Crypto

"Datoria noastră externă - vulnerabilitatea pe care pieţele o vor folosi fără scrupule"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 19 ianuarie

Adrian Mitroi

Adrian Mitroi

(Interviu cu analistul economic Adrian Mitroi, instructor de finanţe comportamentale)

"Fosta clasă de mijloc a devenit noua clasă săracă"

"Sectorul financiar este un câştigător"

"Internetul a fost marele nostru aliat în această criză"

Este posibil, dar puţin probabil să suferim o criză economică puternică, profundă şi de durată, indusă de pandemie, consideră analistul economic Adrian Mitroi, instructor de finanţe comportamentale. Domnia sa susţine că sectoarele cele mai expuse la dificultăţile pandemiei - sănătate, educaţie, HoReCa - au dovedit rezilienţă şi determinare remarcabile. "Resursa noastră umană capabilă şi pricepută, serioasă şi disciplinată s-a dovedit avantajul competitiv în criza pandemică", ne-a spus Adrian Mitroi, într-un amplu interviu, adăugând: "Datoria externă a României este vulnerabilitatea pe care pieţele financiare o vor folosi fără scrupule exact atunci când vom avea mai multă nevoie de acces facil şi ieftin la finanţare. (...) Guvernul a fost prizonierul propriului discurs reformist, dar fără flexibilitate, a luat măsuri în funcţie de presiunea de lobby şi după o listă de priorităţi pe termen scurt. (...) Sectorul financiar este un câştigător, pentru că a exersat foarte bine administrarea riscurilor de dobândă, de credit şi de maturitate, de rată de schimb sau cel operaţional".

În opinia specialistului, Internetul a fost marele nostru aliat în această criză: "Consecinţa permanentă a acestui avantaj excepţional oferit umanităţii de către internet este trecerea, fără întoarcere, spre digital şi virtual a business-ului şi a relaţiilor sociale".

Reporter: Cum caracterizaţi anul care tocmai s-a încheiat, din punct de vedere economic?

Adrian Mitroi: Societatea românească a reuşit să îşi menţină echilibrul economic şi social în mod remarcabil. Pentru cei mai mulţi dintre noi, a fost un an foarte greu. Pandemia a impus, pe lângă reticenţa la investiţii, şi restrângerea consumului. Creşterea economiilor în dauna consumului a adăugat la averea netă. Pentru cei fără economii sau investiţii, averea netă a scăzut însă (activele au crescut mai puţin decât datoriile). Fosta clasă de mijloc, cea aflată mai jos în clasamentul acesteia, a devenit noua clasă săracă.

Sectoarele cele mai expuse la dificultăţile pandemiei - sănătate, educaţie, HoReCa - au dovedit rezilienţă şi determinare remarcabile. Resursa noastră umană capabilă şi pricepută, serioasă şi disciplinată s-a dovedit avantajul competitiv în criza pandemică. Societatea românească are resurse profesionale şi umane care merită cele mai bune oportunităţi oferite de o economie mai performantă şi pentru o calitate a vieţii mai bună.

Evident că vine şi o scadenţă la plată a măsurilor de susţinere de criză de până acum. Economia naţională este supra-îndatorată şi lăsă puţin loc de finanţare pentru creştere şi dezvoltare. Fenomenul de evicţiune se va manifesta nu prin credit privat mai scump (banca centrală nu are deocamdată argumente de inflaţie sau depreciere pentru o dobândă mai mare), ci prin şi mai mult credit guvernamental, cel care are un profil de risc-rentabilitate mai facil şi atractiv decât cel privat, şi deci cel care va fi întotdeauna o prioritate pentru capitalul bancar.

Datoria externă a României este vulnerabilitatea pe care pieţele financiare o vor folosi fără scrupule exact atunci când vom avea mai multă nevoie de acces facil şi ieftin la finanţare. De aceea, o relaţie funcţională şi transparentă cu pieţele financiare şi cu agenţiile de rating este o prioritate financiar-bugetară naţională. Menţinerea de rating va fi sub mare presiune şi trebuie să fie prioritatea noastră financiară strategică. Cu un rating recomandat pentru investiţii se pot face planuri de dezvoltare. Altfel, nu. Ratingul României este variabila cu cea mai mare influenţă asupra serviciului datoriei, în lei şi în euro. Scăderea de rating poate aduce, istoric, câteva procente la costul datoriei publice şi la deficit. Iar economia României va creşte suboptimal, insuficient faţă de aşteptări pentru simplul motiv că nu am făcut la timp reformele care au fost necesare.

Necesarul de finanţare a deficitului lasă resurse limitate care ar putea fi folosite la investiţii, în primul rând cele pentru pre şi cofinanţare europeană. Am dovedit constant că nu prea ştim să facem investiţii publice rentabile, iar acum avem şi un spaţiu limitat investiţional şi de stimulare a producţiei interne. Rămâne că fondurile structurale europene - cele care au fost o prioritate - devin acum o urgenţă clară şi imediată. Chiar cu efectul financiar de multiplicare în economie, durata implementării şi obţinerii retribuţiei investiţionale sunt incerte şi îndepărtate în timp pentru a fi considerate imediat o parte din soluţia de reducere a dezechilibrelor macroeconomice şi de consolidare fiscală. Planul naţional de rezilienţă trebuie aprobat de comisie în primăvară, deci şi bugetul 2021 trebuie să conţină explicit acest capitol. Sustenabilitatea bugetară este prioritară.

Modelul programul european SURE este potrivit, dar restrictiv la alocarea acestor resurse împrumutate doar pentru consecinţele sociale ale pandemiei. Programul, deşi necesar şi convenabil, este însă insuficient, finanţează doar cheltuielile din trecut pentru pandemie. Emisiunea euro bondurilor de pandemie este în sine un mare succes pentru Europa, iar România beneficiază în fapt de un împrumut de rating de top de la UE. Economia la dobânzi, chiar după comisioanele aferente, este foarte bine venită, dar este oricum puţin faţă de nevoile noastre curente şi mai ales viitoare.

Reporter: Cât de puternică va fi criza economică produsă de pandemie (pe câţi ani se va întinde şi ce sectoare va afecta cel mai mult)?

Adrian Mitroi: Este posibil dar puţin probabil să suferim o criză economică puternică, profundă şi de durată, indusă de pandemie. UE, guvernele, băncile centrale şi corporaţiile vor dispune şi întreprinde măsuri extraordinare de acomodare a unei eventuale crize profunde şi de evitare a unor efecte sociale. În schimb, o recesiune (cel puţin dublă, după deja o primă scădere) generalizată pe marile economii ale lumii, urmată de o revenire graduală este scenariul cel mai plauzibil. Probabil, acest scenariu va fi urmat de o revenire economică solidă, dar inegală pe sectoare şi ţări, şi care va impune ajustarea modelului de business atât pentru corporaţii, cât şi pentru guverne. Economia post pandemie va fi mai verde, mai responsabilă şi mai sustenabilă, mai atentă şi la binele social nu doar la beneficiul financiar.

Modificarea indusă de pandemie în lanţurile de valoare economică este profundă. După cum afectarea diferitelor sectoare nu este egală, la fel şi revenirea va fi puternic inegală pe sectoarele economice. Soluţii nu sunt prea multe, dar oricare ar fi lista după care se aşează aceste priorităţi, motorul de relansare este hibrid, la guvern şi la banca centrală.

Dacă revenirea economică se amână (de exemplu, din cauza unei noi forme a virusului), şi variabila dependentă - creşterea economică - se îndepărtează. În acest scenariu, urmează şi un PIB potenţial mai scăzut, probabil sub 2% (estimările Comisiei), iar capacitatea de îndatorare, de finanţare a creşterii şi dezvoltării economiei va fi mai scăzută. Dacă prognoza UE este corectă, decalajul recesionist (diferenţa dintre PIB efectiv şi potenţial) ajunge la 5% pentru următorii trei ani, ceea ce înseamnă ca prietenul nostru de nădejde - creşterea economică - nu ne va veni în ajutorul indicatorilor economici prea repede. Cel mai probabil după pandemie, măcar prin efectul de bază, creşterea economică va fi pozitivă, însă sub cea potenţială, apoi îşi va reveni gradual, mai ales din îndatorare, deficit de finanţare şi de rating sub observaţie.

Reporter: Ce strategie a abordat anul acesta mediul de afaceri pentru a trece mai uşor prin criza sanitară?

Adrian Mitroi: Iniţial, tactica de business a fost una de supravieţuire comercială. Dacă în prima fază concedierea angajaţilor - ceea ce era mai uşor de făcut - a fost soluţia imediată, mai apoi firmele au realizat ce greu este să găseşti oameni, dar mai ales ce dificil este să îi menţii mulţumiţi şi productivi. Apoi, ameninţările financiare au început să releve şi în oportunităţi. Prezenţa digitală a tuturor firmelor a devenit foarte activă, mai prietenoasă cu clientul şi mai pro business. Un câştig al crizei pandemice este cel al supravieţuirii comerciale a antreprenoriatului flexibil. Companiile care au rezistat până acum sunt deja mai antifragile şi au într-adevăr rezilienţă. Şi mai ales sunt cel mai bine poziţionate pentru a fi performerii de mâine.

Reporter: Cum caracterizaţi măsurile luate de guvern pentru susţinerea mediului de afaceri?

Adrian Mitroi: Amânarea dobânzilor nu este necesară decât ca ultimă opţiune (ca şi darea în plată), pentru că, în primul rând, băncile îşi cunosc bine interesul şi pot ajuta cel mai fezabil un client în dificultate. Măsuri economice cu beneficii limitate faţă de cheltuieli au fost susţinerea pentru chiriile la centrele comerciale, reducerea accizelor şi eliminarea supraimpozitării part-time. Guvernul a fost prizonierul propriului discurs reformist, dar fără flexibilitate, a luat măsuri în funcţie de presiunea de lobby şi după o listă de priorităţi pe termen scurt.

Pe viitor, ordinea de aplicare a acestor măsuri ar trebuie ajustată şi după gradul de multiplicare a ajutorului de lăsat în economie sau după numărul de joburi păstrate sau create.

Aceste măsuri, onorabile în intenţie dar insuficiente în rezultat, şi-au atins parţial scopul pentru că variabila revenire economică s-a dovedit mai incertă dar şi mai îndepărtată în timp decât s-a estimat iniţial. După încetarea măsurilor de ajutor vine un moment al scadenţei. Iar măsurile de ajutor care nu finanţează firma până la revenirea economică şi care rămân doar parţiale sunt, până la urmă, ineficiente. Sau incorecte, dacă au sprijinit un model de business neviabil, iar resursele risipite ar fi fost de mai bun folos altora, cu mai mult potenţial. Pe acelaşi model al atenuării efectelor scăderii PIB (care este practic o sumă a facturilor emise în economie) şi mai puţin o măsură a creşterii nete a averii economice naţionale şi individuale (o mărime a acumulărilor economice de avuţie naţională sau personală, din antreprenoriat de risc, investiţii productive, infrastructură funcţională şi cu rentabilitatea financiară), orice amânare la plată a taxelor şi impozitelor este binevenită, iar plata imediată a arieratelor sau a rambursărilor au fost soluţii de mare ajutor firmelor. Sperăm că soluţiile temporare au ajutat la rezolvarea unor probleme temporare şi nu a celor pe termen lung, de lipsă de competitivitate sau de viabilitate comercială.

Reporter: Ce alte măsuri economice şi fiscale consideraţi că ar mai trebui să fie luate care să vină în sprijinul oamenilor de afaceri?

Adrian Mitroi: Deocamdată, nu avem acumularea de capital local suficient (de ex. titlurile de stat pentru populaţie finanţează sub 5% din datoria finanţată intern) pentru a ne susţine doar cu fonduri interne necesarul de creştere apoi pe cel de dezvoltare economică. O soluţie uşoară, la îndemână, este un desen nou al politicilor de finanţare pentru a convinge populaţia să achiziţioneze mai multe titluri de stat şi pe scadenţe mai îndelungate ale acestor titluri.

Măsurile economice sunt cele constrânse de supra-îndatorare şi de evaluările de rating după care se ghidează alocarea investiţională internaţional. Guvernul trebuie să transmită convingător agenţiilor de rating şi pieţelor financiare un master plan de îndatorare pe termen mediu şi lung, pentru investiţii fezabile şi rentabile. Banca centrală, intransigentă şi discretă cum o ştim, ştie şi poate să-şi adauge la job description, acum că a dovedit că merită promovată la mai multe responsabilităţi, şi creşterea economică sustenabilă corelată cu o rată de ocupare cât mai mare.

Banca centrală a amânat elegant, justificat probabil de incertitudinea politică apoi de pandemie, procesul de aderare la euro, dar şi intervenţia directă şi explicită pentru intermedierea mai consistentă a deficitului fiscal şi al celui de împrumut privat prin achiziţie de obligaţiuni, după modelul sistemului bancar european de politici monetare neconvenţionale. Fiindcă depindem hotărâtor de finanţări externe, atunci trebuie să acceptăm şi constrângerile care le însoţesc. Susţinerea economică a fost exact cât ne permitem, probabil sub 5% din PIB. Iar acest efort a fost în principal pentru susţinerea ofertei şi mai deloc pentru cea a cererii agregate, care probabil se presupune că a economisit, acumulat economic în pandemie, aşteptând oportunitatea de investiţie la creşterea economică ulterioară.

Reporter: Cum apreciaţi că evolueaza sectorul nostru financiar şi în ce măsură poate să susţină economia în contextul unei noi crize economice?

Adrian Mitroi: Sectorul financiar este un câştigător, pentru că a exersat foarte bine administrarea riscurilor de dobândă, de credit şi de maturitate, de rată de schimb sau cel operaţional. Dacă firmele de finanţe sunt într-adevăr "smart money", iar noi ceilalţi suntem doar imitatori, atunci putem replica simplist modelul lor de business - pentru investiţiile bursiere cumpărăm doar după corecţii ale pieţei, iar pentru investiţii pe credit cumpăram risc doar pentru beneficii pe următorul ciclu de afaceri.

În plus, modelul de business financiar-bancar a migrat pro activ şi natural spre digital din timp (facil atât pentru angajaţi, cât şi pentru clienţi), indicatorii săi de prudenţă sunt bine acoperiţi, iar cei de profitabilitate sunt foarte buni (prin carry trade simplu şi productiv de finanţare indirectă a deficitului plus creditarea privată în creştere).

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, domeniile câştigătoare şi care sunt cele pierzătoare în urma crizei sanitare pe care o traversăm?

Adrian Mitroi: Definiţia de succes economic depinde de cel care o face. Câştigător este cel care a rămas în business, sau care şi-a reinventat la timp business-ul, sau cel care a pus la risc capital nou investiţional atunci când alţii se îngrijorau. Un alt exemplu de succes sunt studenţii, care după tot cea ce au văzut, învăţat şi inspirat antreprenorial de pe internet în ultimele nouă luni, sunt mai bine instruiţi, mai deschişi la un viitor al provocărilor şi oportunităţilor, mai orientaţi spre independenţă şi performanţă, spre echitate şi merit profesional. Rezolvările lor la studiile de caz sunt de nivelul de informaţie, detaliu, rigurozitate şi aplicabilitate ca la orice scoală de business şi economie din lume. Remarc cu încântare şi succesul elementului feminin, în plină accesiune educaţională şi rafinament profesional, care se poziţionează ca o forţă de leadership economic şi social redutabilă.

Sectorul financiar, un indicator pro ciclic al aşteptărilor economice şi financiare, este bine capitalizat, nu avem niciun motiv de preocupare. Modelul de business digital se potriveşte la fix acestui sector. Singura îngrijorare poate fi legată de joburile care se pierd, dar este parcursul firesc al digitalizării serviciilor financiare şi de investiţii.

Reporter: Care credeţi că sunt avantajele/dezavantajele digitalizării forţate din acest an?

Adrian Mitroi: Distribuţia de tehnologie de acces a schimbat profund modelul de business la nivel individual şi corporatist. De acum lucrăm de acasă, ne-am schimbat obiceiurile şi nu vom mai reveni la cele dinainte. Acum ne deranjează chiar şi mai mult să pierdem timpul pe navetă. Dar, dacă joburile au urcat în cloud, aşa cum ne e teamă de roboti ar trebui să ne fie şi mai teamă de cei care vor vrea să facă exact ce facem noi, ştiu limba engleză şi nu vor ezita să ne fure jobul. E o chestiune simplă de competiţie care va transporta joburile foarte uşor spre display-urile noilor angajaţi din Asia sau Africa. Prin imigraţie şi emigraţie digitală îţi poţi pierde jobul foarte uşor, iar avantajul competitiv şi comparativ poate fi foarte uşor dislocat.

Pentru moment, cei cu joburile cel mai bine plătite au putut lucra de acasă, dar cei cu recompense mai mici, cu multă muncă manuală, au rămas în urmă la procesul susţinut de acumulare de avere în favoarea celor bine plătiţi sau a celor cu active financiare, cu valoarea de piaţă bine susţinută de politicile monetare ultra acomodative. Defavorizaţii la salariu au simţit negativ criza, pe când cei cu privilegiul de calificare, cu "skills set" adaptabil la cerinţele uber-competiţiei de mâine au fost mai bine poziţionaţi. În plus, cei cu investiţii bursiere şi cu salarii mai mari au acumulat şi mai mult. Cel mai probabil, această inegalitate se va exacerba în viitorul apropiat şi se va vedea atât politic, cât şi economic.

Companiile au devenit mai flexibile, mai atente cu serviciile oferite. Am învăţat cu toţii că Internetul este în primul rând un comparator facil de preţuri şi de oportunităţi de achiziţie. În al doilea rând, internetul contribuie esenţial la procesul generalizat de dezinflaţie al preţului bunurilor şi serviciilor. Internetul a fost marele nostru aliat în această criză. Consecinţa permanentă a acestui avantaj excepţional oferit umanităţii de către internet este trecerea, fără întoarcere, spre digital şi virtual a business-ului şi a relaţiilor sociale.

Reporter: Care sunt estimările dumneavoastră legate de evoluţia mediului de afaceri în 2021?

Adrian Mitroi: Dacă reuşim să ieşim din criza medicală relativ repede, cred că recesiunea economică va fi mai uşor de trecut pentru că flexibilitatea impusă de digitalizarea forţată este de bun augur pentru competitivitate şi productivitate în folosul consumatorului. Liberalizarea preţurilor la energie electrică, după cea a gazelor naturale - obligaţii impuse european şi implementate local spre beneficiul cert al consumatorului român sunt exemplu elocvent.

Investiţia imobiliară devine una de confort. Cu toţii intuim că nu ne vom întoarce la zilele extenuante de navetă şi birou, că dacă avem valoare profesională avem şi şansa să o comercializăm digital la o audienţă mult mai mare prin internet. Astfel, nu doar companiile au ajuns la noi clienţi, dar şi angajaţii sau studenţii, cei în căutare de job sau cei mai în vârstă care păreau că au acces la o ofertă limitată de joburi, toată lumea are de acum mai multe oportunităţi personale şi profesionale.

Generic numiţi Uber antreprenorii de risc s-au dovedit remarcabili prin agilitate, rezilienţă şi de adaptare din mers la greul pandemiei. Cu două sau chiar trei joburi, oamenii au încercat cu curaj şi unii au reuşit, iar acum au acces la un număr mai mare şi mai diversificat de oportunităţi de venituri din mai multe surse, iar angajatorii ştiu asta şi măresc parcă mai cu tragere de inimă salariile.

Reporter: Cum apreciaţi că va evolua economia anul viitor?

Adrian Mitroi: Modul de operare macroeconomic va fi în principal de administrare a supra-îndatorării. Cu un spaţiu de îndatorare limitat, îl vom folosi doar pentru fondul de rezilienţă, care şi aceasta ne va duce indicatorul de îndatorare peste 50%, cu toate consecinţele restrictive din declanşarea întrerupătoarelor de cheltuieli publice.

Bugetul nu va putea să fie contra ciclic, mai ales când economia operează sub potenţial. Dar şi finanţarea (pre şi co) fondurilor europene înseamnă adaus la datorie publică - şi este singurul avans la datorie care este permis. Bugetul este o convenţie contabilă, dar unul funcţional se face pe mai mulţi ani, şi mai ales ţine cont de ciclul economic. Racordarea la planul de rezilienţă, la semestrul european, la procedura de deficit, la legea de disciplină fiscal-bugetară, la planificarea multianuală, sunt toate constrângeri care ar trebui să impună bugete contra ciclice, de-corelate cu ciclul economic.

Politica fiscală va trebui să rămână deocamdată uşor restrictivă, cel puţin în prima parte a anului, cu raţionalizare a cheltuielilor bugetare şi obiectiv de creştere a încasărilor (doar deocamdată fără taxe mai mari). O lecţie învăţată la ultima criză economică, dar neaplicată de nici un stat, este că imediat ce economia confirmă un trend de revenire sustenabilă, pentru a convinge pieţele de finanţare a deficitului, de procesul de consolidare bugetară, se poate lua în calcul revenirea taxelor şi impozitelor la nivele mai adecvate noii realităţi economice. De exemplu, în cazul nostru, impozitul pe capital, facilităţile pentru unele categorii profesionale, impozitul pe proprietate, accize etc.

Mai ales în condiţii de provocări sociale (pandemia medicală), economia nu se poate stabiliza singură (prin activarea stabilizatorilor automaţi) decât dacă operează în condiţii de sustenabilitate, acces facil, ieftin şi pe scadenţă lungă la (re)finanţare de deficit. Pandemia a adăugat la fragilitatea bugetară deja existentă. Cu spaţiu de investiţii limitat, Fondurile europene de nouă generaţie trebuie implementate eficient, după criteriul de calitate şi nu de cantitate a cheltuielilor, după levierul de multiplicare în economie şi după capacitatea acestor investiţii de a cristaliza reformele structurale.

Reporter: Care este reţeta, atât pentru firme, cât şi pentru persoanele fizice, să se menţină pe linia de plutire în criza care urmează?

Adrian Mitroi: Trendul de alfabetizare digitală şi de centrare pe internet a promovării modelului de business, a educaţiei şi a îngrijirii a sănătăţii este de neoprit. Cei care vor putea şi vor şti a se alinia inteligent la acest nou trend vor fi mai bine poziţionaţi la creşterea economică post pandemie. Pe lângă accentul pe digital, noul avantaj competitiv sustenabil vine şi din focus pe găsirea, menţinerea şi trainingul oamenilor potriviţi, cel mai important avantaj competitiv în ajustarea noului model de business, mai adaptat noii economii post pandemie.

Prin accent pe diversificare şi promovarea business-ului pe digital, prin combinaţia hibridă, sănătatea şi educaţia pot urca de asemenea permanent în cloud-ul virtual. Deja confirmată funcţional, îmbunătăţirea procesului de îngrijire a sănătăţii şi a celui educaţional sunt două succese remarcabile obţinute în condiţii de criză. Să ai acces la sfatul unui doctor salvator sau la cursul unui profesor care îţi poate modifica material parcursul educaţional şi profesional este cel mai bun dar pe care îl poate oferi cetăţenilor săi o societate modernă şi emancipată cum se doreşte a fi România.

Pe categorii, analizele arată că tinerii şi cei cu salarii mici au fost cei mai dezavantajaţi financiar în pandemie. Dar, cu bucurie, cei mai în vârstă au avut şansa de noi oportunităţi profesionale, sau cel puţin le-am redescoperit valoarea economică şi socială în sensul cel mai bun al generozităţii şi al devotamentului uman. Valoarea economică şi socială excepţională pe care o adaugă o bunică, o mamă sau un tată care are grijă de gospodărie şi de sănătatea familiei se dovedeşte din nou inestimabilă, mai ales în vremuri dificile.

După pandemie, economia va fi mai săracă şi mai îndatorată. Politicile noastre economice, de competitivitate, creştere şi dezvoltate vor fi, în cea mai mare parte, ghidate de creditorii noştri. Insist că politica economică smart trebuie să fie cu focus pe economia digitală - cea care ar trebui să fie "România wi-fi".

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Aceasta criza are consecinte severe plasate in viitor, la 7-9 ani distanta.

    Se vor exacerba speculatiile si formele de creditare (banci, guverne, corporatii) din cauza trendului la dobanda ce tot coboara. 

    Lumea se va supraindatora mai mult pe mai scump dar cu rate mici la inceput; iar cand trendul se schimba incep poctiturile financiare. 

    Defaulturile vor creste in 2-5 ani la cote alarmante in tim ce bancherii vor tine cotatiile la active la niveluri speculative, fapt ce va atrage in joc alti “prosti” ca te urma sa se salte ratele de dobanda la termen scurt si sa inceapa pocniturile severe pe glob. 

    Acest joc la jucat si Japonia acum 20 de ani, de atunci banca centrala cumpara la greu toate toxicitatile, de atunci nu mai exista aprecieri reala in active (se foloseste doar calcului de depreciere si reduceri taxe), marele CAGR a disparut in termeni reali activele speculate. 

    Vedeti bursa lor care nu a mai atins maxim, vedeti imobiliare care nu au mai atins maxim (de pe vremea cand cu parc de renume din Japonia valora cat statul California). 

    1. semnat comenturi “cretine”

    Caderea dobanzii duce la amanarea viiturii financiare plasata in viitor.

    Atrage mai multi speculanti in jocul financiar!  

    Mare, Mare atentie... acest joc a mai fost jucat prin 1870, 1918-29, prin 1970-1981, prin 1990 Japonia ce are trend descendent la active de peste 20 de ani, 2005, 2009 ... si iar acum.  

    Foarte multe vov plensi la cea mai mica variatie a dobanzii la termen scurt.  

    Tot carnatul de “credite impachetate” si vandute mai departe pe piata financiara in tranzactionare se supune unui risc imens de default.  

    Se repeta jocul... ce tinde sa devina cat mai izbitor cu perioada exacta din 1918-1929 si 1970-1981 ... nu miroase deloc a bine!  

    Si atunci ca si acum dobanda reala se ducea spre negativ in timp ce creditarea si activele urcau la cote speculative fara rata reala de recuperare; dar din cauza legii financiare ce coteaza activul la cat se cumpara si nu la cat valoreaza face menomenul bulei credit sa creasca si sa creasca (acest fenomen a fost observat si in usa dupa marea presnitura), tehnica market at the market price (moment in care activele de pe bookul bancar se ridica din pix - respectiv electronic - la alte valori inflate), fenomen ce angreneaza bancile in a se supraindatora si a supraindatora clientii pe active / valori ce nu au rate reale de recuperare (nu genereaza real lichiditate la valoarea cotata) iar din cauza asta foarte multi incep sa speculeze doar pe CAGR (care nu este sigur).  

    Eu ma uit in piata si vad cum zeci de banci au inchis si au vandut “activele financiare” unor banci de investitii ce va juca carnatul de MBOuri pe bursa internationala.  

    Creditele facute de Romani nici nu mai sunt in tara ca radacina principala, sunt impachetate si vandute pe piata financiara.  

    Aceasta muzica se v-a oprii iar (asa cum s-a oprit in 89 de a tinut 12 ani de depresie) in istorie apar mereu fenomenele exagerate de speculatie si supraindatorari excesive.

    semnat comenturi “cretine”  

    1. Profesor avem, mai astept doctorul salvator! O analiza fina, pentru cine are ochi sa vada si urechi sa auda! Vad ca spusele bunicii mele s-au adeverit:"a venit vremea cand se ia de la cel ce n-are si se da tot la cel ce are! "Tot ea zicea ca daca ai bagat datoria in casa, vei face mai mult cum spune banca. Sper sa fie inteles mesajul de cei carora le este adresat, da doamne!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

02 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0535
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4161
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6329
Gram de aur (XAU)Gram de aur225.4539

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro