Conferinţă la Lugano, pentru reconstrucţia Ucrainei

I.Ghe.
Ziarul BURSA #Internaţional / 4 iulie

Conferinţă la Lugano, pentru reconstrucţia Ucrainei

40 de potenţiali donatori sunt aşteptaţi astăzi la Lugano, în Elveţia pentru a participa la o conferinţă în cadrul căreia guvernul ucrainean va prezenta priorităţile pentru reconstrucţia ţării după încheierea războiului declanşat de Federaţia Rusă.

Înaintea conferinţei, pe care o califică drept un "eveniment internaţional de mare avengură dedicat reconstrucţiei Ucrainei", preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un apel la sprijin internaţional pentru reconstrucţia ţării sale.

"Este necesar nu numai să reparăm tot ceea ce ocupanţii au distrus, ci şi să creăm o nouă fundaţie pentru viaţa noastră, pentru Ucraina - sigură, modernă, convenabilă, fără bariere. Acest lucru necesită investiţii colosale - miliarde, noi tehnologii, cele mai bune practici, noi instituţii şi, bineînţeles, reforme", a transmis şeful statului în mesajul său.

Ucraina va prezenta la Lugano un punct de vedere naţional cu privire la modul de implementare a tuturor acestor lucruri.

"Acesta este cel mai mare proiect economic al timpului nostru în Europa şi oportunităţi extraordinare pentru fiecare stat, pentru fiecare companie pe care o vom invita să lucreze în Ucraina pentru a-şi dovedi valoarea", a spus Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean a reamintit că teritoriul a 10 regiuni a fost afectat de ostilităţi după 24 februarie: "În acest timp, am reuşit să eliberăm 1.027 de oraşe şi localităţi, iar alte 2.610 sunt încă sub ocupaţie rusă. Iar majoritatea dintre ele trebuie reconstruite, sute dintre ele au fost complet distruse de armata rusă, ele trebuie de fapt reconstruite de la zero. Dar, pe lângă asta, zeci de oraşe din alte regiuni ale Ucrainei au fost lovite de rachete. Sute de întreprinderi au fost distruse. Printre acestea se numără şi industrii complexe, foarte periculoase - chimice, metalurgie".

De aceea, Volodimir Zelenski afirmă: "Conferinţa de la Lugano poate deveni un pas important pentru reconstrucţia Ucrainei. Iar atunci când vom pune în aplicare acest proiect - şi sunt sigur că se va întâmpla - acest eveniment ar putea fi considerat începutul său".

La conferinţa de astăzi va participa şi Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, aşa cum a anunţat aceasta vineri în Parlamentul ucrainean: "Lunea viitoare, împreună cu preşedintele Zelenski şi cu prim-ministrul Shmyhal, voi participa la conferinţa de la Lugano pentru reconstrucţia Ucrainei."

Preşedinta Comisiei Europene a anunţat vineri, 1 iulie, un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina. Ajutorul este prima parte a pachetului excepţional de asistenţă macrofinanciară în valoare de până la 9 miliarde de euro anunţat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 şi aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

Aurul rusesc - ţinta viitorului pachet de sancţiuni impus Rusiei de Uniunea Europeană

Aurul rusesc ar putea deveni ţinta noilor sancţiuni ale UE împotriva Rusiei pentru războiul purtat în Ucraina, relatează vineri Bloomberg, preluat de Agerpres.

Surse familiare cu acest subiect au declarat pentru Bloomberg că blocul de 28 de state vizează o astfel de interdicţie ca parte celei de-a şaptea runde de sancţiuni împotriva Moscovei. Exporturile de aur au devenit valoroase pentru elita rusă în ultimele luni, oligarhii cumpărând lingouri de aur pentru a evita sancţiunile occidentale.

Aceasta va reflecta probabil interdicţia similară, anunţată săptămâna trecută la summitul G7, în cadrul căruia Canada, SUA, Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie şi Japonia au abordat preocupările legate de inflaţie şi de aprovizionarea globală cu energie şi, fără a omite, totodată, că invazia Rusiei în Ucraina trebuie să primească un răspuns unitar.

Scopul măsurilor este de a epuiza sursele de finanţare pentru continuarea războiului din Ucraina, la fel ca în cazul sancţiunilor existente privind exporturile de energie ale Rusiei. Aurul este considerat un bun de refugiu şi o protecţie împotriva inflaţiei, deoarece îşi păstrează valoarea în mod constant în perioadele de criză economică. Astfel, interdicţia va izola şi mai mult Rusia de sistemul financiar internaţional, într-un moment în care ratele inflaţiei globale continuă să crească.

Rusia este a doua cea mai mare ţară exploatatoare de aur din lume, iar exporturile sale de aur se ridică anual la aproximativ 15,5 miliarde de dolari.

Reuters a raportat la începutul lunii iunie că UE este pregătită să lucreze la mai multe sancţiuni şi a indicat aurul ca fiind o posibilă ţintă în rândul activelor. UE a impus şase pachete de sancţiuni împotriva Rusiei de când forţele preşedintelui Vladimir Putin au invadat Ucraina la 24 februarie.

O parte dintre ţările UE au făcut presiuni pentru sancţiuni mai dure, inclusiv în ceea ce priveşte gazele naturale, dar în acest moment există un apetit scăzut în cadrul blocului european pentru astfel de acţiuni mai curajoase, în condiţiile în care continentul se confruntă cu posibile penurii şi cu creşterea preţurilor.

În schimb, în viitorul apropiat, accentul se va pune mai degrabă pe consolidarea şi extinderea măsurilor existente, cum ar fi restricţiile privind exporturile de tehnologie, precum şi sancţiunile impuse magnaţilor şi entităţilor ruseşti, au declarat sursele.

Germania ia în calcul raţionalizarea consumului de energie

Oraşul german Hamburg va raţionaliza apa caldă pentru gospodăriile private şi va limita temperatura maximă de încălzire în cazul unei penurii acute de gaz, a declarat un senator german, în timp ce Germania se pregăteşte pentru posibile întreruperi ale importurilor de gaz rusesc, notează Reuters.

"În cazul unei penurii acute de gaz, apa caldă ar putea fi pusă la dispoziţie doar în anumite momente ale zilei, în caz de urgenţă", a declarat sâmbătă senatorul pentru mediu din Hamburg, Jens Kerstan, citat de cotidianul Welt am Sonntag.

Kerstan a declarat că oraşul ar putea lua în considerare şi o reducere generală a temperaturii maxime a camerelor din reţeaua de încălzire a districtului.

Potrivit planului federal de urgenţă, gospodăriile şi instituţiile critice, cum ar fi spitalele, vor avea prioritate faţă de industrie în cea de-a treia etapă, dar acest lucru ar putea să nu fie posibil peste tot în Hamburg din motive tehnice.

"Nu va fi posibil peste tot să se facă diferenţa între clienţii comerciali şi cei privaţi în cazul unei penurii de gaz", a adăugat Kerstan.

De aceea, guvernul german face apel la cetăţeni şi companii să reducă consumul de energie şi să ajute ţara să-şi umple capacitatea de stocare a gazelor până la iarnă, dar oraşele iau în considerare şi măsuri în cazul în care gazul se va termina.

Germania ar trebui să fie conştientă de posibilitatea ca Rusia să continue să suspende livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 dincolo de oprirea planificată pentru întreţinere luna aceasta, a declarat sâmbătă ministrul Economiei, Robert Habeck, transmite Reuters.

"Acest lucru ar putea fi raţional, pentru a menţine preţurile generale şi preţurile la energie ridicate în Germania şi pentru a distruge unitatea şi solidaritatea în ţară. Nimeni care gândeşte normal nu poate exclude acest lucru în acest moment", a spus Robert Habeck.

Germania a trecut luna trecută la etapa a doua a unui plan de gaz de urgenţă pe trei niveluri, după ce Rusia a redus livrările prin conducta Nord Stream 1. Este un pas înainte ca guvernul să raţioneze consumul de combustibil. Conducta Nord Stream 1, care furnizează gaze din Rusia către Europa pe sub Marea Baltică, este programată să fie închisă pentru întreţinere anuală în perioada 11-21 iulie.

Joe Biden le cere marilor companii americane să scadă preţul carburanţilor

Preşedintele american Joe Biden a transmis sâmbătă un mesaj către companiile care deţin benzinării în Statele Unite, cerându-le să scadă preţul combustibililor la pompă. Liderul de la Casa Albă îşi motivează cererea cu argumentul că e război şi că a crescut aprovizionarea inclusiv cu combustibil din rezerva strategică a SUA. "Mesajul meu către companiile care deţin benzinării şi stabilesc preţurile la pompă este simplu: sunt vremuri de război şi pericol global. Scădeţi preţul la pompă, astfel încât să reflecte costul pe care îl plătiţi pentru produs. Acum", a scris Joe Biden sâmbătă pe contul său oficial de Facebook.

La aproximativ o oră după această postare, Joe Biden a revenit cu un nou mesaj, în care arată că a aprovizionat piaţa inclusiv cu combustibili din rezerva strategică a Statelor Unite, pentru a determina o scădere a preţurilor la pompă. "Fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a creşte aprovizionarea cu benzină şi motorină pentru familiile şi muncitorii americani. În timpul mandatului meu, am transferat o cantitate record de 1 milion de barili de petrol pe zi din ceea ce se numeşte Rezerva Strategică de Petrol, pentru a scădea preţurile la pompă. În acelaşi timp, i-am chemat pe aliaţii şi partenerii noştri să ni se alăture, punând astfel o cantitate totală de 240 de milioane de barili de petrol în plus pe piaţă", a mai arătat Joe Biden în mesajul său.

Nu este prima dată când Joe Biden cere ieftinirea combustibilului. Recent, el a cerut Congresului să suspende acciza la combustibili pentru trei luni, spunând că măsura este necesară pentru a mai scădea preţurile la pompă,. Totuşi, el a recunoscut că doar această măsură nu este suficientă pentru a rezolva problema preţurilor tot mai mari la energie.

Lukaşenko, ameninţări către statele NATO

Preşedintele belarus Alexandru Lukaşenko s-a folosit de un discurs, sâmbătă, pentru a ameninţa cu represalii militare pe oricine îi atacă ţara, pe măsură ce tensiunile legate de războiul din Ucraina vecină rămân ridicate, potrivit dpa şi AFP.

Vorbind în ajunul sărbătoririi Zilei Independenţei a ţării, Lukaşenko a spus că a ordonat forţelor sale armate să vizeze "centrele de decizie" ale capitalelor occidentale în cazul unei atac asupra Belarusului, adăugând: "Nu ne atinge - şi nu te vom atinge", potrivit agenţiei de presă de stat Belta.

De la atacul Kremlinului contra Ucrainei, pe 24 februarie, Belarus a servit drept bază pentru forţele ruse.

"Suntem provocaţi", a lansat el, ameninţând să riposteze "imediat" la orice atac al inamicului contra teritoriului Belarusului", un mesaj destinat Kievului şi Occidentului.

În ciuda faptului că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina, Moscova şi aliatul său Minsk au încercat în repetate rânduri să se portretizeze ei înşişi în victime ale presupusului Occident ostil şi ale politicilor NATO.

Au existat temeri că Belarus ar putea intra oficial în război alături de Rusia de când a început conflictul în Ucraina, Lukaşenko recunoscând că rachetele ruseşti au fost lansate asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului în primele săptămâni ale invaziei.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro