DE LA CONDIŢIA UMANĂ LA AUTOMATONCreierul uman, upgradat de noile tehnologii

George Marinescu
Ziarul BURSA #Miscellanea / 02 septembrie

Afiş al filmului Transcendence (Viaţa după moarte) - un film SF americano-chinezesc din 2014 despre inteligenţa artificială. Will Caster este un cercetător care doreşte să unească conştiinţa colectivă a oamenilor într-o singură maşinărie. Este regizat de Wally Pfister (debut regizoral) şi scris de Jack Paglan. În film apar Johnny Depp, Rebecca Hall, Kate Mara, Cillian Murphy, Paul Bettany şi Morgan Freeman.

Afiş al filmului Transcendence (Viaţa după moarte) - un film SF americano-chinezesc din 2014 despre inteligenţa artificială. Will Caster este un cercetător care doreşte să unească conştiinţa colectivă a oamenilor într-o singură maşinărie. Este regizat de Wally Pfister (debut regizoral) şi scris de Jack Paglan. În film apar Johnny Depp, Rebecca Hall, Kate Mara, Cillian Murphy, Paul Bettany şi Morgan Freeman.

Departamentul de Apărare al SUA dezvoltă o tehnologie care ar putea fi folosită pentru modificarea amintirilor

Maşinile ne pot citi creierul şi puţine lucruri le pot opri, deoarece tehnologia actuală - nu cea viitoare - oferă acces la funcţionarea interioară a creierului, iar decidenţii politici par incapabili să reglementeze implementarea acesteia, arată un articol publicat de Politico.eu.

Din materialul respectiv reiese că unul din domeniile cu risc ridicat în controlarea comportamentului uman este neurotehnologia. Profesorul american Rafael Yuste de la Centrul pentru Neurotehnologie al Universităţii Columbia, care a controlat în 2019, prin intermediul noilor tehnologii implantate la nivel cerebral, comportamentul şoarecilor, avertizează că există puţine lucruri care pot împiedica controlarea creierului uman, arată sursa citată.

Utilizată responsabil, neurotehnologia poate constitui un mijloc eficient de tratare a bolilor Alzheimer şi Parkinson, precum şi pentru dezvoltarea membrelor protetice şi a logopediei.

Dar, dacă nu este reglementată în mod corespunzător, neurotehnologia ar putea duce la abuzuri grave din partea corporaţiilor şi autorităţilor publice, care ne-ar putea controla viaţa permanent, fără nicio împotrivire din partea noastră, pentru că ne-am transforma în automaton.

Referitor la acest aspect, Dumitru Fornea, raportor al Comitetului Economic şi Social European pentru noile tehnologii şi pentru 5G, a declarat pentru ziarul BURSA: "Neurotehnologia este un domeniu extraordinar pentru pentru persoanele cu dizabilităţi, dar implementarea ei trebuie atent monitorizată şi reglementată. Dacă ne vom grăbi în implementare şi vom tărăgana reglementarea, riscăm să se instaleze un control nedemocratic al societăţii prin intermediul tehnologiei, prin intermediul algoritmilor. Priviţi la toată gama de aplicaţii care sunt gratuite pentru instalarea în telefoanele mobile. Nu este nimic gratuit, pentru că, odată instalate, ele crează o biometrie a utilizatorului. Prin intermediul lor, omul devine un produs al companiilor tehnice, iar teoriile despre mind control încep să prindă contur şi sunt marketate ca şi cum ar fi elemente esenţiale pentru progresul umanităţii. Supravegherea prin intermediul unor aplicaţii este continuă, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Chiar dacă telefonul pare inactiv, prin toate sistemele de apps-uri pe care le descarci el este supravegheat, parametrizat permanent. Datele sunt agregate, iar în momentul în care se va trece la pasul următor - interconexiunea cu omul, fiecare persoană va fi biometrizată, complet parametrizată. Acum avem această tehnologie care presupune contactul direct între cel care doreşte să controleze şi scoarţa cerebrală a individului care va fi controlat, tehnologie susţinută de sistemele 5G şi 6G, iar primul pas în controlul comportamental va fi atunci când se va trece la hologramizarea mesajelor. Mintea va fi controlată, pot fi induse comportamente şi omul va deveni automaton - om robot, teleghidat, fără conştiinţă, fără capacitatea de a lua propriile decizii, un om fără propriul arbitru".

