De ce nu mai este democraţia reprezentativă... reprezentativă

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 23 octombrie 2019

Cornel Codiţă

Ajuns din urmă de re­muş­cări pentru că m-am înhăitat cu gaşca celor care susţin că boala democraţiei reprezentative este fără leac, ori din născare, ori pentru că a ajuns în stadiul de cangrenă, mai încerc, într-o disperare, să găsesc remediul miraculos şi să salvez pacientul.

Stalin "rezolvase" radical problemele democraţiei reprezentative extirpîndu-i o parte esenţială a catenei funcţionale. Formula brevetată de puterea bolşevică supravieţuieşte şi astăzi în pseudo-democraţiile lumii: nu contează cine şi cum votează, contează cine (şi cum!) numără voturile! Stăpînii urnelor sunt stăpînii inelelor... puterii! Poţi să pui ori să scoţi voturi din ea, înainte de numărătoare, după plac. Ori, să nu îţi mai pese de nici o numărătoare şi să treci direct în "tabelele finale" ce distribuţie de voturi vrei. Între timp, lumea s-a mai subţiat. Între urne şi rezultatele afişate, tehnologia modernă a interpus maşinuţe de vot automat, progrămele de calculator, ori tablete, care ştiu să redistribuie voturile după algoritmi capabili să prefigureze rezultatul final, în funcţie de cerinţele celor care... au plătit muzica!

Gurile rele zic că şi americanii ştiu ceva despre metoda asta, după ce votul la prezidenţialele din anul 2000 a fost decis în Florida, unde nu s-a putut stabili cine a cîştigat, la prima numărătoa­re, iar a doua a fost oprită, după aproape o lună, de decizia 5-4 a Curţii Supreme. Aşa că, a cîştigat Bush G. W, cu 0,009%, nici vreo 600 de voturi, în condiţiile în care per total, în America, Al Gore a avut cu 500.000 de voturi mai mult decît Bush. La noi, cam după acelaşi calapod, a ajuns şi UDMR-ul, spre exemplu, să aibă voturi în sate şi comune din Moldova şi Oltenia unde n-a călcat neam de "minoritate maghiară" de la Descălecat încoace. Cealaltă "rezolvare" radicală este bazată tot pe o extirpare, dar a unui alt segment vital al lanţului democratic: stabilirea candidaţilor. Nu mai contează cine şi cîţi votează, atîta vreme cît poţi controla propunerile de candidaţi. În varianta ei "absolută", formula a fost piesa de rezistenţă a pseudo-democraţiilor "populare" postbelice, din spaţiul Europei de est, unde monopolul propunerii de candidaţi era rezervat elitei partidului comunist. Fără să atingă culmile "dictaturilor proletariale", democraţiile lumii de azi nu sunt deloc străine de "manipularea" şi controlul nedemocratic asupra procesului de stabilire a candidaţilor în marile scrutinuri electorale. În sfîrşit, a treia "soluţie" radicală, pentru a face democraţia reprezentativă cît mai puţin reprezentativă, este controlul/monopolul asupra surselor de finanţare pentru candidaţi şi campania lor electorală.

Dincolo de alte criterii, selecţia radicală a candidaţilor este operată nu de partidele politice, cu atît mai puţin de electorat, ci de cei care deţin şi distribuie resursele financiare necesare pentru a susţine o campanie, mai ales la nivel prezidenţial.

În cele trei decenii de pseudo-democraţie parcuse pînă acum, în Româ­nia post-decembristă au fost exersate, cu aplicaţie, toate aceste forme "clasice" de amputare şi incapacitare a democraţiei reprezentative. Şi vor mai fi exersate şi la apropiatele alegeri, prezidenţiale, locale şi parlamentare. Nu pe ascuns, după perdea, ci pe faţă, pentru că aşa au fost întocmite legile, reglementările şi condiţiile care patronea­ză desfăşurarea proceslui nostru electoral. Să ne oprim, spre exemplificare, la alegerile prezidenţiale. Cine a stabilit oamenii de pe listele finale? Noi, alegătorii? Dumneavoastră... eu? Nu! În cele mai multe cazuri, candidaţii noştri s-au "auto-propus". Ăştia 14 inşi, s-au sculat, aşa, într-o bună zi, pe nepusă masă, cu sentimentul irepresibil să vor şi pot să "salveze" România, spre deosebire de noi, ceilalţi vreo 18 milioane care am dormit mai departe, fără să fim scuturaţi de nici un fior patriotic, politico-reprezentativ. Cît des­pre procedura de atestare a susţinerii "largi populare" a candidaţilor prin lis­te de semnături, cerută de o lege nătîngă, menită să prostească doar proştii care au mai rămas de prostit după atîţia ani de "democraţie dirijată", contrafacerea lor a ajuns generalizată, după cum a constat BEC. Dar, ce să vezi, instituţia apărătoare prin excelenţă a democraţiei şi a Constituţiei, Curtea Constituţională, a decis că BEC nu are nici o cădere să îşi vîre nasul în listele de semnături cu pricina şi nici să se îndoiască de autenticitatea lor, chiar dacă pe ici pe colo, prin părţile esenţiale, se vede cît de colo şi, pe la colţuri chiar se ştie, că ele sunt cumpărate/livrate la bucată, ori la kilogram, de pe "piaţa liberă". Partidele care apar în spatele unora dintre candidaţi au făcut doar gestul formal şi, adesea plin de "umilinţă", cum este cazul PNL-ului, de a se aşeza cuminte şi la ordin în spatele aşa zisului "candidat locomotivă". Vezi doamne, cel mai bine plasat în "sondajele de sondaje de opinie". În privinţa numărătorii voturilor continuă, de asemenea, să planeze suspiciuni, nu doar prin prisma compoziţiei şi regulilor de funcţionare a comisiilor din centrele de votare, dar şi din perspectiva consacrării prin lege a STS-ului ca verigă instituţională oficială în lanţul pe care circulă rezultatele votului, pînă să devină rezultate finale. Aproape că te întrebi de ce, pînă acum, SRI-ul şi SIE n-au făcut şi ele demersurile necesare oficializării implicării lor! Nu de alta, dar de ce să rămînă doar ele... după perdea. Vezi celebra "adunare electorală" din casa unui general cu un apetit politic hipertrofiat, unde şefii SRI şi alte personaje din cercul zoro al puterii, (Koveşi) vegheau "democratic şi complet neimplicaţi", să nu care cumva să rateze Traian Băsescu următorul mandat prezidenţial. În sfîrşit, cheltuielile de campanie electorală, pentru prezidenţiale, sunt mai în ceaţă decît Muntele Fuji în pragul iernii, după cum semne serioase de întrebare privind egalitatea de şanse a candidaţilor ridică şi participarea unora dintre ei la competiţie, din fotoliile funcţiilor oficiale de stat, Preşedinte, Prim+Ministru etc.

Pînă să inventăm altă democraţie, poate n-ar strica să reparăm ceea ce au stricat, cu bună ştiinţă, cei interesaţi ca în România democraţia reprezentativă să aducă nu cu "tipul ideal" al clasicilor, ci cu istoria recentă a democraţiilor violate cu secera şi ciocanul.

Opinia Cititorului ( 25 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Superb articolul !

    1. Cotzy zice ca nu intelege nimica asta ziaristul. Nene, ce vrei zi clar. Cotzy nu mai citeste nimica.

      Asa este! Eu sunt o persoana optimista referitor la natura democratiei in viitor determinata de interconectivitate.Interdepend enta a fost interpretata inca din anii 70 cabo motivatie pentru cooperare mai degraba decat pentru antagonism. Doar democratia directa da posibilitatea fiecaruia sa se interconecteze pentru un scop comun al comunitatii locale, regionale, orasenesti, nationale si globale.Interdependenta si natura relationala a puterii nu va mai insemna in 2030 conflict iar concurenta...

    Regimul politic numit democratie nu se reduce la procesul electoral, ci ar trebui, mai ales, sa se manifeste intre momentele electorale, in viata de zi cu zi, in cursul adoptarii deciziilor care ne privesc in calitate de natiune sau grupuri largi de cetateni.

    De aceea, mai important decit sa observam cum este distorsionat procesul electoral (care, desigur, isi are importanta sa), este sa remarcam ca, odata ce alegerile s-au incheiat, regimul politic reprezentativ nu mai are nimic... 

    1. atunci sa fie democratie directa cum vrea Ramona Ioana?

      Absolut!

      Democratia directa e faina pe anumite teme fara importanta si/sau daca ai un electorat educat, interesat, cu bun simt si raspundere civica, care are timpul si capacitatea (intelectuala) de a intelege si prevedea consecintele. La teme importante sau complexe democratia directa poate deveni foarte periculoasa. Exemplul cel mai bun e Brexitul: Nu cred ca mai mult de 5% dintre votanti inteleg cu ce se mananca Brexitul si ce consecinte ar putea avea la nivel politic, financiar, social etc....

      Sunteti naivi idealusti sa credeti ca democratia directa va lua locul celei reprezentative. Dimpoteiva vor fi presiuni asupra democratiilor liberale, este megatwndinta pana dupa 2039, din pacate. Ma alatur voua si eu!

      Anul 2039, in februarie sau in august?

      In decembrie.

    Clasa politica, cu intentie, se face ca nu intelege ce inseamna cu adevarat democratia ( puterea poporului) cu scopul de a-si proteja puterea, astfel insusindu-si puterea leului. Daca lasam aceasta regula prin care un grup decide pentru toti, sa devina norma pentru democratie, atunci dictatura ne bate la usa. De aceea este foarte important sa redescoperim democratia reala, sa o dezvoltam , cat inca e posibil.Putem sa sa punem in functiine puterea tuturor cetatenilor doar ne putemmuni....

    1. Conditia democratiei directe este sa fim uniti in jurul obiectivului comun.

      Si cum ia un analfabet, un om cu IQ

      Si cum ia un analfabet, un om cu IQ mai mic de 70 sau bunica-mea care nu mai vede si aude bine decizii strategice? Daca majoritatea voteaza sa declaram razboi Rusiei sau SUA ce facem?

      Democratia directa nu e viabila intr-o lume complexa.

      Democratia trebue sa aiba o baza spiriituala. Revin cu detalii curand.

      Astept detaliile. Eu nu cred in democratia directa si nu cred ca e aplicabila

      De ce?

      Eu as vrea sa stiu de ce crezi ca ar putea functiona democratia directa. Astept argumentele. Pana una-alta cateva argumente impotriva democratiei directe:

      1. 40% din tinerii de 15 ani sunt analfabeti functionali (vezi studiu si articol ZF 7.01.2018 etc.). Deci 40% stiu sa citeasca si nu inteleg mare lucru. La adulti procentul e cu siguranta mai mic, dar nu 0.

      2. Nu am cifre, dar sunt convins ca peste jumate din pensionari nu au acces la sau nu stiu sa utilizeze internetul. Ei se... 

      1. Conectivitatea ajuta democratia directa: Dacă, în 2005, existau aproximativ un miliard de utilizatori Internet în întreaga lume, astăzi acest număr este de aproape patru miliarde și e în creștere. În același timp, numărul de dispozitive conectate este crescând exponențial, alimentat de Internetul rapid al lucrurilor și a patra Revoluție industrială. Într-adevăr, „conectivitatea”...

      Conectivitatea înseamnă că indivizii se pot identifica cu problemele politicii globale dincolo de aceste granițe, creând grupuri de cetățenie online.

      Alfabetizarea functionala creste ajutata de tehnologie , creand conditiile pentru democratia directa. Planeta va continua să se simtă tot mai mică în 2030: nu numai că mai mulți oameni sunt capabili să comunice prin internet (90% din populația mondială) capabili să citească; 75% vor avea conectivitate mobilă.

      Unele tehnologii vor permite un control mai strâns în cadrul societăților totalitare,

      subminând idealul democratic al Europei.  

      Da, oamenii au acces la internet etc. Dar asta nu rezolva problemele enumerate: timplu, interesul, accesul la informatii stiincifice etc.

      Cele 11 teme le-am ales special. Pentru fiecare tema probabil e nevoie de o lucrare de doctorat.  

    Raportul MCV privind Romania ne taie orice elan la a mai visa la un tip ideal de democratie sau macar cel violat cu secera si ciocanul...ne propune securocratia, simplu si fara ambiguitati!

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7043
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9892
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6863
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.5349

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro