Coeziunea, miza reală a finanţărilor BEI în ţara noastră

Banca Europeană de Investiţii a ales să îşi concentreze resursele financiare şi strategice alocate anul trecut în ţara noastră nu doar pentru stimularea creşterii economice, ci şi pe recuperarea decalajelor istorice de infrastructură, accelerarea tranziţiei energetice şi ancorarea definitivă a economiei româneşti în lanţurile europene de valoare, potrivit unui comunicat de presă emis ieri de instituţia respectivă.

Cele 1,6 miliarde euro finanţări noi acordate anul trecut de BEI proiectelor din ţara noastră reprezintă o intervenţie importantă într-un model de dezvoltare care a fost mult timp subfinanţat, fragmentat şi vulnerabil la şocuri externe. Prin aceste fonduri, BEI a reuşit să mobilizeze investiţii totale de aproximativ 5 miliarde euro, echivalentul a 1,3% din PIB-ul României, un impact macroeconomic care plasează instituţia europeană în postura de actor structural al dezvoltării, nu de finanţator marginal.

88% din finanţare a fost orientată către obiective de coeziune, iar peste jumătate din operaţiuni au avut o componentă directă de climă şi mediu, semn că ţara noastră este tratată ca o economie aflată simultan în recuperare şi în tranziţie. Peste 1,17 miliarde euro au mers către transport şi infrastructură urbană, adică exact acele zone care frânează de decenii competitivitatea economică şi mobilitatea forţei de muncă. Investiţiile în energie, de aproape 185 milioane euro, au accelerat mutarea de la un sistem energetic rigid şi poluant către unul compatibil cu taxonomia verde a Uniunii Europene. IMM-urile au primit peste 170 milioane euro, iar inovarea, digitalizarea şi capitalul uman au atras peste 150 milioane euro, într-o încercare clară de a muta economia românească din zona de costuri mici în cea de valoare adăugată.

Simbolul cel mai puternic al acestei intervenţii din partea BEI rămâne autostrada A1, pe sectorul Piteşti-Sibiu, proiect care a depăşit de mult statutul de simplă lucrare de infrastructură şi a devenit un test de maturitate instituţională. Prima tranşă de 500 milioane euro din împrumutul BEI cofinanţează cei 122 kilometri care traversează Munţii Carpaţi, o verigă lipsă critică din reţeaua TEN-T. Cu un cost total estimat la 5,5 miliarde euro şi un plafon de finanţare BEI de până la 1 miliard euro, proiectul conectează efectiv Capitala de vestul ţării şi de pieţele europene, reducând timpii de transport, riscurile rutiere şi izolarea economică a unor regiuni întregi. Faptul că BEI nu oferă doar bani, ci şi consultanţă tehnică privind acest proiect, arată nivelul de complexitate şi importanţă strategică al investiţiei.

În energie, 2025 a fost anul în care finanţarea europeană a trecut de la infrastructură clasică la instrumente sofisticate de piaţă. BEI a devenit investitor-ancoră în prima obligaţiune verde corporativă a companiei Electrica, o emisiune de 500 milioane euro listată simultan la Luxemburg şi Bucureşti. Mesajul transmis investitorilor a fost clar: sectorul energetic românesc începe să fie bancabil, predictibil şi aliniat standardelor europene de sustenabilitate. Fondurile atrase sunt direcţionate către proiecte eligibile conform taxonomiei UE, ceea ce mută România din poziţia de beneficiar pasiv de fonduri în cea de actor credibil pe piaţa finanţărilor verzi.

În paralel cu marile proiecte, Grupul BEI a lucrat şi la pregătirea investiţiilor. Prin programul JASPERS, BEI a intrat direct în Valea Jiului, una dintre cele mai sensibile regiuni ale tranziţiei juste, unde a dispus finanţarea unor proiecte de mobilitate urbană integrată în şase localităţi, cu investiţii estimate la circa 30 milioane euro.

Pe lângă aceste investiţii, BEI a acordat la Bucureşti sprijin consultativ pentru modernizarea reţelei de metrou, modernizare ce vizează nu doar extinderea, ci şi eficienţa energetică şi sustenabilitatea pe termen lung, semn că finanţarea europeană începe să condiţioneze calitatea, nu doar cantitatea investiţiilor.

Fondul European de Investiţii a completat acest tablou printr-o intervenţie masivă în zona economiei reale. Cele 346 milioane euro mobilizate sub formă de garanţii şi instrumente de capital au alimentat finanţarea IMM-urilor şi a inovării, exact acolo unde piaţa românească rămâne fragilă. Un element cu greutate geopolitică a fost aderarea României la mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, prin care Exim Banca Românească a primit o garanţie de 43,75 milioane euro pentru susţinerea fluxurilor comerciale dintre UE, România şi Ucraina. Este un semnal că România nu este doar beneficiar de solidaritate europeană, ci şi intermediar economic într-un context regional complicat.

Privind spre 2026, miza creşte. Cu o bază de capital consolidată şi un plafon anual de investiţii urcat la 100 miliarde euro, BEI îşi repoziţionează rolul de pilon al autonomiei strategice europene. Pentru România, asta înseamnă continuitate şi extindere: mai multe proiecte de infrastructură majoră, finanţări pentru securitate energetică, investiţii în industrii critice, digitalizare şi rezilienţă economică. Portofoliul deja construit şi misiunile de consultanţă în derulare indică faptul că 2026 nu va fi un an de tranziţie, ci unul de amplificare a intervenţiei financiare europene.