Mind controlul oferit de neurotehnologie - ofertă de nerefuzat pentru domeniul militar

Conform articolului din Politico.eu, în ultima perioadă, atât în SUA, cât şi pe continentul european, un grup de neurologi, filosofi, avocaţi, activişti pentru drepturile omului şi decidenţi politici luptă pentru a proteja ultima frontieră a vieţii private - creierul, cu menţiunea că ei nu doresc interzicerea noilor tehnologii, ci doar reglementarea strictă a implementării lor, deoarece aplicaţiile neurotehnologiei au atras atenţia unor state puternice care doresc să le vadă implementate în rândul forţelor armate.

De exemplu, Departamentul de Apărare al SUA dezvoltă o tehnologie care ar putea fi folosită pentru modificarea amintirilor. În Europa, un studiu despre tehnologiile inovatoare ce vor fi introduse până în anul 2040 în domeniul militar, publicat în urmă cu o lună de Comisia pentru Ştiinţele Viitorului şi Tehnologie (STOA) din Parlamentul European, arată că progresele din neurologie pot fi oportunităţi semnificative pentru îmbunătăţirea soldaţilor şi că actualele cercetări arată că există o convergenţă tot mai mare a ştiinţelor biologice cu progresele tehnologice în informatică, inginerie şi tehnologii emergente precum AI, fabricaţie aditivă şi robotică.

Interfeţele om-maşină (HMI) prevăzute în studiul respectiv includ tehnologii, dispozitive şi procese privind interconexiunea informativă între sistemul informatic şi om.

"Formele avansate de HMI pot include interfeţe creier-computer (BCI), tehnologii care oferă «o cale de comunicare directă între un creier îmbunătăţit sau cu fir şi un dispozitiv extern, cu flux de informaţii bidirecţional»", se arată în documentul publicat de STOA, care mai aminteşte şi de proteze neuronale ce pot restabili motorul uman sau funcţii cognitive în urma leziunilor fizice sau leziunilor neuronale, precum şi despre AI cuplată cortical şi transferul de date către creier şi comunicarea cu acesta.

În acest timp, giganţii din domeniul tehnologiei realizează o multitudine de device-uri menite să contribuie la interactivitatea cu creierul uman. Kernel, o companie americană de profil a lansat recent casca Flow care poate fi utilizată în aproape orice mediu pentru înregistrarea hemodinamicii corticale în timp real pentru a stabili modele precise de activitate a creierului. Kernel Flux este un alt tip de cască realizat de aceeaşi companie şi utilizează magnetoencefalografia pompată optic (OP-MEG) pentru a înregistra activitatea creierului. Facebook a finanţat un proiect de creare a unei interfeţe creier-computer care să permită utilizatorilor să comunice fără să vorbească. Neuralink Corporation, compania lui Elon Musk, lucrează la implanturi cerebrale şi, în aprilie 2021, a lansat un videoclip al unei maimuţe care juca un joc cu mintea folosind cipul implantat al companiei.

Reglementarea implementării noilor tehnologii, prioritară pentru decidenţii politici

Din fericire, deocamdată neurotehnologia nu poate încă să decodeze, să descifreze gândurile şi emoţiile umane. Dar acest lucru s-ar putea, potrivit specialiştilor, să fie depăşit cu uşurinţă de Inteligenţa Artificială, care ar putea corela activitatea creierului uman cu anumite circumstanţe sau fapte externe sau cu comportamentul nostru în anumite momente.

În cazul implanturilor cerebrale, experţii spun că nu este clar dacă gândurile ar fi induse sau provin din creier, ceea ce va ridica întrebări asupra răspunderii personale, deoarece nu vom putea discerne care sunt sarcinile pe care ni le trasăm sau care sunt impuse de Inteligenţa Artificială care ar deveni un mediator al minţii noastre.

De aceea, pentru a preveni astfel de situaţii, autorităţile din mai multe state lucrează la reglementarea unor proceduri stricte de implementare a noilor tehnologii. De exemplu, în Chile se doreşte realizarea unui sistem de înregistrare a neurotehnologiilor similar cu cel pentru medicamente, iar utilizarea acestor tehnologii va necesita acordul, atât al pacientului, cât şi al medicilor, scopul fiind asigurarea că tehnologii precum Inteligenţa Artificială pot fi utilizate definitiv, dar niciodată pentru a controla o fiinţă umană.

Pe tărâm european, autorităţile din Spania au adoptat în urmă cu două luni o Cartă menită să ghideze viitoarele proiecte legislative din domeniul digitalizării şi noilor tehnologii.

Specialiştii susţin că este nevoie de reglementare unitară la nivel european, deoarece GDPR nu oferă protecţia emoţiilor şi gândurilor, care ar putea fi afectate de noile aplicaţii din domeniul neurotehnologiei.

Dumitru Fornea ne-a spus că, pentru a împiedica ajungerea la o asemenea situaţie, este nevoie de educarea politicienilor care urmează să reglementeze noile tehnologii, modul de implementare şi restricţionarea implementării acestora.

Dumitru Fornea a concis: "Este nevoie de educaţie tehnologică, deoarece în acest moment - chiar şi în Parlamentul European, există politicieni care, atunci când trebuie să se pronunţe cu privire la noile tehnologii, se uită ca mâţa în calendar. Este apoi nevoie de o reglementare strictă, deoarece noile tehnologii combinate cu culegerea directă a datelor de pe scoarţa cerebrală pot crea un amalgam de componente foarte periculor pentru umanitate, atât pentru indivizi, cât şi pentru statele lumii. Mai ales că suntem într-un moment în care corporaţiile ce se ocupă de tehnologiile inovative încearcă să acapareze puterea statelor în detrimentul majorităţii cetăţenilor şi chiar în detrimentul indivizilor. De aceea, în cadrul Comitetului Economic şi Social European am iniţiat un set de avize prin care tragem un semnal de alarmă cu privire la crearea unui cadru normativ la nivelul UE pentru evaluarea noilor tehnologii înainte de a fi lansate în piaţă".

La nivel global, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a aprobat linii directoare privind neurotehnologia şi enumeră noi drepturi menite să protejeze intimitatea şi libertatea de a gândi, cunoscută sub termenul de libertate cognitivă.

JURNALISM IMPERSONAL / Roboţi, în locul reporterilor

Folosirea noilor tehnologii bazate pe Inteligenţa Artificială (AI) reprezintă o tentaţie nu doar pentru guvernele din orice colţ al lumii şi pentru forţele armate, ci şi pentru unii dintre oamenii de afaceri puternici de pe mapamond.

De exemplu, imediat după preluarea sa de către Jeff Bezos, cotidianul american The Washington Post a început să folosească AI, mai precis un sistem numit Heliograf, pentru redactarea de ştiri scurte sau mesaje informative. Sistemul a fost folosit pentru prima dată pentru acoperirea informaţiilor legate de desfăşurarea Jocurilor Olimpice la Rio de Janeiro în 2016, iar de atunci şi până acum el a fost folosit şi pentru campaniile politice din SUA, precum şi cu ocazia scrutinelor electorale pentru Congres sau pentru funcţia de preşedinte.

În primul an de utilizare, aşa-numitului robot jurnalistic a scris aproximativ 850 de articole pentru Washington Post, din care 500 s-au referit la alegerile prezidenţiale americane din 2016, care au fost câştigate de Donald Trump, ştirile politice respective generând peste 500.000 de clicuri, cu 85% mai mult decât ştirile publicate online de cotidianul respectiv cu ocazia alegerilor prezidenţiale din anul 2012.

După introducerea AI în activitatea redacţională de la The Washington Post, noua tehnologie a fost implementată şi de alte trusturi media sau agenţii mari de presă, printre care se numără Bloomberg, Reuters şi Asociated Press (AP).

Conform coducerii acestora, AI este menită să crească din punct de vedere calitativ munca jurnaliştilor şi nu să îi înlocuiască fizic.

De exemplu, AP a estimat că în urma utilizării noii tehnologii, reporterii au mai mult timp pentru materiale ample, de analiză, de cercetare, de documentare (o creştere de 20%) şi că acurateţea AI pe anumite ştiri scurte - în special pe cele financiare - este mai mult decât benefică.

Spre deosebire de AP, The Washington Post nu a cuantificat impactul introducerii AI asupra timpului acordat reporterilor pentru executarea altor sarcini şi arată că este greu de cuantificat care sunt veniturile din publicitate şi abonamente aduse în urma articolelor de presă scrise de roboţi.

În acest timp, peste o treime din conţinutul publicat de Bloomberg News foloseşte o formă de tehnologie automată. Sistemul utilizat, Cyborg, ajută reporterii să elaboreze în fiecare trimestru mii de articole despre rapoartele privind veniturile companiilor. Programul poate diseca un raport financiar în momentul în care apare şi poate redacta imediat o ştire scurtă care include cele mai importante fapte şi cifre. Prin sistemul Cyborg, Bloomberg a deschis competiţia cu Reuters, principalul său rival în domeniul rapidităţii jurnalismului financiar.

În schimb, conducerea New York Times a declarat în mai multe rânduri că nu doreşte să publice ştiri redactate de roboţi, dar cotidianul american a experimentat utilizarea AI pentru personalizarea buletinelor informative, pentru moderarea comentariilor şi pentru identificarea imaginilor în momentul digitalizării arhivei.

Referitor la importanţa AI în munca redacţională, Francesco Marconi de la Wall Street Journal a spus că aceasta oferă mai mult acces şi obţinerea rapidă a informaţiei.

"Este un domeniu nou, dar tehnologia se schimbă. Astăzi este AI, mâine poate fi blockchain şi peste 10 ani va fi altceva. Ceea ce nu se schimbă este standardul jurnalistic", a concluzionat Francesco Marconi, citat de cotidianul The New York Times. (G.M.)

Roboţii, viitorii clienţi de la supermarket

Elon Musk, fondatorul şi directorul general al companiei Tesla, a prezentat recent un proiect de robot umanoid metalic, care va fi capabil să îndeplinească sarcini repetitive şi va fi realizat folosind aceeaşi tehnologie ca şi în cazul vehiculelor semi-autonome ale companiei.

Noul robot se va numi "Tesla Bot", va avea o înălţime de 1,72 metri şi s-ar putea duce la magazin să facă cumpărăturile în locul oamenilor. Cu toate acestea, Musk a avertizat că robotul "probabil că nu va funcţiona" la început.

"Se intenţionează să fie prietenos, desigur, şi să navigheze printr-o lume a oamenilor şi să elimine sarcinile periculoase, repetitive şi plictisitoare", a spus Elon Musk.

"Ar trebui să-i poţi spune «ştii, te rog să mergi la magazin şi să-mi iei următoarele produse alimentare». Genul ăsta de lucruri", a precizat şeful companiei Tesla Inc.

"Tesla Bot" va putea transporta o greutate maximă de 20 de kilograme, va putea ridica 68 de kilograme şi va cântări aproximativ 57 de kilograme, urmând să aibă o viteză maximă de 5 km/h. (I.Ghe.)

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Toti care s-au supus acestei terapii genetice, numita vaccin impotriva COVID19, au permis accesarea circuitului sanguin propriu in vederea ulerioarelor upgradari. Odata cu introducerea certificatului global de vaccinare COVID, un proces perpetuu, calea spre transumanism a devenit foarte larga si foarte facil de accesat.

    "Exista trei tipuri de oameni: 

    cei care vad, 

    cei care vad ce li se arata, 

    cei care nu vad nimic

    (se pare o zicala a lui Leonardo da Vinci) 

    1. Asa ceva nu ar fi fost permis de majoritatea ---

      Doar un cataclism sau o pandemie foarte convenabila putea deschide calea catre asa ceva! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

27 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2693
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8647
Gram de aur (XAU)Gram de aur245.2878

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro