CORESPONDENŢĂ DE LA PARISEconomia africană, în plină efervescenţă

Mirel Scherer
Ziarul BURSA #Internaţional / 27 august 2014

Economia africană, în plină efervescenţă

Prezent în jurnalele de actualităţi la rubrica «războaie şi catastrofe sanitare», continentul african este rareori amintit la capitolul economic. Totuşi, pentru prima dată în istoria lor, ţările africane cunosc o dezvoltare economică excepţională. Comparaţia cu situaţia economică mondială este frapantă. Astfel, creşterea economică mondială este plafonată la 3,4% (1,1% în zona euro), dezvoltarea economică a ţărilor emergente este în scădere accentuată (4,6%), Rusia este în recesiune... În acelaşi timp, continentul african va avea o creştere economică de 5,3% în 2014, cea mai importantă în lume. O situaţie care, după cum se prevede, va continua în 2015 şi 2016, unele zone depăşind chiar 6%. Şase din cele zece ţări ale lumii care vor avea dezvoltarea economică cea mai puternică se află în Africa, de exemplu, Nigeria, Etiopia şi Angola. Acestea nu sunt singurele veşti bune: inflaţia este sub control (6,7%), ca şi deficitul public, limitat la 3,9% din PIB (produsul intern brut).

Semnul principal că Africa este pe drumul bun este că prezintă garanţii solide şi durabile, fiind atracţia pe care o exercită pentru capitalul internaţional. În 2013, investitorii de pretutindeni au plasat mai mult de 50 de miliarde de dolari în ţările africane. Desigur, aceste evoluţii pozitive nu pot estompa problemele grave cu care se confruntă leagănul umanităţii. Violenţa extremă este omniprezentă şi se întinde de la zona teroristă între Nigeria şi Somalia la războaiele endemice din Congo sau la haosul din Libia şi Africa Centrală. Mai mult de 500 de conflicte au avut loc pe continentul african din 1990 şi până astăzi. Aceeaşi situaţie dezastruoasă se înregistrează şi pe plan medical, cu epidemii de Sida şi de Ebola, o tragedie umanitară pe care o trăiesc mai multe ţări africane. În ciuda acestei situaţii, Africa este unul din exponenţii cei mai semnificativi al mondializării economiei: exporturile sale s-au mărit de patru ori din anul 2000 până astăzi, în primul rând spre China (partenerul său principal), India şi Brazilia. Două ţări îşi dispută supremaţia continentului. Nigeria, în primul rând, cu cei 160 de milioane de locuitori (o populaţie care se va dubla până în 2050) şi o creştere economică de 8,5%. Prima economie africană ar putea să fie mai puternică, dacă ţara nu ar fi marcată de o instabilitate politică continuă, de dispute etnice şi de terorismul sectei Boko Haram. În partea australă a continentului se impune desigur Africa de Sud, care, de asemenea, ar fi mai bine situată în clasament dacă problemele tensiunilor sociale şi a gangrenei corupţiei ar fi rezolvate.

În orice caz, este evident că «leii» africani sunt pe cale să reproducă, într-un mod care le este propriu, succesele economice realizate în secolul trecut de «dragonii» asiatici. Creşterea demografică africană de 2,5% pe an este unul din motoarele principale al acestei dezvoltări. Populaţia africană va creşte de la 1 miliard de locuitori astăzi, la 2,4 miliarde în 2050 şi 4,2 miliarde în 2100. O populaţie care va trece treptat de la sat la oraş: populaţia urbană a crescut din 1960 până acum, de la 19% la 39%. Mai mult de jumătate din populaţia africană va trăi la oraş începând cu anul 2040. O evoluţie care este probată de numărul oraşelor cu mai mult de un milion de locuitori care sunt în număr de 52, ori în 1950 continentul nu avea niciunul. Veritabile megalopolisuri s-au născut în aceşti ani, cum ar fi Lagos (17 milioane de locuitori) sau Kinshasa (10 milioane de locuitori). Alte elemente pozitive sunt ameliorarea modului de guvernanţă al acestor ţări (din 54, 20 sunt democraţii, adică de cinci ori mai multe decât în 1990), consumul susţinut al pieţei interne (Africa este a doua piaţă de desfacere mondială a industriei telecomunicaţiilor), reducerea sărăciei de la 50% în 1990 la 31% astăzi, apariţia unei clase de mijloc care numără 350 de milioane de persoane. Continentul african profită de asemenea de enormele sale resurse naturale (suprafeţe agricole, zăcăminte de tot felul, surse de energie, etc.). Altă specificitate a sa - dezvoltarea nu este realizată graţie industriei, ci agriculturii, serviciilor şi turismului, ceea ce îi permite să evite degradarea accelerată a mediului care loveşte oraşele chineze sau indiene.

Dar motorul principal al acestei dezvoltări fulminante este... Internetul. Pentru prima oară în istoria sa, continentul african are acces deplin la programele de învăţământ de toate formele. "Anul trecut, am petrecut şase luni sabatice în Africa", explica Patrick Aebischer, preşedintele Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (Elveţia), într-un interviu acordat săptămânalului Le Point. Domnia sa a adăugat: "Am constatat la faţa locului dorinţa acerbă a tinerilor senegalezi, camerunezi sau ivoirieni de a învăţa. Universitatea noastră cooperează cu câteva mari universităţi tehnologice francophone pentru a crea un portal (denumit Ocean) care să furnizeze Moocs (cursuri universitare via Internet) în franceză. Este o iniţiativă foarte importantă. Am văzut studenţi în pădurea tropicală din Tanzania, fără acces la apă potabilă şi la curent electric decât graţie unui panou solar, dar conectaţi la Internet. Pentru prima oară, Africa are acelaşi acces la cunoştintele de tot felul ca şi Occidentul. Şi cum inteligenţa este distribuită de maniera democratică în lume, graţie geneticii, schimbările vor fi fenomenale".

Pentru a ajunge o mare putere economică, Africa trebuie totuşi să depăşească mai multe obstacole. Şi anume, să ofere locuri de muncă tinerilor absolvenţi, să construiască infrastructurile necesare, să creeze un fond monetar african sau o bancă centrală africană, să asigure integrarea regională şi crearea de noi pieţe de desfacere a mărfurilor, să limiteze corupţia, să asigure securitatea persoanelor şi a bunurilor şi să elimine terorismul. Un vast program în perspectivă.

Notă: Redactor şef al jurnalului web de noutăţi tehnologice şi industriale Fabrication Mécanique (http://fabricationmecanique.wordpress.com), Mirel Scherer este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ziarist din 1981 în presa tehnică din Franţa, el a fost redactor şef adjunct al revistei Industrie et Technologies şi "grand Reporter" la importantul săptămânal economic şi industrial L'Usine Nouvelle. Specialist în informatica industrială, automatisme industriale şi echipamente de producţie, el a fost distins de mai multe ori cu Trofeul celui mai bun jurnalist, acordat de Clubul presei informatice din Franţa.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

01 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9148
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5152
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9264
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5638
Gram de aur (XAU)Gram de aur279.6982

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro