CRISTIAN ERBAŞU, PREŞEDINTELE FPSC:"Criza materialelor de construcţii se va rezolva în timp, dar criza forţei de muncă va apăsa mult mai puternic în anii următori"

M.G.
Ziarul BURSA #Companii #Construcţii / 15 septembrie

Cristian Erbaşu a mai precizat că este nevoie de sute de mii de specialişti şi muncitori necalificaţi în construcţii, oameni care nu vor apărea pur şi simplu pentru că în construcţii oamenii se profesionalizează în câţiva ani.

Cristian Erbaşu a mai precizat că este nevoie de sute de mii de specialişti şi muncitori necalificaţi în construcţii, oameni care nu vor apărea pur şi simplu pentru că în construcţii oamenii se profesionalizează în câţiva ani.

Criza materialelor de construcţii se va rezolva odată cu trecerea timpului, însă criza forţei de muncă va ajunge să se resimtă din ce în ce mai puternic în anii următori, a afirmat, ieri, Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în cadrul unui eveniment în care s-a sărbătorit ziua naţională a constructorului. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române.

Erbaşu a afirmat: "Din partea breslei noastre se aşteaptă mult, se doreşte mult, dar pentru sectorul de construcţii se face foarte puţin, din păcate. Suntem constructori şi ştim bine cât de greu ne-a fost în ultimii 30 de ani să ţinem stindardul sus şi să supravieţuim într-o furtună generală în care, în construcţii, ştiţi bine, lucrurile se vedeau numai din unghiul acela în care se vede ce este murdar, urât, greu. (...). România este făcută de generaţii întregi de constructori care au muncit şi au vorbit mai puţin decât alţii. Dar au muncit. Această sărbătoare a constructorului trebuia să se întâmple de zeci de ani. (...) Noi nu ne-am permis să stăm acasă şi nici să simţim această apăsare a pandemiei, să amânăm activităţi. A trebuit să lucrăm, aşteptările erau extrem de mari, şi am lucrat. S-a văzut rezultatul: am fost, alături de IT, motorul principal al economiei, nu numai în România, ci în toată lumea. (...) Criza materialelor de construcţii este o criză foarte mare, dar limitată în timp. Ea se va reglementa. Însă va reveni criza forţei de muncă şi va reveni mult mai acut, mult mai apăsat şi pentru o perioadă mult mai lungă. Piaţa cere, însă tinerii, noua generaţie, nu vor să vină spre acest domeniu. Este un domeniu greu, nu este elegant ca alte domenii, dar dacă nici acum nu realizăm că este extrem de necesar în continuare (acest sector), să nu ne mirăm că nu lipsa banilor va face ca nici 25% din ceea ce ne propunem şi am putea să facem să nu ducem la bun sfârşit, ci lipsa forţei de muncă".

Erbaşu a mai precizat că este nevoie de sute de mii de specialişti şi muncitori necalificaţi în construcţii, oameni care nu vor apărea pur şi simplu pentru că în construcţii oamenii se profesionalizează în câţiva ani.

"Acest lucru nu a fost realizat nici de noi, constructorii, care n-am putut să fim suficient de convingători cu decidenţii politici sau de altă natură să se aplice asupra breslei constructorilor. Sper ca măcar acum, cand s-a ajuns cu cuţitul la os, să ne gândim să acţionăm astfel încât peste câţiva ani, 2-3-5 ani, să putem avea rezultate. Orice acţiune pe care noi o întârziem astăzi va întârzia la rândul ei toate investiţiile mici, medii sau mari de care noi avem nevoie în România, cu bani de la UE sau cu bani proprii", a afirmat preşedintele FPSC.

Acesta a mai arătat că construcţiile sunt un domeniu de activitate riscant, chiar băncile refuzând să se îndrepte spre acest sector cu sprijin financiar.

"Prin urmare, statul, dacă consideră că domeniul construcţiilor este strategic, atunci trebuie să trateze construcţiile ca pe un domeniu strategic", a spus Erbaşu.

Potrivit datelor FPSC, sunt peste 700.000 de români care lucrează în sectorul de construcţii în Europa, în condiţiile în care în România mai sunt doar 300.000.

La rândul său, Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a declarat în cadrul evenimentului că se afirmă adesea că popoarele civilizate sunt cele care au avut construcţii de zid şi de piatră.

"Popoarele cu istorie sunt acelea care lasă în urmă dovezi palpabile. Acestea sunt de cele mai multe ori construcţiile durabile. Însă popoarele civilizate au şi constructori, nu numai construcţii. Iar în aceste judecăţi de valoare sunt foarte multe prejudecăţi. Unele popoare au construit edificii de lemn, perisabile şi care nu s-au păstrat până astăzi. Dar în general la noi este prejudecata că n-am avut construcţii vechi, durabile, şi că neavând construcţii n-am avut civilizaţie. Am avut curiozitatea să compar cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi nu stăm chiar aşa rău. Dincolo de asta, Academia Română are cuvânt să organizeze ziua constructorului pentru că Academia a proiectat şi construit România de la Alexandru Ioan Cuza, când s-a planificat crearea acestei instituţii, la Carol I când a început să funcţioneze această instituţie. Academia Română a proiectat România întâi prin cultură, apoi prin membrii ei care au fost din toate provinciile româneşti de la începuturi şi care apoi s-a străduit să consolideze România. Iar dintre inginerii academicieni care ne-au marcat viaţa este Anghel Saligny, datorită caruia s-a şi fixat această zi de 14 septembrie (pentru Ziua Constructorului). Membrii marcanţi ai Academiei, arhitecţii şi constructorii ei de meserie, au ridicat ţara care găzduieşte această naţiune", a spus Pop.

Cristian Pistol, consilier de stat în guvern, a declarat că prioritatea majoră a guvernului în infrastructură rămâne legarea regiunilor istorice prin autostrăzi şi căi ferate.

"Unde există infrastructură apar investiţii care deschid calea către dezvoltare. În absenţa acestor elemente cuvântul dezvoltare rămâne o noţiune fără fond, fără substanţă, iar vremea formelor fără fond a apus în România. România a avut şansa de a trece mai uşor prin criza cauzată de pandemia Covid-19 datorită sectorului construcţiilor. Faptul că au existat proiecte în implementare iar şantierele rămase deschise au permis o absorbţie consistentă de fonduri europene şi o acumulare substanţială de resurse financiare care au intrat în economie. Cu toate aceste lucruri încă avem în faţă o multitudine de provocări. Cea mai importantă, la peste 100 de ani de la Marea Unire, rămâne totuşi nevoia de a lega regiunile istorice prin autostrăzi şi căi ferate care să permită o viteză de deplasare adecvată", a spus Pistol.

Ziua de 14 septembrie a fost declarată Ziua Naţională a Constructorului prin legea 350/2018, aceasta fiind ziua în care în anul 1895 au fost recepţionate lucrările de execuţie a podului Anghel Saligny (sau Podul Carol) de peste Dunăre de la Feteşti, lucrare emblematică pentru acele vremuri. Podul de 4.087 metri, la vremea lui, a fost cel mai lung din Europa şi al doilea cel mai lung din lume.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Cristian Erbaşu este preşedintele Federaţiei Patronatelor escrocilor Societăţilor din constructii

    - muncitori cu contract de 2 sau 4 ore, restul banilor platiti la negru 

    - pe nici un santier nu se respecta normele de securitatea munci  

    - program de lucru de 10-12 ore (precum sclavi din secolul 18) 

    etc etc etc etc

    numa' escroci care se numesc patroni 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro