Costurile de finanţare ale guvernului Cîţu continuă să crească

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 27 iulie

Costurile de finanţare ale guvernului Cîţu continuă să crească

Tendinţa de majorare a dobânzilor s-a accelerat după demiterea ministrului de finanţe Alexandru Nazare România se împrumută mai scump pe toate scadenţele, comparativ cu luna trecută

Aurelian Dochia: "Este clar că BNR încearcă să întârzie cât mai mult majorarea dobânzii-cheie. Evident că există şi un cost politic şi nimeni nu vrea să-şi asume costurile"

Rata de dobândă pe zece ani a României (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare din economie, a urcat ieri la 3,705%, cel mai ridicat nivel din data de 1 septembrie 2020, în timp ce dobânzile pe termen scurt şi mediu la care se împrumută guvernul Cîţu au urcat şi ele şi au depăşit în ultimele săptămâni nivelurile din debutul anului. Singurele scadenţe pe care guvernul se împrumută mai ieftin comparativ cu începutul lui 2021 sunt cele pe 6 luni şi 1 an, iar comparativ cu luna trecută guvernul se împrumută în prezent mai scump pe toate scadenţele. De la începutul anului, rata de dobândă pe 10 ani consemnează o majorare de peste 24%. Randamentul real pe scadenţa 10 ani, ajustat cu inflaţia, este în continuare negativ (-0,6%), însă mult mai puţin negativ decât în Polonia (-2,78%). În paralel, randamentele obligaţiunilor suverane denominate în euro au stagnat în ultima săptămână, maturitatea 10 ani rămânând la 1,8%.

Costurile de finanţare ale guvernului Cîţu continuă să crească

Costurile de finanţare ale guvernului, în special dobânda pe 10 ani, au început să urce puternic după ce premierul Florin Cîţu l-a demis, în data de 8 iulie, în mod neaşteptat şi cu explicaţii neclare, pe ministrul Finanţelor Alexandru Nazare. Conform fostului ministru, Cîţu i-a cerut demisia cu o zi înainte (!) de emisiunea de eurobonduri prin care guvernul a atras de pe pieţele externe 3,5 miliarde de euro pe două scadenţe, 9 ani şi 20 de ani. Cât a fost ministru de finanţe, Florin Cîţu a afirmat în mai multe rânduri că scăderea dobânzilor arată încrederea investitorilor în guvernul liberal condus la acea vreme de Ludovic Orban.

În orice caz, majorarea randamentului pe zece ani al României de pe parcursul ultimelor luni indică ieşiri controlate de capitaluri ale investitorilor nerezidenţi de pe piaţa titlurilor de stat în lei în condiţiile în care în Statele Unite şi Germania s-au consemnat scăderi ale ratelor de dobândă pe 10 ani. La tendinţa ascendentă a costurilor de finanţare ale guvernului a contribuit şi inflaţie pe luna iunie, publicată la mijlocul acestei luni, care a surprins pe partea pozitivă venind la 3,94% faţă de 3,7% aşteptările pieţei.

De altfel, nici investitorii activi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu s-au înghesuit în lunile iunie şi iulie să împrumute statul în condiţiile în care inflaţia anuală este estimată de banca centrală să urce la 4,1% şi de analişti la 6-7%, iar dobânda la titlurile de stat pe doi ani, cea mai lungă scadenţă oferită prin BVB, a fost de 3,25%. Guvernul a împrumutat prin BVB pe scadenţele (1 an şi 2 ani) în lei doar 614,5 milioane de lei cumulat, iar pe tranşa în euro 59 milioane.

Ministerul Finanţelor s-a confruntat cu o cerere mai slabă în ultimele luni pentru obligaţiuni în condiţiile puseului inflaţionist şi a volatilităţii şi turbulenţelor de moment din pieţele financiare internaţionale. Săptămâna trecută, licitaţia de certificate de trezorerie (maturitate 1 an) a fost puternic suprasubscrisă de către bănci (1,7 miliarde de lei la un prospect de 500 de milioane de lei), în timp ce ofertele depuse pentru obligaţiuni scadente în aprilie 2026 au fost respinse de oficialii guvernamentali din cauza cererii extreme de slabe de doar 332,5 milioane de lei la un prospect de 400 de milioane.

Prin certificatele de trezorerie MF a împrumutat 499,6 milioane de lei la un cost mediu de 2,17%, cu 20 de puncte de bază peste nivelul de la licitaţia pe 1 an din luna iunie şi cu 27 puncte de bază peste cea din luna mai. Pe scadenţa 2031, Finanţele au atras săptămâna trecută 334 milioane de lei la un cost mediu de 3,75%, cu 66 de puncte de bază peste costul de la ultima licitaţie pe această scadenţă din ianuarie - cererea a fost din nou slabă, 370 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane.

Guvernul însă are la dispoziţie sume importante şi deci o marjă de manevră semnificativă pentru respingerea costurilor de finanţare pe care le consideră prea mari, însă reducerea apetitului băncilor pentru datoria guvernamentală la dobânzile din ultimele luni este mai mult decât evidentă, ceea ce împinge dobânzile în sus. Săptămâna aceasta, Ministerul Finanţelor are în plan o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în februarie 2025 în volum de 460 milioane de lei.

Analiştii se aşteaptă ca BNR, care a menţinut neschimbată politica monetară în şedinţa din debutul lunii iulie, să semnaleze în următoarele luni posibilitatea demarării noului ciclu de creştere a dobânzilor în condiţiile avansului inflaţiei şi a creşterii PIB care este aşteptată de FMI şi Consiliul Fiscal să fie de peste 7% în acest an şi de 5% în 2022. BNR a adoptat în ultimele luni o politică de stimulare a creditării (dobânzi real negative) în detrimentul economisirii şi o politică de gestiune mai activă a lichidităţii din sistemul bancar, unde există un excedent semnificativ de cash.

Astfel, BNR a continuat să sterilizeze în ultimele săptămâni surplusul de lichiditate din piaţa interbancară prin operaţiuni de atragere de depozite. 20 bănci au plasat marţea trecută 8,13 miliarde lei la banca centrală, cu scadenţa la o săptămână şi la o rată a dobânzii de 1,25%, iar astăzi ar putea avea loc o nouă operaţiuni de atragere de depozite.

În iulie au ajuns la scadenţă titluri în valoare de numai 618 milioane lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor a atras lichiditate din piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni în lei. Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în octombrie, în valoare de circa 9 miliarde de lei.

Analiştii BCR arată de asemenea că deţinerile investitorilor nerezidenţi de obligaţiuni de stat în lei ca procent din total emis şi-au continuat în luna mai tendinţa descrescătoare, ajungând la 18,1% de la 18,4% în aprilie, după ieşiri nete de 0,4 miliarde de lei, după ce în martie procentul era de 18,9%. În luna aprilie s-au consemnat ieşiri nete de 0,3 miliarde de lei.

Economistul Aurelian Dochia ne-a declarat la finalul săptămânii trecute că BNR a făcut până acum tot posibilul să nu tulbure apele însă rămâne de văzut când va fi obligată să ia măsuri pentru a combate inflaţia.

"Este o întrebare dacă banca centrală va mai putea să reziste multă vreme acestei evoluţii a inflaţiei (care este estimată la ajungă la peste 7% la finalul anului). Până acum a făcut tot posibilul să nu tulbure apele, să nu răstoarne barca, pentru că evident că o creştere a dobânzii de către banca centrală va duce la schimbarea preţului activelor de pe piaţă şi cel mai rău este că guvernul va trebui să se împrumute la dobânzi mult mai ridicate. Nefiind singura bancă centrală care se află în dilema asta, rămâne de văzut când va fi obligată BNR să ia măsuri, dar este clar că încearcă să întârzie cât mai mult pentru că evident că există şi un cost politic dacă se întâmplă chestia asta şi nimeni nu vrea să-şi asume costurile", a spus Dochia.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Citu sa controleze cat mai bine deficitul !

    Sa ajusteze cheltuielile si necesarul deficitar de imprumutat !  

    De acum pana in martie 2022 mai are timp sa mai dreaga busuiocul.  

    Dupa aia vine EXPLOZIA!  

    Florine, Martie 2022 = Septembrie 2008 !

    Da jos deficitul si echilibreaza finantele sa nu se bubuie bomba sub fund iar!  

    1. perioada 9-12 Septembrie 2008 = perioada 10-14 Martie 2022 Florineeee! :)

      ti-am dat pe tava si datele exact ca la copii ! ... si nici macar cu un covirg nu ma aleg de la info date :)) ...  

      vezi ce faci!

      nu ai voie sa o dai in bara cand ai info din viitor. . . e ca si cum ai juca pe calculator un joc avand cheat-uri.  

      O va da în bara cu brio, cum la cheltuieli n-are boașe sa umble, are doar varianta creșterii taxelor - doar ca legea cere predictibilitate cu 6 luni înaintea aplicării, deci 7% deficit - 7% inflația - 7% creștere ec. Ca la cutremur...

      taxarea extrage bani din economie = are efect de tasare a cresterii economice, eventual de curbare intr-o scadere economica

      not a good idea 

      Mai exact se poate? Ce anume se va intampla intre 10-14 martie 2022 (perioada care cuprinde si-un weekend)?

    CINE SI CAND VA PLATI ACEST MUNTE DE DATORIE GENERAT DE DESCREIERATII ASTIA?

    TOATA CLOACA POLITICA ESTE ASERVITA SI CHITITA PE A VINDE TARA SI PE ROMNAI!

    CAT DRACU II MAI TOLERAM!!!??? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro