DAN SCHWARTZ, RSM SCOTT: "Codul de Procedură Fiscală - imposibil de aplicat în forma actuală"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 31 martie 2015

"Codul de Procedură Fiscală - imposibil de aplicat în forma actuală"

Băncile, notarii, agenţii imobiliari, cazinourile, obligaţi să raporteze, zilnic, către ANAF operaţiunile de peste 5.000 euro

Ristea, Nexia: "În primul rând, ne trebuie un sistem informatic «beton», iar noi ne cârpim"

Constantinescu, AOCR: "Codul Fiscal blochează întreaga activitate din domeniul jocurilor de noroc"

Cleciu, ARAI: "Oamenii nu vin cu bani la noi, ei semnează la notar şi plătesc la bancă"

Proiectul Codului de Procedură Fiscală va fi extrem de dificil sau chiar imposibil de respectat dacă va fi aprobat în forma actuală, este de părere Dan Schwartz, managing partner RSM Scott.

Domnia sa subliniază că, acest proiect, asemenea celui de Cod Fiscal, conţine o serie de prevederi greu de aplicat.

Domnul Schwartz face referire, printre altele, la faptul că noile reglementări din domeniul fiscalităţii obligă operatorii bancari, cazinourile, notarii, agenţii imobiliari, consultanţii, dar nu numai, să raporteze zilnic, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), operaţiunile sau tranzacţiile de minim 5.000 de euro.

Proiectul Codului de Procedură Fiscală, avizat de Guvern, arată că entităţile menţionate trebuie să raporteze către ANAF "operaţiunile în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Prin operaţiuni ce par a avea o legătură între ele se înţeleg operaţiunile aferente unei singure tranzacţii decurgând dintr-un singur contract sau înţelegere de orice natură între aceleiaşi părţi a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiaşi zile bancare".

Dan Schwartz consideră că reprezentanţii ANAF "nu ştiu ce înseamnă acest lucru" şi subliniază: "Va fi extrem de dificil să respectăm această prevedere, pentru că 5.000 de euro reprezintă o sumă neînsemnată pentru companiile mari. Avem nevoie de personal. Trebuie să blocăm 2-3 oameni care să facă acest lucru. Nu este rezonabil din partea ANAF să solicite informaţii care presupun imobilizarea câtorva persoane. În plus, aceste date pot fi transmise atât de către notar, de avocat, de bancă şi de firma de consultanţă în acelaşi timp. Cine corelează acest aspect, pentru că deocamdată nu se ştie nimic?".

În prezent, există deja obligaţia de raportare a informaţiilor de către bănci şi de profesionişti, către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), însă profesioniştii fac acest lucru doar în cazul în care au suspiciuni de spălare a banilor, ne-a mai spus domnul Schwartz, adăugând: "Codul de Procedură Fiscală este foarte deficitar şi îmi este teamă de ceea ce va ieşi din Parlament".

Luminiţa Ristea: "Noi acum facem cârpeli care vor plesni"

Luminiţa Ristea, partener în cadrul companiei de consultanţă Nexia, este de părere că operaţiunile pe care ar trebui să le raporteze consultanţii se suprapun peste cele raportate de bancă.

"Va fi nevoie de personal suplimentar, pentru că, acum, toată lumea munceşte pentru stat", ne-a spus domnia sa, opinând: "Este nevoie ca sistemul să fie eradicat din rădăcini. Sigur că este importantă şi mica evaziune, dar ceea ce se întâmplă acum din punctul de vedere al controalelor şi sancţiunilor aplicate la nivel micro este un fel de subminare a economiei. Totul trebuie gândit la nivel macro. Trebuie să se pornească de la un moment zero - să se creeze un cadru legal pentru toată lumea. În primul rând ne trebuie un sistem informatic «beton», iar noi ne cârpim".

În opinia domniei sale, până acum, ONPCSB "nu şi-a făcut treaba - nu a verificat nimeni banii plecaţi din ţară, totul fiind controlat politic".

Luminiţa Ristea consideră că este nevoie de o bază de date în care să fie înregistrate toate declaraţiile fiscale, plăţile, veniturile etc.

"Ar trebui să pornim de la o amnistie fiscală şi să avem un sistem viabil, revoluţionat, în care toată lumea să-şi declare în mod corect operaţiunile. Noi acum facem cârpeli care vor plesni", a conchis domnia sa.

Ruxandra Cleciu: "Cine plăteşte personalul în plus, pentru că voi avea nevoie de trei oameni noi ca să respectăm noile reglementări?"

Oamenii nu vin cu bani la agenţiile imobiliare, semnalează Ruxandra Cleciu, reprezentantul Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), care ne-a declarat: "Clienţii semnează contractele la notar şi plătesc prin transfer bancar. Acum, tranzacţiile nu se mai fac cu bani cash decât în foarte mică măsură, iar raportările revin notarilor sau băncilor. Întrebarea este de ce nu-şi face ANAF treaba, pentru că noi nu avem cunoştinţe în domeniul fiscal. Sunt curioasă ce va ieşi din această prevedere şi cine va verifica toate aceste informaţii.

Cine plăteşte personalul în plus, pentru că voi avea nevoie de trei oameni noi ca să respectăm noile reglementări. Eu deja am restructurat personalul să nu uite de spălarea banilor. În plus, am făcut un raport de spălare a banilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi nu am primit niciun răspuns până acum".

Doamna Cleciu ne-a precizat că şi în cazul obligaţiilor existente cu privire la spălarea banilor "au fost bâlbâieli", explicând: "Iniţial, raportările erau făcute pentru operaţiuni de cel puţin 10.000 de euro, apoi a fost stabilită suma minimă de 15.000 de euro, dacă erau plăţi în numerar. Au fost încurcături, pentru că dacă plăţile erau făcute prin bancă sau la notar, nu ar mai fi trebuit să raportăm noi, fiind vorba despre dublă raportare".

Sorin Constantinescu: "Noile reglementări fiscale prejudiciază statul cu 1 miliard de euro - taxele plătite anual de sectorul jocurilor de noroc"

Prevederile celor două coduri fiscale blochează toată activitatea din domeniul jocurilor de noroc, este de părere Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR).

Domnia sa ne-a spus că, astfel, statul va fi prejudiciat cu 1 miliard de euro - valoarea taxelor pe care domeniul de gambling le plăteşte anual.

"Ceea ce este cel mai grav este că, la pariuri, la fiecare cash-out (n.r. plată făcută către client), trebuie să întocmim proces verbal, cu buletinul. Se blochează activitatea, pentru că la pariuri este un singur angajat", ne-a declarat domnia sa.

Numărul tranzacţiilor efectuate la nivelul unui an ajunge la chiar la zeci de mii, baza de date solicitată de autorităţi fiind imposibil de gestionat, susţine domnul Constantinescu.

Potrivit lui Dan Schwartz, cazinourile nu au voie, în prezent, conform Legii spălării banilor, să elibereze chitanţă celor care câştigă din jocurile de noroc, pentru a nu se încuraja spălarea banilor prin cazinouri, acestea din urmă putând fi tentate "să elibereze contra cost astfel de documente infractorilor". Prevederea este valabilă în toată Europa.

În opinia domnului Sorin Constantinescu, în proiectul Codului Fiscal, a fost preluată "în mod nejustificat, prevederea conform căreia organizatorii de cazinouri şi de pariuri sunt obligaţi să achite impozit special, stabilit în raport de venitul realizat şi nu în funcţie de rezultatul activităţii economice, fără luarea în considerare a cheltuielilor efectuate de organizatori, ceea ce a condus la situaţii în care a fost plătit către bugetul de stat un aşa-numit impozit pe profit, chiar dacă agentul economic înregistra, în realitate, pierdere".

Introducerea acestui sistem de impozitare, prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, s-a fundamentat pe volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit la vremea aceea, a subliniat reprezentantul AOCR, menţionând: "În acest sens, s-a avut în vedere înlocuirea bazei impozabile volatile cu o bază impozabilă certă care să asigure un tratament echitabil şi corect pentru toţi. Astfel, s-au definit domenii de activitate în care se aprecia că evaziunea fiscală nu putea fi controlată şi s-a impus măsura ca, în cazul în care impozitul pe profit calculat de contribuabil este mai mic decât 5% din veniturile înregistrate în aceste domenii de activitate, să se achite acest impozit minim.

Această ipoteză nu corespunde cu realităţile domeniului jocurilor de noroc din perioada curentă, de la data adoptării măsurilor fiscale amintite, legislaţia specifică acestor activităţi fiind modificată consistent şi aliniată legislaţiilor din statele europene. În acest moment, activitatea de jocuri de noroc de tipul pariurilor în cotă fixă este, probabil, printre cele mai transparente sectoare de activitate din România, cu reglementări specifice şi organisme de monitorizare şi supraveghere, context în care menţinerea unui impozit minim, gândit în sensul diminuării evaziunii fiscale, nu se justifică".

O situaţie specială este prevăzută, în opinia lui Sorin Constantinescu, pentru organizatorii activităţilor pentru care impozitul nu se reţine la sursă (slot, lozuri, jocuri on-line, festivaluri de poker), organizatorii trebuind să înregistreze datele personale ale fiecărui câştigător, precum şi valoarea fiecărui venit obţinut pe durata unui an.

Sorin Constantinescu ne-a explicat: "Până la finalul lunii februarie, organizatorul trebuie să transmită fiecărui participant care a câştigat în decursul anului anterior un venit (indiferent de valoare) din jocuri de noroc o informare privind impozitul datorat. Ulterior, până la finalul lunii mai a fiecărui an, organizatorul transmite către autoritatea fiscală o informare privind sumele (individuale) câştigate de fiecare persoană în decursul anului din activitatea desfăşurată. În acelaşi timp, obligaţia de declarare aparţine şi jucătorului, care va fi obligat să ţină şi el evidenţa fiecărui leu obţinut din particciparea la jocurile de noroc şi să informeze şi el autoritatea fiscală, care, în final, va emite decizia de impunere".

Guvernul urmăreşte constituirea unei baze de date pentru identificarea evaziunii fiscale

În proiectul Codului de Procedură Fiscală se arată că raportarea operaţiunilor de minim 5.000 de euro către ANAF de către entităţile amintite mai sus prezintă avantajul constituirii unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale, cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită.

Documentul subliniază: "Prelucrarea informaţiilor este necesară şi proporţională în scopul de a permite ANAF să identifice în mod corect şi fără echivoc contribuabilii vizaţi, să îşi administreze şi să asigure punerea în aplicare a legislaţiei fiscale, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale şi să evite investigaţii suplimentare inutile. Totodată, băncile ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de informare faţă de fiecare persoană care face obiectul raportării prin utilizarea modalităţilor de comunicare, inclusiv în ceea ce priveşte frecvenţa, prevăzute în procedurile lor interne. De precizat că băncile şi ANAF, în calitatea lor de operatori de date, urmează să păstreze informaţiile prelucrate în conformitate cu prezenta lege pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară pentru atingerea obiectivelor acesteia".

Întrebaţi de ziarul BURSA dacă dispun de logistica necesară pentru aplicarea acestei măsuri, reprezentanţii ANAF nu au dorit să comenteze.

Consiliul Fiscal: "Implementarea noilor măsuri fiscale pot conduce la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu"

Consiliul Fiscal a avizat negativ proiectul Codului Fiscal, având în vedere "probabilitatea extrem de ridicată" ca implementarea prevederilor iniţiativei legislative "să conducă la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu".

Instituţia apreciază că aplicarea noilor măsuri fiscale "va conduce la o deteriorare permanentă de amploare a poziţiei fiscale structurale". Efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectării ţintei de deficit structural doar în proporţia în care creşterea economică suplimentară generată se regăseşte la nivelul PIB potenţial, ceea ce este puţin probabil să se întâmple într-o măsură semnificativă, mai ales dat fiind faptul că reducerea impozitării consumului reprezintă partea cea mai consistentă în pachetul de măsuri discreţionare cuprinse în noul Cod Fiscal, apreciază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa consideră excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creşterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală, apreciind ca fiind nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care proiectul legislativ le prevede.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, proiectul de modificare a Codului în forma sa actuală implică "un risc extrem de deteriorare permanentă şi de proporţii a poziţiei finanţelor publice ale României".

Ionuţ Dumitru transmite, în raportul efectuat asupra proiectului de cod: "Estimările Consiliului Fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de LRFB (n.r. Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare), precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este".

Printre altele, Consiliul Fiscal apreciază că ţara noastră riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune.

ANAF se apără de articolele din presă

În ultima perioadă, în presă a apărut o serie de informaţii potrivit cărora mai multe unităţi comerciale - restaurante, baruri, PUB-uri - au fost închise de ANAF sau au fost sancţionate cu amenzi usturătoare pentru încălcarea legii.

Cel mai adesea, respectivele societăţi ar fi fost pedepsite pentru nedeclararea unor sume modice, după cum reiese din articolele de presă, care sugerează că fiscul s-ar ocupa în amănunt de mica evaziune, închizând ochii la infractorii de mare calibru.

Ieri, ANAF a transmis un comunicat în care se apără de aceste articole de presă.

Printre altele, documentul arată că activitatea restaurantului PUB 18 a fost suspendată pentru o sumă neînregistrată pe casa de marcat, dar încasată în numerar, "de 1.596,72 lei, nu de 3,18 lei", aşa cum a apărut pe unele canale media.

Reprezentanţii ANAF declară: "În nota explicativă semnată olograf de barmanul unităţii este precizat că acesta i-a înmânat administratorului societăţii «în jur de 1.600» lei.

La solicitarea inspectorilor de a prezenta dovada, constând în dispoziţia de plată, acesta a precizat că nu deţine un astfel de document întrucât l-a înmânat administratorului, deşi legea prevede că un exemplar al dispoziţiei de plată trebuie să rămână în unitate.

Administratorul societăţii a venit ulterior controlului pentru a prezenta dispoziţia de plată, într-un singur exemplar, pentru suma de 1.600 lei".

În contextul în care, în ultima vreme, au apărut informaţii potrivit cărora mai multe unităţi comerciale au fost închise de fisc pentru nedeclararea unor sume modice, ANAF menţionează că opinia publică este informată într-un mod "defectuos" în legătură cu acţiunile de control desfăşurate de Direcţia Antifraudă, în această perioadă, în vederea întăririi disciplinei fiscale, subliniind: "Considerăm că selecţia prin omisiune a acţiunilor ANAF, în vederea conceperii materialelor de presă, nu face altceva decât să contribuie, într-o manieră consistentă, la informarea defectuoasă a opiniei publice, prezentând în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă, începând cu 2014, din chiar primul an de funcţionare".

Sursele citate arată că acest caz, în care unele organe de presă au publicat ştiri fără să solicite poziţia ANAF, nu este singular.

Acestea precizează: "Despre Cofetăria Codrina din Timişoara s-au publicat ştiri, din nou fără a ne fi solicitată poziţia, prin care a fost prezentată o situaţie fără corespondenţă cu realitatea, respectiv suspendarea activităţii pentru un plus de 1,5 lei în casa de marcat. În fapt, inspectorii DRA Deva nu au verificat deloc activitatea SC Codrina SRL.

În legătură cu materialele apărute în presă legate de confiscarea «urzicilor unei bătrânici» de către Direcţia Antifraudă, fără a fi întrebaţi în legătură cu veridicitatea informaţiei, precizăm că acest lucru este, de asemenea, nereal. Acest gen de activităţi nu intră în sfera acţiunilor întreprinse de DGAF".

Reprezentanţii fiscului precizează că linia prioritară de acţiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică.

Aceştia adaugă: "În 2014, 90% dintre cazurile instrumentate de Direcţia Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procentul dosarelor de peste 1 milion de euro au reprezentat 87% din total sesizări penale înaintate organelor de anchetă".

Sursele citate reiterează că acţiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundară de activitate a ANAF, "tratată, însă, cu aceeaşi seriozitate de către ANAF", linia prioritară de acţiune a DGAF fiind reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică".

În primele două luni din 2015, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat organelor de urmărire penală 86 de sesizări penale, valoarea totală a prejudiciului însumând 459,71 mil lei (cca 104 mil euro), arată comunicatul ANAF.

În aceeaşi perioadă, Direcţia Antifraudă a instituit 259 măsuri asigurătorii în valoare totală de 396,49 milioane lei, a confiscat numerar, venituri din activităţi ilicite şi bunuri totalizând 21,73 milioane lei şi a aplicat amenzi în valoare totală de 6,89 milioane lei.

ANAF mai precizează că, începând cu 15 martie a.c., a fost declanşată o amplă acţiune la nivel naţional, în scopul îmbunătăţirii conformării fiscale voluntare şi a disciplinei financiare, prin înregistrarea tuturor veniturilor şi emiterea bonurilor fiscale. În acest sens, echipele DGAF desfăşoară acţiuni de control în zonele cu risc fiscal ridicat.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Ponta habar nu are in ce se baga cu Noul Cod Fiscal. Entuziasmul lui prostesc in legatura cu aplicarea CASS la salariatii si pensionarii care au venituri din dividende,dobanzi bancare ,precum si din castiguri la bursa ma sperie.

    Doar SIFurile au fiecare peste 5 milioane de actionari persoane fizice. Fiecare dintre acestia va trebui sa plateasca CASS pentru dividende. Cei mai multi dintre acesti 5 milioane de actionari habar nu au ca detin in medie 10-20 de actiuni la SIF. Se va plati CASS si la venituri din dobanzi bancare ( cei care nu sunt salariati platesc si acum CASS la toate veniturile , inclusiv la dobanzile bancare). Imaginati-va un pensionar care are 2000 de lei in contul curent la o banca, bani de inmormantare , si care primeste 1 leu dobanda la contul curent, si care pentru acest 1 leu venit va plati peste 3-4 ani taxe si penalitati de 1000 de lei , cum a patit familia despre care a relatat presa recent. 

    In acest moment statul nu trimite decizii de impunere anuale , desi baza lor de date defalcata pe CNP-uri ar face posibil acest lucru, statul iti trimite dupa 3-4 ani decizi de impunere cu dobanzi si penalitati de 1000% din valoarea veniturilor. 

    Daca Ponta vrea sa ne ia la toti CASS la toate veniturile ,ANAF sa faca bine si sa ne trimita ANUAL decizii de impunere cu cat trebuie sa platim pentru anul care a trecut. Parerea mea sincere este ca Ponta , superficial ca de fiecare data , habar nu are in ce se baga. Felicitari inca o data pentru entuziasmul lui prostesc !

    1. Chiar asta e ideea, revenirea la o declaratie anuala de venituri, la care sa se aplice taxele si impozitele. Si cred ca e o idee buna. Nu e cazul sa aplici la dividende, venituri din tranzactii, chirii, dobanzi etc taxe individuale, ci o data pe an, pentru toate veniturile realizate. Altfel, mi se pare incorect ca pe de o parte sa ceri informatizarea raportarilor catre stat, ceea ce este absolut urgent si normal, dar pe de alta parte sa spui ca nu poti sa transmiti electronic, ca e scump etc. Informatizarea si unificarea sistemeleor de raportare si evidenta este in opinia mea cea mai importanta masura care trebuie luata, traim totusi in 2015 cand practic nu ar mai fi nevoie de nici un drum si nici o harteie, putand utiliza sistemele electronice pentru 99 % din aceste raportari.

      Eu cred ca problema nu este declaratia anuala de venituri ci decizia anuala de impunere. Statul ar trebui sa-si faca partea lui si sa trimita anual la toti cetatenii decizii de impunere , cu ce venituri au realizat si cat au de platit CASS pt aceste venituri din anul care a trecut. Astfel se elimina aceste abuzuri in care pentru 1 leu venituri (venituri despre care nici macar nu ai stiut ) platesti dupa 2-3 ani penalitati de 1000 lei. Acest lucru nu il intelege Ponta. Dupa forma actuala a Noul Cod Fiscal , circa 5-7 milioane de salariati si pensionari se trezesc, peste 2-3 ani, cu penalitati de mii de lei de platit. Sa vezi atunci ce-o sa sa mai creasca Ponta si PSD in sondaje.

      Dividendele si dobânzile bancare sunt impozitate la sursa. Ca si in cazul celor 10-20 acțiuni deținute la SIF , contribuabilul nici nu știe ca a primit 1 leu dividend, dar ANAF știe pt ca SIFul Raportează impozitul pe dividend defalcat pe CNPuri. Acesta este motivul pt care ANAF ar trebui sa trimită anual decizii de impunere si astfel se vor evita abuzurile cu penalitățile. Dacă vrei sa iei CASS pe toate veniturile salariaților si pensionarilor, atunci fa bine si trimite , tu ANAF, decizii de impunere anuale.

    Ganditiva la un semn sa mirositi banii de 1mil € care se transfera de catre politicieni care au salar 5 000/ron/luna in Elvetia.

    Scade tva executand acesti politicieni corupti. 

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9700
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5550
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9149
Gram de aur (XAU)Gram de aur352.8944

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb