Abonament gratuit

COMISIA DE LA VENEŢIA SPUNE STOP ABUZURILOR PSDIohannis şi CSM, rol mai mare în domeniul justiţiei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Întâlnirea dintre ministrul justiţiei şi delegaţia Comisiei de la Veneţia, 11 iunie 2018.

Întâlnirea dintre ministrul justiţiei şi delegaţia Comisiei de la Veneţia, 11 iunie 2018.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să aibă acelaşi rol important de până la aprobarea modificărilor legislative în numirea conducerii Parchetului General, DIICOT, DNA şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceasta este opinia mult aşteptată a Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei votate în Parlament de coaliţia PSD-ALDE.

Treizeci de pagini! Atât are motivarea opiniei preliminare a Comisiei de la Veneţia cu privire la neregularităţile legii de organizare judiciară, legii Consiliului Superior al Magistraturii şi legii privind statutul magistraţilor. Nu 133, nu 90, nu 70, aşa cum conţin motivările stufoase ale Curţii Constituţionale a României şi care se învârt în jurul cozii. Motivarea oferită de oficialii europeni este clară, concisă, simplă şi include în ea toată filosofia statului de drept într-o democraţie normală.

Opinia preliminară conţine o serie de concluzii şi recomandări pentru autorităţile din ţara noastră, dintre care principala este aceea că trebuie menţinut rolul şefului statului şi al CSM în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi DNA şi DIICOT şi a Procurorului General.

Raportul final al Comisiei de la Veneţia, va fi publicat în octombrie, cu cel puţin o lună înainte de raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe care Comisia Europeană îl prezintă anual pentru România. Tot în octombrie, oficialii europeni de la Veneţia vor oferi şi punctul de vedere în legătură cu modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală.

În punctul 30 al motivării opiniei preliminare, Comisia de la Veneţia susţine că situaţiile în care Parlamentul a reglementat în mod accelerat aspecte importante ale ordinii juridice sau politice nu pot oferi condiţii pentru consultări adecvate cu opoziţia şi societatea civilă.

Oficialii de la Veneţia se referă în document şi la recomandările făcute de Comisia Europeană prin intermediul raportului din 15 noiembrie 2017 cu privire la MCV pentru ţara noastră. Conform primei recomandări din raportul MCV pentru anul trecut, ţara noastră trebuie să pună în aplicare un sistem robust şi independent de numire a procurorilor-şefi, pe baza unor criterii clare şi transparente în colaborare cu Comisia de la Veneţia. Pentru îndeplinirea acestei recomandări, trebuie să fie asigurată transparenţa, independenţa, controlul şi echilibrul întregii proceduri de selecţie şi numire, chiar dacă decizia finală va rămâne la nivel politic.

Comisia critică rolul prea mare acordat ministrului justiţiei

Conform Comisiei de la Veneţia, prin modificările aduse legii privind organizarea judecătorească, noul sistem de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DIICOT şi DNA face ca rolul ministrului justiţiei în această procedură să fie decisiv, "slăbind mai degrabă controlul şi echilibrul întregului demers". Oficialii europeni susţin că sistemul care este în vigoare în acest moment şi pe care Parlamentul îl vrea schimbat prin modificările adoptate, este cel corect deoarece, prin implicarea a două organe politice şi permite echilibrarea diferitelor influenţe politice.

"Acest lucru este important din moment ce preşedintele, spre deosebire de ministrul justiţiei, nu aparţine neapărat majorităţii", se arată în paragraful 49 al opiniei Comisiei de la Veneţia.

Documentul mai transmite că sistemul actual conferă un rol real CSM, permiţând preşedintelui ţării să ia o decizie în cunoştinţă de cauză pe baza avizului acestui organism.

Paragraful 50 este şi mai clar: "În schimb, aşa cum rezultă din propunerea de modificare a legii, preşedintele este obligat să numească al doilea candidat propus de ministrul justiţiei chiar şi în cazul unui aviz negativ al CSM, ceea ce duce la pierderea relevanţei avizului acordat de acest organism. Astfel, ministrul justiţiei ar fi tentat să numească prima dată un candidat pe care ştie că preşedintele îl va refuza, deoarece ministrul va fi oricum capabil să-şi impună a doua persoană, fapt care ar reduce considerabil rolul CSM în acest proces".

Comisia consideră că această nouă regulă poate fi considerată doar un pas înapoi, reducând astfel independenţa procurorilor-şefi. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în contextul tensiunilor actuale dintre procurori şi unii politicieni, din cauza luptei împotriva corupţiei. "În cazul în care procurorii-şefi depind de ministrul justiţiei pentru numirea şi concedierea lor, există un risc serios de a nu mai lupta într-un mod energic împotriva corupţiei din rândurile aliaţilor politici ai acestui ministru", susţin oficialii europeni, în paragraful 51 al documentului publicat vineri seară.

Decizii contradictorii ale CCR

Cu privire la revocarea procurorilor, Comisia de la Veneţia face referiri şi la Decizia 358 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale privind înlocuirea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Deşi oficialii europeni sunt de acord cu punctul 115 al moivării deciziei CCR, argument prin care magistraţii constituţionali consideră că pe viitor poziţia exprimată de Secţia pentru Procurori din cadrul CSM trebuie să fie luată în considerare de ministrul justiţiei, atât în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia propunerii de revocare, ei consideră că prin hotărârea Curţii Constituţionale "ministrul justiţiei a căpătat o putere mare în privinţa înlăturării procurorilor de rang înalt, limitându-l pe preşedintele ţării la un rol ceremonial". Dacă, după decizia CCR, ar intra în vigoare şi modificările din legile justiţiei, Comisia de la Veneţia consideră că rolul CSM ar slăbi foarte mult, în timp ce puterea ministrului justiţiei ar creşte considerabil, profitând şi de faptul că preşedintele se poate rezuma doar la verificarea demersului de legalitate în cadrul procedurii de numire şi revocare a procurorilor-şefi.

Deşi în sprijinul deciziei 358 din 30 mai 2018 a CCR vine şi decizia 45 din 30 ianuarie 2018 a aceleiaşi curţi, în care se spune că ministrul justiţiei joacă un rol central în numirea procurorilor-şefi, Comisia de la Veneţia constată că decizia de la începutul acestui an contrazice grav decizia 375 din 6 iulie 2005 a CCR în care se spunea că rolul preşedintelui în numirea procurorilor nu este pur formal. De aceea, Comisia consideră că, dat fiind faptul că aceste judecăţi diferite ale CCR sunt greu de conciliat, situaţia privind numirea procurorilor şefi este neclară în acest moment.

Pensionarea rapidă, o problemă pentru sistemul judiciar

Comisia critică şi dispoziţiile privind reducerea condiţiilor de pensionare a magistraţilor prevăzute în modificările aprobate de Parlament.

În paragrafele 151-153, oficialii europeni susţin că "această propunere creează un risc real de scădere severă a corpului de magistraţi din cadrul sistemului judiciar român, în special la nivel înalt. Sistemul judiciar român riscă să-şi piardă cei mai experimentaţi şi calificaţi membri, în timp ce perioada de instruire pentru judecătorii şi tinerii procurori care intră în magistratură va fi majorată. Combinaţia de creştere a perioadei de formare pentru intrarea în magistratură cu reguli mai generoase privind pensionarea anticipată, pot submina serios eficienţa şi calitatea justiţiei. Este evident că această perspectivă reprezintă, de asemenea, un grav pericol pentru continuarea şi consolidarea eforturilor României de combatere a corupţiei".

Comisia de la Veneţia mai arată că în situaţia actuală de conflict dintre unii titulari de funcţii politice şi magistraţi, precum şi a presiunii crescute asupra judecătorilor şi procurorilor puse şi prin noile modificări legislative, există riscul ca mulţi judecători calificaţi să aleagă pensionarea anticipată.

În ceea ce priveşte structura personalului instanţelor şi parchetelor şi a nevoilor existente şi viitoare ale sistemului, Comisia recomandă, ca o garanţie pentru funcţionarea independentă a sistemului judiciar român, să fie efectuate studiile de impact necesare, înainte de intrarea în vigoare a măsurilor propuse privind "resursele umane". Oficialii europeni consideră că proiectul propus privind sistemul de pensionare ar trebui abandonat, cu excepţia cazului în care se poate constata că acesta nu va avea impact negativ asupra funcţionării sistemului.

Recomandările Comisiei

În finalul documentului, Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor României să:

- Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie, având în vedere să fie asigurate condiţiile pentru un proces de numire/ revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului ins­tituţiilor, precum al preşedintelui şi al CSM, pentru a echilibra influenţa ministerului Justiziei;

- Scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori să invalideze soluţiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate.

- Elimine restricţiile privind libertatea de expresie a judecătorilor şi procurorilor;

- Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraţilor precizând explicit că, în absenţa relei credinţe şi/sau gravei neglijenţe, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă; să amendeze mecanismul pentru acţiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acţiune în regres are loc doar o dată şi doar dacă răspunderea magistraţilor a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

- Reevalueze propunerea privind înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători şi procurori; apelarea la procurori specializaţi, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privinţă;

- Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleşi printr-un vot de neîncredere al aduănrii generale a curţilor sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiţiei);

- Să identifice soluţii care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

- Să renunţe la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului;

- Să se asigure că măsurile de "screening" pentru magistraţi sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate şi un drept de a face apel la o instanţă, şi să identifice moduri de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informaţii."

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Ce rol are presedintele Germaniei unul foarte mic si nimic in alegerea conducatorilor din justitie.Politicul nu are ce cauta in justitie,inclusiv presedintele care e ales politic.Comisia a facut recomandari dar ca peste tot sunt influente politice.Cu aceleasi recomandari ale altor organisme europene si nu numai a fost disrusa tara.

    1. Este exact cum ai scris: "a fost disrusa țara"

      Ai scăpat doar o cratima, corect (la nivel subliminal) trebuia să scrii "dis-rusă", ca să fii în acordul vecinilor de la răsărit :-) 

    Presedintele trebuie sa aiba puterea la fel ca in Franta.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

23 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8732
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1013
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5070
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4820
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.1113

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Topul firmelor din Bucuresti 2020
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie