să se încheie destul de curând”, adăugând că o nouă rundă de negocieri între oficialii americani şi iranieni este posibil că aibă loc în weekend. Vineri, Trump a mulţumit Iranului pentru deschiderea strâmtorii, însă a spus că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul, conform CNBC.






















































Opinia Cititorului