CRISTINA CHIRIAC, CONAF:"Unitatea poate evita o criză generală a forţei de muncă"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii #Resurse Umane /

Cristina Chiriac, preşedintele CONAF şi iniţiatorul proiectului "Pactul pentru Muncă", apreciază că mediul antreprenorial şi patronal a conştientizat că altă cale decât cea de unitate nu există.

Cristina Chiriac, preşedintele CONAF şi iniţiatorul proiectului "Pactul pentru Muncă", apreciază că mediul antreprenorial şi patronal a conştientizat că altă cale decât cea de unitate nu există.

Modificarea legislaţiei în domeniul fiscalităţii pentru creşterea câştigului salarial, luarea unor măsuri fiscal-bugetare care să stimuleze inves­tiţiile, implementarea pe scară largă a unui sistem dual de învătământ calibrat pe nevoile antreprenorilor, atragerea de forţă de muncă din străinătate, dar şi alocarea unui buget mai mare pentru educaţie se numără printre măsurile propuse şi agreate de reprezentanţi ai guvernului, administraţiei locale, patronate, antreprenori, multinaţionale, directori de companii şi reprezentanţi ai societăţii civile, în cadrul conferinţelor "Pactul pentru Muncă", organizate de CONAF şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).

"Unitate - acesta este cuvântul care poate duce la evitarea unei crize generale a forţei de muncă în România şi nu numai", este concluzia evenimentelor care au avut loc la Cluj şi Iaşi.

Studiile şi sondajele prezentate în cadrul dezbaterilor au fost realizate, la solicitarea CONAF şi FPPG, de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică (Ocuparea forţei de muncă din România în contextul Uniunii Europene) şi de Novel Research (Mediul antreprenorial în România) şi au reprezentat punctul de pornire pentru concluziile prezentate în cadrul Galei "Antreprenor în Româ­nia", care a avut loc la Palatul Regal din Bucureşti. Măsurile propuse de participanţii la evenimentele CONAF urmează să se concretizeze într-un "Memorandum of Understanding", care va sta la baza negocierii cu factorii de decizie de la cel mai înalt nivel, pentru a fi stabilite modalităţile de îmbunătăţire a legis­laţiei şi, implicit, a condiţiilor de pe piaţa muncii din ţara noastră.

Cristina Chiriac, preşedintele CONAF şi iniţiatorul proiectului "Pactul pentru Muncă", apreciază că mediul antreprenorial şi patronal a conştientizat că altă cale decât cea de unitate nu există.

Domnia sa a menţionat: "Problematica deficitului forţei de muncă a unit antreprenorii într-o singură voce şi a condus la identificarea celor mai bune soluţii pentru a stopa declinul de pe piaţa muncii. În ultimii 30 de ani, indiferent de coloratura politică a guvernelor care ne-au condus, problema unui trai decent în România nu a fost rezolvată şi iată-ne acum puşi în faţa unei realităţi economice care nu mai poate fi ascunsă! Aşadar, mediul antreprenorial ia atitudine şi acţionează! Căutăm împreună soluţii, le dezbatem în spaţiul public şi împreună cu reprezentanţii statului dorim să le implementăm pentru a crea valoare adăugată în economie. În viziunea mea, aces­ta este «Pactul pentru muncă» la care lucrăm şi suntem conştienţi noi, antreprenorii, că suntem singurul partid de opoziţie din această ţară!"

Franck Neel, preşedintele FPPG, readuce în atenţia opiniei publice importanţa educaţiei şi a pregătirii angajaţilor: "Fiind proactivi, împreună cu părţile interesate din sfera politică, putem realiza strategii adecvate. Cred cu tărie că cei care reprezintă diferite industrii vor trebui să găsească soluţii şi să se implice mai mult în procesul de căutare şi definire a acestora - pregătire, educaţie, schimb de experienţă, programe de specializare, planificarea unor programe atractive în sfera profesională".

Şi reprezentanţii guvernului sunt de acord că este nevoie de unitate şi, mai ales, de dialog. Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a declarat: "Este o problemă grea a României, mă bucur enorm să văd din ce în ce mai multe patronate care vor să colaboreze cu Ministerul Muncii. Sunt alături de dumneavoastră şi susţin iniţiative private, îmi doresc un dialog coerent care să conducă la soluţii imediate. Aveţi în mine şi în minis­terul pe care îl conduc un partener viabil pentru a creiona modificări legislative care să confere pieţei muncii atractivitate şi flexibilitate. În calitate de ministru al muncii, suntem extrem de interesaţi să colaborăm şi în afara acestui pact, să lucrăm împreună pentru a găsi măsurile legislative necesare".

La rândul său, Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, a menţionat: "Nu cred că României îi lipsesc în mod special banii, ci tocmai acest spirit colaborativ şi capacitatea de a vorbi cu statul român pe o singură voce, hai două, dar nu o sută. Până la urmă, statul are nevoie să aibă parteneri puternici cu voci coagulate care să transmită mesaje clare despre ceea ce necesită".

În condiţiile în care la nouă milioane de angajaţi în diverse sectoare ale economiei, România are aproape 400.000 de şomeri, este necesară mai mult ca oricand luarea unor decizii cât mai urgente pentru rezolvarea situaţiei crizei forţei de muncă, subliniază organizatorii evenimentului.

Conform studiilor citate, 38% dintre persoanele intervievate au experimentat antreprenoriatul, în prezent rămânând activi doar 13,9% dintre cei care au făcut acest pas.

Nevoia de control asupra veniturilor, timpului şi deciziilor, precum şi satisfacţia personală sunt principalele motivaţii ale antreprenoriatului, arată cercetarea referitoare la forţa de muncă din piaţa noastră.

Sursa citată menţionează că taxele si reglementările fiscale reprezintă principala barieră în menţinerea şi dezvoltarea afacerilor.

Nemulţumirea la locul de muncă este un factor declanşator în decizia imediată de a începe activitatea antreprenorială, de multe ori în detrimentul căutării unui alt loc de muncă. Persoanele care au în plan să îşi deschidă o afacere în următorul an sunt interesate în mod special de dezvoltarea profesională şi de punerea în aplicare a propriei idei de afacere. În acelaşi timp, aproximativ doi din zece antreprenori sunt deschişi la ideea de a importa/folosi personal calificat din afara ţării, în condiţiile lipsei de personal calificat.

7% dintre angajaţii cu normă întreagă au surse alternative de venit, acestea fiind în majoritatea lor venituri obţinute ca liber profesionişti, subliniază studiul citat, menţionând că renunţarea la sursele de venit alternativ s-ar face în condiţiile obţinerii unui venit minim de 6.700 lei.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS