Criza refugiaţilor, amplificată de modificările climatice

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional #Mediu /

Ilustraţie preluată din Bucharest Hebdo. Desen de MAKE

Ilustraţie preluată din Bucharest Hebdo. Desen de MAKE

Lumea are mai multe probleme grave, iar două dintre ele au fost puse, acum, la cel mai înalt nivel, în legătură directă. Modificările climatice riscă să cauzeze milioane de deplasaţi, avertizează Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi, prezent la Davos. Anul 2020 se anunţă a fi unul al tragerii "semnalelor de alarmă", problema climatică fiind intens dezbătută, mai ales după ce Aus­tralia a fost pârjolită de incendii fără precedent. Dincolo de semnale, forumuri, proiecte şi discuţii a devenit evident că a sosit timpul acţiunilor imediate. Dacă în ceea ce priveşte clima, amânările pot fi explicate din raţiuni economice, neconvingător, în ceea ce îi priveşte pe refugiaţi, orice explicaţie se spulberă în zidul creat de dramele a milioane de oameni. Boli, sărăcie, foamete, vise distruse, violenţă se regăsesc în bagajele refugiaţilor şi prea puţini sunt cei dispuşi să le uşureze, în mod real, povara.

Revenind la avertismentul înaltului oficial, intervievat de Reuters la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Filippo Grandi consideră că în virtutea deciziei luate de către Comisia ONU a Drepturilor Omului, victimele încălzirii globale nevoite să fugă din ţara lor de origine vor trebui să fie considerate refugiaţi cu drepturi depline: "Hotărârea spune că, dacă eşti supus unei ameninţări mortale imediate din cauza modificărilor climatice (...), nu poţi fi trimis înapoi în ţara ta, ca în cazul războaielor şi persecuţiilor. Trebuie să ne pregătim de o creştere puternică a numărului persoanelor care se deplasează împotriva voinţei lor. Nu aş îndrăzni să avansez cifre (...), dar este vorba probabil de mai multe milioane". Comisia i-a dat, la începutul săptămânii, câştig de cauză lui Ioane Teitiota, un locuitor al Insulelor Kiribati, care a contestat respingerea cererii sale de azil în Noua Zeelandă. Decizia ar putea avea un impact semnificativ pentru viitoare cazuri legate de refugiaţi climatici, având în vedere faptul că un număr semnificativ de persoane sunt forţate de fenomene extreme să plece din casele lor.

În decizia sa, comitetul ONU a citat articolele 6 şi 7 din Pactul Internaţional pentru Drepturi Civile şi Politice, care sigură indivizilor dreptul la viaţă. "Având în vedere faptul că există ris­cul ca o întreagă ţară să se scufunde în ocean, condiţiile de viaţă într-o asemenea ţară ar putea deveni incompatibile cu dreptul la o viaţă demnă", se arată în decizie. Din cauza eroziunii coastelor şi a contaminării apei potabile, Kiribati ar putea deveni nelocuibilă până în 2050.

La finalul anului trecut, statele bogate au fost invitate să se implice mai consistent în problema refugiaţilor. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel comunităţii internaţionale reunite la Geneva, în cadrul primului Forum mondial cu privire la refugiaţi, să facă "mult mai mult pentru a asuma colectiv" povara acestora: "Este timpul să se răspundă mai echitabil la crizele refugiaţilor, partajând responsabilităţile". Chestiunea împărţirii poverii refugiaţilor divizează ţările bogate şi cele emergente. Statele sărace sau în curs de dezvoltare, care găzduiesc 80% dintre refugiaţi la nivel mondial, se consideră abandonate în faţa unei grele poveri pentru economiile şi societăţile lor. "Comunitatea internaţională trebuie să facă mult mai mult pentru a asuma colectiv această responsabilitate", a subliniat Guterres, explicând în faţa numeroşilor şefi de stat, miniştri şi reprezentanţi de companii că "ţările în curs de dezvoltare (...) găzduiesc în mod admirabil marea majoritate a refugiaţilor şi trebuie să fie susţinute mai mult". Cu un număr record de 71 milioane de persoane strămutate în 2018, dintre care 26 milioane de refugiaţi, "perspectivele sunt sumbre", a constatat, la rândul său, Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi. El a chemat comunitatea internaţională "să nu închidă ochii în faţa realităţii" crizei refugiaţilor. Pentru ca aceste intenţii să se materializeze, Grandi aşteaptă mai ales contribuţii financiare, asistenţă materială sau anunţuri referitoare la reinstalări, în cadrul programului UNHCR ce vizează instalarea în state bogate a unor refugiaţi aflaţi în ţări care nu oferă toate garanţiile, mai ales în materie de securitate. Drama este şi mai mare, având în vedere că jumătate dintre refugiaţi sunt copii, iar numărul total al refugiaţilor a fost la cel mai înalt nivel în ultimii doi ani în aproape 70 de ani, informează ONU în raportul său anual Global Trends. Însă numărul refugiaţilor la nivel global - compus din 25,9 milioane de refugiaţi, 41,3 milioane de oameni mutaţi din locuinţele lor, dar tot în ţara de origine şi 3,5 milioane de azilanţi - este unul "moderat", este precizat în raport. Numărul este considerat "moderat" deoarece nu include cei patru milioane de venezueleni care au părăsit ţara începând cu 2015 pentru că ei nu au nevoie de vize sau să depună cereri de azil în majoritatea ţărilor în care au fugit. Peste două treimi din refugiaţi provin din cinci ţări: Siria, Afganistan, Sudanul de Sud, Myanmar şi Somalia, conform raportului. Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe astfel de cereri de azil. În Europa, problema a fost politizată iar guvernele au devenit "îngrozite" de ideea de a se angaja să primească oameni salvaţi de pe mare după ce au fugit din Libia sau alte zone de conflict. Papa Francisc a declarat în repetate rânduri că suferinţa migranţilor şi a refugiaţilor este "crucea pe care trebuie să o poarte umanitatea": "Nu vă închideţi ochii, inimile sau mâinile în faţa celor care vă bat la uşă".

Problemele climatice sunt, conform oamenilor de ştiinţă, în bună măsură efectul acţiunilor nocive ale poluării, realizate de oameni. Şocurile climatice şi conflictele vor rămâne principalele cauze de crize alimentare pe plan mondial. Peste o sută de milioane de oameni din 53 de ţări s-au aflat în pragul foametei, în special în Africa. Yemen, Republica Democratică Congo, Afganistan, Etiopia, Siria, Sudanul de sud şi partea de nord a Nigeriei sunt cele opt ţări cele mai afectate de o malnutriţie avansată. Africa este afectată în mod "disproporţionat" de foametea acută, care afectează aproape 72 milioane de persoane, a declarat pentru France Presse Dominique Burgeon, director al diviziei pentru situaţii de urgenţă a FAO, Agenţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură. "Până la 80% din populaţia" ţărilor aflate în pragul foametei "depinde de agricultură", a subliniat acesta. Aceste ţări "au nevoie în egală măsură de ajutor umanitar de urgenţă pentru a se hrăni şi de mijloace de existenţă pentru relansarea agriculturii şi producţiei de alimente", a spus Burgeon. Potrivit unui expert ONU, lumea se confruntă cu un "apartheid climatic'', pe de o parte cu cei bogaţi care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, pe de cealaltă parte, cu cei săraci care suportă ce este mai rău. Raportorul special al Naţiunilor Unite privind sărăcia extremă şi drepturile omului, Philip Alston, a avertizat într-un nou raport că "schimbările climatice ameninţă să anuleze progresul din ultimii 50 de ani (...) în materie de reducere a sărăciei". Raportul se bazează pe cercetări care prevăd că schimbările climatice ar putea lăsa 140 milioane de persoane fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050. "În mod pervers, în timp ce săracii sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei sunt cei care vor plăti preţul schimbărilor climatice şi care au cea mai mică capacitate de a se proteja", a declarat Philip Alston, care a mai adăugat: "Riscăm să vedem scenariul unui «apartheid climatic»" în care oamenii bogaţi plătesc pentru a scăpa de caniculă, de foame şi de conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere". Expertul ONU a subliniat faptul că, în pofida avertismentelor repetate cu privire la ameninţările pe care le reprezintă schimbările climatice, această problemă rămâne "o preocupare marginală". El a criticat în special Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului pentru că nu a acordat atenţie şi resurse suficiente acestei probleme. Raportorii speciali sunt experţi independenţi care nu vorbesc în numele ONU, ci comunică Naţiunilor Unite rezultatele cercetărilor lor.

Banca Mondială va investi în jur de 200 de miliarde de dolari pentru a finanţa acţiuni privind schimbările climatice între 2021 şi 2025, ajutând astfel ţările să se adapteze la efectele încălzirii globale şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Suma este de două ori mai mare decât ce a fost stabilit la acordul din Paris în 2015.

Clima este în strânsă legătură şi cu pacea 

Poluarea, încălzirea globală, schimbările climatice afectează populaţia planetei în moduri foarte diverse, existând nenumărate efecte adverse generate de aceste modificări. Dereglările climatice generează şi vor continua să genereze provocări importante pentru misiunile de menţinere şi de reconstrucţie a păcii, care merg până la agravarea conflictelor, avertizează autorii unui raport. Institutul Internaţional de Cercetări despre Pace din Stockholm (SIPRI) a studiat efectele modificărilor climatice asupra Misiunii de asistenţă ONU în Somalia (MANUSOM). "Peisajul din domeniul securităţii evoluează în funcţie de modificările climatice", a declarat coordonatorul studiului, Florian Krampe. Potrivit acestui raport, ravagiile făcute de deceniile de conflicte din Somalia au fost amplificate de o serie de secete severe, care au pus presiune pe procesul de consolidare a statului şi au complicat operaţiunile întreprinse de MANUSOM. De exemplu, conflictele dintre crescătorii de animale şi cultivatorii din regiunile rurale ale ţării s-au intensificat odată cu lipsa de regularitate a anotimpurilor şi a condiţiilor meteorologice, care i-au constrâns pe crescătorii nomazi să îşi adapteze transhumanţa.

Secetele şi inundaţiile au cauzat o deplasare a unor populaţii mai numeroase de refugiaţi în tabere folosite ca teren de recrutare pentru grupările radicale, precum insurgenţii islamişti din miş­carea fundamentalistă Al-Shabaab.

În plus, deplasările unor grupuri mari de populaţii pot să fragilizeze guvernarea locală, imediat după ce acordurile de împărţire a puterii nu mai reflectă "structura demografică" a comunităţii vizate. Deşi modificările climatice nu reprezintă neapărat sursa unui conflict, ele "îi cresc probabilitatea" de manifestare , a avertizat Florian Krampe. Karolina Eklow, coautoare a raportului, a subliniat că spre deosebire de majoritatea studiilor cunoscute şi care abordează aceeaşi tematică, studiul realizat de SIPRI nu vizează prezicerea efectelor viitoare ale modificărilor climatice, ci observarea consecinţelor actuale ale acestora.

Şocurile climatice şi conflictele produc foamete.

Opinia Cititorului ( 7 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Cum adică există modificări climatice care ar putea accentua criza refugiaților?Cine spune așa ceva?Aceștia nu sunt decat citez"Profeti pesimiști cu predictiile llor apocaliptice".Cine îndrăznește să-l contrazică pe "jupanul lumii:?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Totul este o exagerare și în final o mare minciună cu aceasta încălzire climatică.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Inseamna ca ai ratacit pe afara si nu ai vazut/realizat ce se intampla in Australia.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu are legatura focul pus de om cu transformari climatice. Si mai este o diferenta intre poluare si clima amindoua locale.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    HAARP si omologul sau din Norvegia si Rusia sunt responsabile de aceste schimbari climatice..pe scurt razboi geoclimatic.Sa nu mai importam gaze din Rusia,e cald iarna, sau grindina, frig primavara si vara ca sa ne termine agricultura romaneasca ca sa nevoiti sa importam alimente...etc.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Acesti refugiati pot asigura forta de munca pentru o populatie imbatranita!

      este uman sa ajutam pe cei in suferinta! Cine a declansat acest razboi Geoclimatic este de vina!...Nu trebuie totusi sa uitam ca polii magnetici ai pamantului se schimba la 26 000 000 de ani. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS