Conferinţa "CSR şi sustenabilitate"

Miscellanea / 10 - 11 octombrie 2023



Evenimentul se desfăşoară la SCENARIO, ONE Tower Floreasca.

Actualizare - Dalia Stoian, EFdeN: "Termenul de sustenabilitate este înţeles greşit"

Pentru multă lume, sustebabilitatea se referă doar la aspecte legate de mediu, dar aceasta este doar o componentă a conceptului, a subliniat Dalia Stoian, membru al boardului EfdeN.

Domnia sa a afirmat: "Aş vrea să ne uităm mai holostic la sustenabilitate, pentru că este o problemă complexă (...) Noi (n.r. EfdeN) nu avem un departament de sustenabilitate, ci sustenabilitatea este embedded (n.r. încorporată) în toate departamentele şi activităţile noastre. Noi proiectăm şi construim în jurul naturii. Dar nu doar despre natură este vorba. În România şi nu numai, termenul de sustenabilitate este înţeles greşit".

Dalia Stoian a adăugat: "Multă lume se gândeşte la mediu în mare parte, dar aceasta este doar o componentă. Sustenabilitatea înseamnă să ne asigurăm nevoile prezentului fără să pericităm posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi asigura nevoile. Iar lucrul acesta presupune trei componente pe care se bazează anumite strategii - cele mai populare fiind legate de cei trei P (People, Planet, Profit)".

(A.I.)

---

Actualizare - Constantin Damov, Coaliţia pentru Economia Circulară: "O parte din profit trebuie întors către comunitatea locală"

O parte din profitul pe care-l realizează companiile trebuie întors către comunităţile locale, a afirmat Constantin Damov, Preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară.

Domnia sa a afirmat: "Vorbim despre bani, dar cred că cele două concepte, CSR şi sustenabilitate, se referă la binele oamenilor. Avem măsuri pentru bani, cum ar fi GDP (n.r. PIB), creştere economică, inflaţie, etc. Dar avem foarte puţini termeni sau metrică pentru a măsura satisfacţia comunităţilor când am ajuns la anumite rezultate economice. Nu ştiu care este indexul de satisfacţie al cetăţeanului României. Dar cred că aceste două concepte pot să aducă un coeficient de satisfacţie. Contează foarte mult impactul a ceea ce facem în calitatea vieţii noastre".

Constantin Damov a adăugat: "Iar CSR şi sustenabilitate au în comun litera S, care vine de la social. Noi acum vorbim despre o acceptabilitate socială a mizeriei pe care o facem în activitatea economică. Reşim să facem acea pace cu comunităţile locale (...). De acolo luăm apă, aer, acolo poluăm, acolo transportăm cu camioanele, de acolo ne luăm forţa de muncă. Iar întrebarea este: comunitatea locală ce primeşte de la noi? În activitatea mea economică, separat de cea de la Coaliţia pentru Economia Circulară unde suntem un accelerator de economie circulară, am realizat că o parte din profit trebuie întors către comunitatea locală".

(A.I.)

---

Actualizare - Florin Spătaru - Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului: "Avem nevoie de investiţii de 300 miliarde dolari pentru atingerea ţintelor de decarbonizare"

Atingerea ţintei de decarbonizare asumate de ţara noastră pentru anul 2050, adică o reducere de 90% comparativ cu anii '90, necesită implementarea de proiecte pe termen lung şi de o finanţare considerabilă, de 300 miliarde dolari, a declarat Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, fost ministru al Economiei.

Florin Spătaru a spus: "Am avut dimineaţă la guvern o întâlnire cu marii producători şi marii consumatori industriali din industria cimentului, industria sticlei, industria hârtiei, industria producătoare de materiale de construcţii, întâlnire la care am discutat despre Green deal Industrial Plan, programul nostru pentru o Românie industrială, competitivă, care poate să ducă la asigurarea materiilor prime şi a lanţurilor de valoare într-o Europă care a fost lovită de foarte multe crize. Suntem o ţară industrială, cu un potenţial industrial, dar a cărei industrie are nevoie de ajutor, pentru că ne-am asumat o ţintă de decarbonizare, de reducere cu 90% raportat la nivelul anilor 90. Mare parte din ţinte le-am îndeplinit prin închiderea unor capacităţi de producţie, nu prin inovare sau cercetare-dezvoltare. Îndeplinirea acestei ţinte necesită proiecte pe termen lung şi un volum al investiţiilor până în anul 2050 de aproximativ 300 miliarde dolari, conform unui raport făcut de Banca Mondială, document ce va fi publicat în 24 octombrie. Iar aceste investiţii sunt necesare pentru a continua activitatea companiilor în sensul de business as usual dar fără emisii de carbon. Suma respectivă nu poate fi asigurată doar de sectorul public sau doar de sectorul privat, ci trebuie să avem un proiect de ţară pe termen lung prin care statul să dea acest semnal de predictibilitate privind direcţiile de finanţare industrială pentru a putea atrage necesarul de finanţare".

Domnia sa a menţionat că mediul de afaceri susţine că avem proiecte mature, dezvoltate în alte ţări, dar că nu există finanţare pentru implementarea în România.

Florin Spătaru a precizat: "Sperăm ca în cursul anului viitor să redefinim direcţiile strategice de dezvoltare şi sectoarele industriale unde vor fi alocate finanţările şi vom merge către ministerele de linie pentru a susţine programele de modernizare. România poate fi industrială, dar trebuie să îşi seteze ca obiectiv decarbonizarea care poate fi făcută prin captarea carbonului şi stocarea lui, dar şi prin inovare şi retehnologizare. În acest cadru, economia circulară are un rol esenţial pentru că circularitatea dă materia primă, avantajul competiţional şi nu mai stăm să ne uităm doar la modalitatea de achiziţie a materiilor prime, pentru că le avem lângă noi şi trebuie să le gestionăm corespunzător şi să le îmbunătăţim corespunzător. Problema e cum reuşeşti să creionezi acest lanţ de valoare, iar aici Guvernul, Parlamentul şi deputaţii noştri din Parlamentul European au cuvânt decisiv în tot acest demers pentru că nu va trebui să aşteptăm de fiecare dată să vedem care sunt deciziile Comisiei Europene, ci trebuie să fim parte activă din acest proiect. România are nevoie de ciment, materiale de construcţii, oţel, aluminiu, industria alimentară, industria auto, iar dacă ele vor putea fi susţinute prin politci publice cu obiective foarte clare care sunt integrate în obiectivul principal, atunci ne putem câştiga locul de pol de sustenabilitate la nivelul Uniunii Europene".

(G.M.)

---

Actualizare - Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă: "Planul de acţiune pentru economia circulară e stabilit până în anul 2032"

Guvernul a aprobat săptămâna trecută planul de acţiune pentru implementarea strategiei privind economia circulară, strategie ce a fost adoptată anul trecut şi care incluce şapte domenii mari de activitate, a arătat Laszlo Borbely, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Laszlo Borbely a menţionat: "Deşeurile şi apa reprezintă două elemente importante din cele şapte domenii mari şi includ 52 de acţiuni. Vorbim despre o schimbare de mentalitate care se întâmplă la nivelul companiilor private şi la nivelul băncilor şi dorim să avem tehnologii sustenabile şi achiziţii publice verzi. În momentul de faţă, companiile private şi băncile se duc pe investiţii sustenabile, pe posibilitatea de a avea o radiografie, o analiză cu privire la sustenabilitatea companiei. Dar poţi să ai orice fel de strategie, pentru că nu contează dacă nu ai un folow-up, dacă nu ai structuri de guvernanţă care să supravegheze. Avem în acest sens un comitet care s-a reunit de patru ori, avem nuclee la nivelul a 12 ministere implicate şi oamenii cu care corespundăm şi vom avea 10 comisii pentru diferite domenii. Planul de acţiune este stabilit până în 2032. Avem toate ingredientele necesare pentru aplicarea mentalităţii de economie circulara".

Domnia sa a precizat că la schimbarea mentalităţii un rol important îl va avea viitorul Centru de Excelenţă, care reprezintă un jalon din PNRR şi pentru care există un proiect de lege, centru ce va oferi ştiinţă şi expertiză pentru administraţia publică.

Laszlo Borbely a punctat: "Avem reglementate bugetarea sustenabilă, studiile de impact şi interconectivitatea strategiilor. Centrul de Excelenţă va oferi studii şi analize de impact. Mai avem a doua componentă - noua meserie de expert în dezvoltare durabilă. Avem deja primii 150 de experţi şcoliţi, oameni care sunt nucleele noastre din ministere. Avem aceşti experţi, care vor fi în total 2000 până în 2026, din care 400 în administraţia publică centrală, iar 1600 în administraţia publică locală şi instituţii publice. Ultima componentă în acest ansamblu va fi un agregator de dezvotare durabilă care va fi finalizat anul viitor. Avem astfel îndeplinite premizele ca să putem aveam o gândire mai sustenabilă, o gândire care să însemne bugetare pentru mai mulţi ani pentru îndeplinirea parametrilor din strategie ce va trebui revizuită conform noilor documente europene".

(G.M.)

---

Actualizare - Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă: "Codul Sustenabilităţii va ajuta companiile să se pregătească pentru raportarea prevăzută de noua directivă europeană"

Codul Român al Sustenabilităţii se află în faza finală, actul respectiv fiind benefic Ministerului Finanţelor şi companiilor, prin prisma noii directive europene care impune din anul 2025 marilor companii să întocmească rapoarte privind sustenabilitatea, a declarat Laszlo Borbely, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Laszlo Borbely a spus: "Codul Român al Sustenabilităţii va duce la uniformizarea modului de raportare, pentru că în momentul de faţă sunt ordine ale Ministerului Finanţelor, potrivit cărora rapoartele sunt predate Registrului Comerţului, iar eu trebuie acum să solicit contra-cost la ONRC aceste rapoarte de sustenabilitate ale companiilor. Prin acest nou cod, avem o platformă funcţională, avem şi un ghid al sustenabilităţii care va ajuta companiile să se pregătească pentru raportările pe care le vor face începând cu anul 2025, dar şi începând cu anul 2027 - an în care şi IMM-urile vor trebui să întocmească aceste rapoarte care vor fi depuse la departamentul nostru, dar se pot depune şi la Ministerul Finanţelor. Cetăţenii vor putea accesa această platformă, pentru că ei trebuie să ştie ce fac aceste companii. Vrem prin acest Cod al Sustenabilităţii să aducem o regulă şi să ajutăm companiile să se pregătească".

(G.M.)

---

Actualizare - Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager Nestle România: "Din punctul de vedere al sustenabilităţii trebuie să ne întrebăm ce lăsăm în urma generaţiilor viitoare"

Sustenabilitatea implică planuri pe termen lung şi gândire strategică orientată către rezultate, nu doar proiecte pe termen scurt, este de părere Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager al Nestle România.

"Din punct de vedere al sustenabilităţii, trebuie să ne întrebăm ce anume vrem să obţinem peste 10 ani, în 2030, în 2050 şi ce anume vrem să lăsăm în urmă pentru generaţiile care vor urma. Nu este chiar atât de uşor să zici că ai setat un obiectiv, ai făcut o politică publică sau că ai luat o finanţare, ci trebuie să ne gândim puţin strategic la cum ajungem la aceste rezultate. Nestle are 155 de ani de istorie iar CSR-ul a fost oarecum o componentă din misiunea companiei noastre. Ulterior, am început să vorbim despre sustenabilitate, acum vorbim despre regenerare" a declarat aceasta.

---

Actualizare - Diana Buzoianu, Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor: "Avem în lucru un proiect prin care să transformăm recomandările de combatere a risipei alimentare în obligaţii"

Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor, Diana Buzoianu, a declarat în cadrul conferinţei "CSR şi sustenabilitate" care a avut loc la Scenario, că în prezent se lucrează la un proiect care să transforme recomandările privind combaterea risipei alimentare în obligaţii, în contextul în care în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare.

"În 2012, în România, aveam prima lege dată cu privire la lupta împotriva risipei alimentare. Discutăm despre asta în contextul în care în România se aruncă 2,55 de milioane de tone de mâncare, pe an, mâncare care ar fi putut să fie salvată sau care ar fi putut să ajungă în anumite zone unde este nevoie de aceste alimente, acest fapt fiind raportat la numărul de mii de copii care în fiecare zi se culcă flămânzi. Din 2012 până astăzi, cu ajutorul mediului privat, majoritatea băncilor de alimente din România. În fiecare regiune din ţară, aceste bănci sunt susţinute de operatori economici, de companii româneşti sau internaţionale care au creat aceste depozite de unde astăzi pot să fie transferate alimente de la magazine către ONG-uri sau către asociaţii, către diverse acţiuni care au loc şi care au nevoie şi care pot folosi aceste alimente înainte să expire" a declarat aceasta.

---

Actualizare - Maria Grapini, europarlamentar: "Ritmul de reglementare este mai mare decât cel al implementării"

Ţara noastră poate să ajungă să respecte toate regulile de mediu cu ţintele din 2030 şi cele din 2050 doar dacă facem să funcţioneze sistemic toţi actorii implicaţi, respectiv să nu facem acest lucru în mod formal, spune Maria Grapini, europarlamentar. Domnia sa subliniază: "Din punctul meu de vedere, ritmul de reglementare în domeniu este mai mare decât cel al implementării. Acest decalaj dintre reglementare - care merge înainte - şi implementare, care nu ţine ritmul, duce la neconformităţi".

(A.V.)

---

Actualizare - Alina Bilan, preşedintele ARDLD: "Nimeni dintre autorităţile de management sau autorităţile locale nu a verificat la final dacă proiectele finanţate din fonduri europene şi-au atins obiectivele privind sustenabilitatea"

O problemă la nivel mondial şi european este implementarea reglementărilor adoptate, susţine susţine Alina Bilan, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Dezvoltare Locală Durabilă - ARDLD şi partener ONV LAW.

Doamna Alina Bilan a spus: "Poate nu stăm la fel de bine cu implementarea cum stăm cu reglementarea. Sunt foarte multe probleme la nivel de evaluare ex-post ale proiectelor. E nevoie de metodologii foarte clare la nivelul UE cu privire la impactul ex-post al proiectelor finanţate din fondurile europene. Poate că la evaluarea ex-ante au fost constatate efecte benefice ale implementării/aprobării unui astfel de proiect, dar în realitate nimeni dintre autorităţile de management sau autorităţile locale nu a verificat la final dacă proiectul şi-a atins obiectivele privind durabilitatea, sustenabilitatea şi protecţia mediului".

(G.M.)

---

Actualizare - Cosmina Frîncu, BRD: "Creăm o reţea de parcuri naturale urbane în treisprezece municipii din România"

BRD Groupe Societe Generale este implicată într-o serie de proiecte prin care se creează o reţea de parcuri naturale urbane în treisprezece municipii din ţara noastră, a afirmat Cosmina Frîncu, Directorul de Comunicare al grupului financiar.

Domnia sa a spus: "Crearea comunităţior durabile este extrem de importantă pentru a împlini obiectivele de dezvoltare durabilă. Comunităţile se creează în jurul proiectelor, a oamenilor. Până la urmă oamenii creează comunităţile şi adună alţi oameni în jurul lor. Prin urmare, ne-am propus să vedem care sunt cele mai ambiţioase şi relevante proiecte care au sustenabilitatea în mijlocul lor şi să încercăm să le susţinem pentru a ajunge la nivelul superior".

Cosmina Frîncu a adăugat: "Ne-am orientat către tot ce înseamnă natură în oraşe. Natura este importantă în general, dar în oraşe îi simţim mai mult nevoia. Împreună cu oameni care ştiu să pună în valoare natura în oraşe, creăm o reţea de parcuri naturale urbane în 13 municipii din România. Sunt proiecte ca Parcul Natural Văcăreşti, care se vor dezvolta împreună cu reţele şi parteneri ONG ce identifică aceste zone de biodiversitate în oraşe, le protejează, lucrează cu administraţiile locale pentru a crea procese de management importante, fac educaţie pentru locuitorii oraşelor, astfel încât să le valorifice, să ne bucurăm cu toţii de ele, să ştim cum să le folosim. Desigur includ programe de educaţie, astfel încât şcolile, familiile să poată beneficia de aceste spaţii. Sunt câteva dintre proiectele noastre care au în vedere ceea ce înseamnă sustenabilitate, dincolo de rolul nostru de actor care susţine afacerile şi economia în România".

(A.I.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: Gradul de incluziune financiară în România - 68% la jumătatea anului 2022

Gradul de incluziune financiară a ajuns la 68% în România (în rândul persoanelor cu vârsta de 18+ ani) la jumătatea anului 2022, în creştere cu 10

puncte procentuale comparativ cu anul 2017, afirmă Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), amintind că, potrivit Băncii Mondiale (BM), acest grad este de 69% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani. Totodată, 80% dintre angajaţi au cont curent şi 54% dintre cei care nu

sunt în câmpul muncii, conform BM.

Oficialul ARB menţionează că aproximativ 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare efectuează plăţi prin Internet/Mobile banking, în creştere cu 70% comparativ cu decembrie 2020 (27%).

(V.R.)

---

Actualizare - Corina Minculescu, OTP: "Factorii ESG contează în ratingul companiilor şi costul de finanţare"

Factorii ESG contează în ratingul companiilor şi costul de finanţare, spune Corina Minculescu, Head of Sustainability OTP Bank, adăugând: "Scorul ESG influenţează costurile de finanţare şi preţul acţiunilor unei companii, iar politicile de finanţare încep să reflecte impactul unor stimulente/penalizări ( "Green Incentives"/ "Brown Penalties") legate de cerinţele de capital pentru instituţiile financiare". Domnia sa subliniază că integrarea cerinţelor de prudenţialitate ESG generează portofolii de investiţii mai reziliente, dar şi oportunităţi de creştere economică, datorită fondurilor publice disponibile de miliarde de euro pentru transformare sustenabilă, sectorul fianciar intermediar cheie.

(V.R.)

---

Actualizare - Alina Bilan, preşedintele ARDLD: "Inegalităţile de profil în teritoriu în privinţa educaţiei financiare au rămas aceleaşi"

Chiar dacă ţara noastră a înregistrat progrese pe drumul către îndeplinirea celor 17 ODD-uri, mai sunt domenii în care inegalităţile între mediul urban şi mediul rural au rămas la acelaşi nivel ca înainte de implementarea Agendei 2030, a spus Alina Bilan, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Dezvoltare Locală Durabilă - ARDLD şi partener ONV LAW.

Alina Bilan a afirmat: "Încă mai avem mult de făcut în domeniul educării tinerelor genreaţii, dar şi a generaţiilor mai în vârstă, precum şi a persoanelor cu risc de excluziune. În raportul subnaţional voluntar al României către ONU, am realizat o statistică pe municipii şi comune şi am constatat că, deşi progresul făcut de România în privinţa atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă este considerabil, inegalităţile de profil în teritoriu în privinţa educaţiei financiare au rămas aceleaşi".

(G.M.)

---

Actualizare - Alina Bilan, preşedintele ARDLD: "Parteneriatul public-privat este cheia pentru dezvoltarea sustenabilă"

Contextul actual este unul dificil, deoarece ne aflăm în faţa unei cirze climatice, unei crize economice şi unei crize sociale, susţine Alina Bilan, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Dezvoltare Locală Durabilă - ARDLD şi partener ONV LAW.

Alina Bilan afirmă: "Pământul se confruntă cu schimbări fără precedent. De aceea ONU a stabilit, prin Agenda 2030, 17 ODD-uri, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. CSR e parte a dezvoltării durabile. O mare provocare recunoscută de ONU e aceea de a crea parteneriate şi de a pune în comun cunoştinţe şi experienţa pentru un viitor sustenabil. Parteneriatul între mediul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă şi autorităţile centrale şi locale este cheia pentru dezvoltarea sustenabilă".

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa "CSR şi sustenabilitate", în data de 10 octombrie 2023, începând cu ora 10:00, la SCENARIO, ONE Tower Floreasca, din Calea Floreasca nr. 165, etaj 17, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Conferinţa BURSA a avut loc la SCENARIO, spaţiul de evenimente de la etajul 17 din ONE Tower.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Comunism + Socialism, ideea aia cu "reintoarcerea unei parti din profit catre comunitate" e magnifica.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb