DIKE

Dacă România elimină fabricanţii chinezi, cum va recupera prejudiciile?

DR. NICOLAE OACĂ
Editorial /

Dacă România elimină fabricanţii chinezi, cum va recupera prejudiciile?

Marti, 16 iunie 2020, preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, într-o intervenţie publică, la digi24, atrăgea atenţia guvernului/parlamentului asupra faptului că şi anul acesta s-ar putea amâna licitaţia 5G dacă nu va fi transpus urgent în legislaţia naţională memorandumul România - SUA, pe care îl consideră important pentru securitatea reţelelor.

Neliniştea preşedintelui ANCOM este justificată - să ne amintim că anul trecut licitaţia 5G a fost amânată pentru anul 2020 din acelaşi motiv - netranspunerea în legislaţia naţională a memorandumului România - SUA.

Timpul presează - licitaţia 5G ar trebui precedată de lansarea în consultare publică a documentaţiei licitaţiei (trebuie neapărat modificată documentaţia, aceasta fiind elaborată anul trecut sub stresul OUG 117/2018, a lăcomiei guvernului şi completată cu ce lipseşte: securitatea reţelelor, ghişeul unic online aprobare infrastructură, operatorii de reţele virtuale, etc., consultarea putând dura câteva luni.

Mai spunea preşedintele ANCOM că avem un partner strategic prin acest memorandum şi trebuie să ţinem seama de spusele acestuia, fără a preciza dacă acest partener va contribui la acoperirea prejudiciilor ce pot rezulta din aplicarea memorandumului.

Pentru ca licitaţia să se ţină în acest an, documentaţia licitaţiei ar trebui lansată în consultare publică foarte repede - în lunile iunie sau iulie.

Securitatea noilor reţele 5G - nodul gordian!

Dată fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile reţelele 5G, securitaţea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului şi de memorandumul România - SUA. Ca atare, guvernanţii vor trebui să prevadă un cadru - o agenţie naţională: CERT.ro, de exemplu, şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut Anglia, care a desemnat NCSC cu supravegherea securităţii reţelelor (https://www.ncsc.gov.uk/guidance/ncsc-advice-on-the-use-of-equipment-from-high-risk-vendors-in-uk-telecoms-networks#section_6). Şi Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea reţelelor (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures). Niciunul dintre aceste instrumente nu face, însă, referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicaţii, ci doar la securitatea cibernetică.

În plus, recent, Comisia Europeană a anunţat că pune la dispoziţie 38 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul securitaţii reţelelor (https://ec.europa.eu/info/news/eu38-million-available-digital-security-research-projects-2019-mar-14_ro).

Ce ar trebui să facă România, ţară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană (să se ralieze practicilor europene) şi să transpună urgent în plan local unul dintre cele două instrumente de securitate şi să rezolve, astfel, problema securitaţii reţelelor şi a memorandumului.

Chiar nu suntem în stare să o facem?

Ce înseamnă eliminarea fabricanţilor chinezi?

Memorandumul România-SUA are în vedere eliminarea unor fabricanţi care pot pune probleme de securitate - fabricanţii chinezi.

Efectele eliminării fabricanţilor chinezi de pe piaţa noastră le-am analizat în detaliu în analiza

https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7

- scăderea competitivităţii pieţei furnizării de reţele de telecomunicaţii - ca urmare a creşterii cotelor de piaţă ale furnizorilor importanţi, indexul Herfindhal Hirschman, HHI, ar creşte de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricţionării fabricanţilor chinezi, valoare care poate fi asociată cu un duopol. Valoarea maximă pentru o piaţă competitivă este 1800!

- creşterea preţurilor şi, deci, a investiţiilor în noile reţele cu valori între 8% şi 19%, corespunzând unor scenarii de investiţii cu cost scăzut şi mediu (utilizări banale (acces) sau moderate). La un cost mediu de 1 miliard de euro/reţea (Orange şi Vodafone au investit fiecare câte 3 miliarde euro în cele trei reţele - 2G, 3G şi 4G), investiţiile 5G ar creşte cu valori între 80 şi 190 milioane euro. Pentru patru reţele ar putea rezulta valori între 320 şi 760 milioane euro. Aceste costuri suplimentare vor fi suportate imediat de către operatorii de comunicaţii mobile, care le vor transfera ulterior către utilizatorii finali prin tarife mărite, care ar putea afecta adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimţi în toate produsele şi serviciile din România care vor avea în structura de cost noile servicii, deci vor fi deci transferate către economia naţională, inflaţie, care se va vedea nevoită să plătească mai mult decât trebuie.

- întârzierea accesului la noile servicii - creşterea costurilor investiţiilor ca urmare a restricţionării unor furnizori importanţi în furnizarea de reţele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părţi a populaţiei României în următoarea decadă. Să amintimm că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitaţiei 5G în anul 2019. Prin creşterea costului învestiţiilor necesare reţelelor 5G şi în aceleaşi condiţii de finanţare a operatorilor, aceştia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel, acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027!

- încetinirea digitalizării, a inovaţiei tehnice şi a creşterii economice - întârzierea instalării reţelelor 5G şi a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovaţiei tehnice şi a creşterii economice. Aici, situaţia este şi mai complicată, dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind dificil de concretizat (monetizat, ...) pierderile permanente în PIB-ul ţării din anul 2035. (Nu ştiu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanţării României în coada clasamentului DESI, al economiei şi societăţii digitale din Uniunea Europeană.

Nu am luat în consideraţie şi înlocuirea echipamentului furnizat de fabricanţii chinezi şi deja instalat în reţele existente (2G, 3G, 4G şi 5G), pentru a avea un cost total.

Un cost al eliminării echipamentelor furnizate până acum de către fabricanţii chinezi pentru Anglia este estimat la 1.5 miliarde lire.

Greu de estimat acest cost al înlocuirii echipamentului instalat şi, deci, costul total pentru România.

Cum se vor recupera prejudiciile?

Concluzionând, eliminarea fabricanţilor chinezi va conduce la costuri mai mari (cu valori între 320 şi 760 milioane euro doar pentru noile reţele 5G), dar şi la efecte care nu pot fi cuantificate imediat în bani (intârzieri în adoparea serviciilor, încetinirea digitalizării, a inovaţiei tehnice şi a creşterii economice), ci în încetinirea dezvoltării economice. Cum va recupera România aceste prejudicii dacă, în virtutea memorandumului cu SUA, ar elimina fabricanţii chinezi? Ar putea partenerul strategic invocat de domnul preşedinte ANCOM să suporte aceste pierderi, prejudicii, aşa cum promite să o facă în unele ţări?

De exemplu Brazilia (https://www.totaltele.com/506195/US-money-could-lock-Huawei-out-of-Brazil-and-more-countries-could-follow?utm_campaign=364200%20-%20Total%20Telecom%20Newsletter%2016062020&utm_medium=email&utm_source=Eloqua&evtuEID=0.0000&evtuID=CTRHD000002167356&elqTrackId=0250088446754429bb9d8a5c62dd46d4&elq=b5cc3038b36d411bb87cb4770cba42bc&elqaid=165203&elqat=1&elqCampaignId=51119)

Poate că nu ar fi o problemă pentru partnerul stragtegic sa suporte costurile suplmentare evidenţiate mai sus (sub 1 miliard de dolari americani), dar ce se va întâmpla cu celelate prejudicii încă necuantificate şi care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre şi competitivitatea ei?

Sau, dacă partenerul strategic nu va dori să suporte costurile suplimentare (ar fi prea multe ţări care ar putea dori despăgubiri astfel că suma totală ar creşte; delicat în condiţiile actuale de criză!), ce va face statul român pentru a minimiza prejudiciile? Va da licenţe 5G gratuit, pentru ca operatorii de comunicaţii mobile să recupereze o parte din costurile suplimentare, în care caz România ar pierde o sumă importantă? În acest caz, ce se va întâmpla cu celelate prejudicii, care ar putea afecta dezvoltarea economiei noastre şi competitivitatea ei? Cum se vor recupera? Se vor mai recupera oare?

Ce ar trebui să facă România?

Urgent ar trebui să se rezolve problema monitorizării securităţii reţelelor, transpunând urgent în plan local unul dintre cele două instrumente de securitatate, prin crearea unui cadru adecvat - agenţie naţională, CERT.ro, de exemplu şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice.

Având, astfel, asigurată (instituţional) securitatea reţelelor, România, ţară membră a UE, ar trebui să se ralieze practicilor europene, permiţând participarea fabricanţilor chinezi la realizarea noilor reţele 5G în ţara noastră, în condiţii de securitate, desigur. România, ţară membră a Uniunii Europene şi în curs de dezvoltare, nu îşi poate permite o abordare proprie în privinţa memorandumului cu SUA, ci una comună cu ţările membre, pentru a păstra un ritm de dezvoltare adecvat.

Dr. Nicolae Oacă

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. In sfarsit ,nu putem face nimic fara aprobarea din partea "partenerului strategic",asta e tradare a intereselor poporului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie