Criză profundă: Salvaţi Copiii, apel pentru combaterea mortalităţii infantile

Asociaţia „Salvaţi Copiii” România lansează un apel către mediul de afaceri pentru a sprijini dotarea maternităţilor şi a secţiilor de nou-născuţi, într-un context în care statisticile indică o creştere alarmantă a sarcinilor la vârste foarte fragede şi riscuri asociate atât pentru mame, cât şi pentru nou-născuţi. Organizaţia solicită ca 20% din impozitul pe profit să fie direcţionat, prin mecanismul legal, către achiziţia de echipamente esenţiale pentru combaterea mortalităţii infantile.

Datele analizate de organizaţie pentru anul 2024 arată o realitate îngrijorătoare: peste 6.000 de fete sub 18 ani au devenit mame, iar o zecime dintre ele nu aveau nici 15 ani. Situaţia este agravată de faptul că mai mult de jumătate dintre copiii născuţi de mame sub 15 ani - 61,43% - nu au paternitatea recunoscută, ceea ce creşte vulnerabilitatea socială şi economică a familiilor.

„Salvaţi Copiii” atrage atenţia că vârsta extrem de scăzută a mamelor creşte masiv riscul de naştere a unui copil cu greutate mică. Probabilitatea ca un nou-născut să se confrunte cu această problemă urcă de la 8,11% în rândul mamelor adulte la 18,77% în cazul celor sub 15 ani. Una dintre cauzele principale este lipsa controalelor prenatale: 37,2% dintre mamele sub 15 ani nu au beneficiat de niciun control medical înainte de naştere; media naţională este de 19,27%, potrivit datelor INS; numai în 2024 s-au înregistrat 586 de naşteri la fete sub 15 ani, din totalul de 6.117 naşteri din mame minore. Situaţia confirmă un sistem fragil, în care prevenţia şi accesul la servicii medicale esenţiale sunt puternic limitate pentru categoriile vulnerabile. În perioada 2019-2023, în România au avut loc 38.865 de naşteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 la fete sub 15 ani. Aceste cifre plasează ţara în zona critică a Europei, iar unele tendinţe o apropie statistic de state din Africa sau Asia.

Raportul „Salvaţi Copiii 2024” evidenţiază o problemă intergeneraţională: 1 din 3 fete care sunt astăzi mame sau gravide minore a rămas însărcinată prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai devreme; peste o treime dintre acestea au avut parteneri cu cel puţin 5 ani mai mari; 1 din 3 are o mamă care a născut, la rândul ei, înainte de 18 ani. România înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente, un nivel depăşit în Europa doar de Bulgaria (36,8) şi Georgia (38,3). Aproape jumătate (45%) din naşterile fetelor sub 15 ani din UE sunt înregistrate în România - un indicator al unei probleme sociale sistemice. Prin contrast, Danemarca - primul stat din lume care a introdus educaţia sexuală obligatorie în şcoli, încă din 1930 - are o rată de peste opt ori mai mică decât România (date 2017). Datele organizaţiei arată că România continuă să ocupe o poziţie îngrijorătoare la nivel european în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă:

5,6 decese la 1.000 de naşteri vii, faţă de media UE de 3,3; în mediul rural rata urcă la 6,6, mult peste nivelul urban (4,6). Slaba dotare a cabinetelor şi maternităţilor din mediul rural, lipsa medicilor, accesul limitat la transport, medicamente şi informare reprezintă principalele cauze. „Sunt multiple probleme, de la cele legale şi de protecţie socială, la cele de acces la servicii medicale”, spune Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei, subliniind situaţia tinerelor sub 15 ani care nasc în unităţi medicale insuficient echipate.

În ultimii 15 ani, „Salvaţi Copiii” a dotat 135 de unităţi medicale, secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie şi obstetrică-ginecologie - din toate judeţele ţării. Investiţia totală depăşeşte 17 milioane de euro.