Coface: „Inteligenţa artificială vizează mai ales joburile administrative, financiare şi IT”

România se află sub media europeană în ceea ce priveşte expunerea locurilor de muncă la automatizarea bazată pe inteligenţă artificială, însă anumite categorii de activităţi - în special cele administrative, de business, vânzări, inginerie şi tehnică aplicată - ar putea resimţi mai rapid efectele acestei transformări, potrivit unui studiu realizat de Coface şi Observatorul Locurilor de Muncă Ameninţate şi Emergente (OEM).

Impactul inteligenţei artificiale asupra ocupării forţei de muncă rămâne încă puţin vizibil în statisticile agregate, însă începe să se contureze în anumite segmente ale pieţei muncii, în special în rolurile de început de carieră şi în profesiile cu expunere mai ridicată la automatizare, potrivit unui studiu realizat de Coface şi OEM. Analiza arată că, spre deosebire de valurile anterioare de automatizare, AI-ul nu afectează în primul rând activităţile manuale şi repetitive, ci se extinde tot mai mult asupra sarcinilor cognitive, complexe şi calificate.

Studiul evidenţiază că, în scenariul principal analizat, aproximativ una din opt profesii depăşeşte pragul de 30% de sarcini automatizabile, nivel considerat suficient de ridicat pentru a putea modifica semnificativ conţinutul muncii şi structura ocupaţională. Cele mai expuse sunt profesiile din inginerie, IT, funcţii administrative, finanţe, drept, dar şi anumite ocupaţii creative şi analitice, potrivit sursei citate.

La polul opus, ocupaţiile mai puţin vulnerabile rămân cele care implică muncă manuală, intervenţie fizică sau interacţiune umană greu de standardizat, precum producţia, construcţiile, întreţinerea, transportul, cateringul, curăţenia sau unele activităţi de îngrijire şi asistenţă, conform aceleiaşi surse. De asemenea, profesiile din educaţie, vânzări şi alte domenii bazate pe contact direct cu oamenii ocupă o poziţie intermediară: unele sarcini sunt expuse automatizării, însă componenta umană continuă să joace un rol de protecţie, precizează Coface.

• România, sub media europeană

Potrivit studiului, România are o expunere de 13,3% a conţinutului muncii la automatizarea bazată pe AI, nivel situat sub media europeană în scenariul analizat. Ţara este grupată alături de economii din Europa de Sud şi de Sud-Est, precum Bulgaria şi Grecia şi, într-o anumită măsură, Italia, Spania, Portugalia şi Turcia, mai notează sursa citată.

Autorii studiului explică această poziţionare prin structura economiei şi a pieţei muncii din România, unde construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare şi alimentaţie, agricultura şi, într-o măsură mai mică, sectorul IT&C au o pondere mai ridicată decât media europeană, în timp ce serviciile profesionale şi ştiinţifice sau segmentul mai larg al serviciilor publice au o greutate relativ mai redusă.

Acest profil se reflectă într-o piaţă a muncii în care ocupaţiile manuale, comerciale, logistice şi tehnice au o pondere mai mare, iar rolurile corporative şi administrative sunt mai puţin extinse decât în economiile vest-europene mai dezvoltate, precizează Coface. În acest context, studiul arată că impactul AI-ului în România s-ar putea resimţi în special în rolurile de business şi administraţie, în vânzări, în rândul funcţionarilor administrativi şi în unele ocupaţii din inginerie şi tehnică aplicată. Cu toate acestea, categoriile menţionate nu au încă o pondere suficient de mare în totalul ocupării pentru a produce, în acest moment, un efect major la nivelul întregii pieţe a muncii, potrivit Coface.

• Economiile dezvoltate, mai expuse

Studiul sursă arată că expunerea la AI diferă semnificativ de la o ţară la alta, de la aproximativ 12% din conţinutul muncii în Turcia până la aproape 20% în Regatul Unit. Cele mai expuse economii tind să fie şi cele mai dezvoltate şi mai orientate către servicii cognitive şi activităţi intensive în informaţie, subliniază Coface. Pe lângă Regatul Unit, Ţările de Jos, Irlanda şi Luxemburg se numără printre statele cu o pondere mai ridicată a profesiilor expuse automatizării bazate pe AI, mai notează sursa citată.

În schimb, ţările în care ocuparea rămâne mai puternic ancorată în comerţ, servicii personale, construcţii, transport sau alte activităţi cu intensitate fizică mai ridicată înregistrează o expunere mai moderată, potrivit studiului sursă.

• Implicaţiile merg dincolo de piaţa muncii

Raportul sursă atrage atenţia că efectele AI nu se limitează la ocuparea forţei de muncă, ci pot avea implicaţii mai largi asupra distribuţiei valorii adăugate, sistemelor fiscale, educaţiei şi dependenţelor tehnologice. Potrivit sursei citate, automatizarea unor sarcini realizate în profesii bine plătite ar putea transfera o parte din valoarea adăugată de la muncă spre capital, ceea ce ar pune presiune pe bugetele publice în economiile care se bazează puternic pe taxarea muncii.

Studiul ridică şi problema relevanţei viitoare a unor trasee educaţionale lungi, în condiţiile în care unele sarcini asociate profesiilor calificate devin mai uşor de automatizat. În acest context, angajatorii ar putea acorda mai multă importanţă unor competenţe precum judecata, adaptabilitatea şi capacitatea de a lucra complementar cu AI-ul, în detrimentul accentului exclusiv pe calificări formale, precizează Coface.

În plus, concentrarea activelor critice necesare dezvoltării inteligenţei artificiale - de la semiconductori şi modele lingvistice până la centre de date - într-un număr limitat de companii şi ţări poate genera noi vulnerabilităţi geopolitice şi operaţionale, potrivit raportului.

În concluzie, Coface apreciază că inteligenţa artificială nu se extinde marginal în piaţa muncii, ci intră în zone care până recent erau considerate relativ protejate, respectiv funcţiile cognitive, nerutinare şi calificate. Potrivit aceleiaşi surse, chiar dacă efectele nete asupra ocupării rămân incerte, direcţia generală indică o transformare care ar putea modifica treptat structura muncii şi distribuţia valorii în economie.